Traficul de influenta

TRAFICUL DE INFLUENTA

SECT.I.    Continutul legal

Sub aceasta denumire in articolul 257 C. p. este incriminata "primirea ori pretinderea de bani ori alte foloase, ori acceptarea de promisiuni de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de o persoana care are influenta sau se lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu".

In legea pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie nr. 78/2000*, in art. 61 a fost incriminata o varianta asimilata, care consta in "promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori de alte foloase, direct sau indirect, unei persoane, care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca cori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu".

SECT.II. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii.

a) Obiectul juridic special este alcatuit din relatiile sociale referitoare la activitati de serviciu a caror normala desfasurare impune inlaturarea orcarei suspiciuni cu privire la indeplinirea in mod corect a indatoririlor de serviciu si fara influente.

Incriminand fapta, leguitorul a urmarit sa inlature o asemenea suspiciune si sa asigure increderea si prestigiul de care trebuie sa se bucure orice functionar.

b) Obiectul material lipseste. Bunurile sau foloasele pretinse ori primite de faptuitor sunt lucruri date pentru savarsirea infractiunii.

Totusi daca faptuitorul primeste un bun, exista si un obiect material, constand in acel bun

B. Subiectii infractiunii

a) Subiect activ poate fi orice persoana care indeplineste conditiile de reponsabilitate penala. Subiect activ poate fi si un functionar care are si el atributii in legatura cu actul pe care urmeaza sa-l indeplineasca functionarul de a carui favoare se prevaleaza, insa el va raspunde si pentru infractiunea de luare de mita in concurs cu infractiunea de trafic de influenta, daca l-a asigurat pe cumparatorul de influenta ca va beneficia de serviciile care intra in competenta sa.

Participatia este posibila sub toate formele.

b) Subiectul pasiv este in principal persoana juridica in serviciul careia se gaseste functionarul pentru a carui influentare faptuitorul pretinde ori primeste, ori accepta bunuri ori alte foloase, iar in secundar functionarul in a carui atributii de serviciu intra efectuarea actului pentru care se intervine.

SECT.III.    Continutul constitutiv

A.    Latura obiectiva

a) Elementul material al acestei infractiuni se realizeaza prin actiuni alternative si anume: primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni sau de daruri, direct sau indirect, in vederea determinarii unui functionar - pe langa care subiectul are influenta - sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu**.

"A primi bani sau alte foloase" inseamna preluarea de catre faptuitor a unei sume de bani, a unui bun etc. iar "a pretinde bani sau alte foloase" presupune formularea de catre subiectul activ, in mod expres sau tacit, a cererii de a i se da o suma de bani sau alte foloase***.

A accepta promisiuni sau daruri inseamna manifestarea acordului de catre subiectul activ cu privire la promisiunile facute sau darurile oferite.

In cazul pretinderii de bani sau alte foloase, initiativa apartine faptuitorului, fiind suficienta pretinderea pentru existenta infractiunii. In cazul primirii sau a acceptarii banilor sau foloaselor oferite, de cel interesat, initiativa apartine peroanei care vrea sa cumpere favoarea functionarului.

b) Cerinte esentiale:

O prima cerinta esentiala este ca faptuitorul sa aiba influenta, sau sa se lase sa se creada ca are influenta asupra functionarului. A avea influenta asupra unui functionar inseamna a avea trecere, a se bucura in mod real de increderea acelui functionar, a fi in adevar in raporturi bune cu acesta.

A lasa sa se creada ca faptuitorul are influenta asupra unui functionar, inseamna ca acesta - desi nu are influenta reala asupra functionarului - creaza falsa impresie ca este in bune relatii cu functionarul, ca sa se bucure de increderea acestuia.

Este fara relevanta faptul ca s-a precizat numele functionarului sau ca s-a atribuit acestuia un nume fals, important fiind ca influenta faptuitorului sa fie determinata pentru efectuarea tranzactiei.

*Aceasta lege a fost completata si modificata prin legea nr. 161/2003 publicata in Monitorul Oficial nr 279/2003

**Decizia penala nr. 4748/1988 a Tribunalului Suprem R.R.D. nr. 8/1973

***G. Nistoreanu, I. Molnar s.a., op. cit., pag. 367

A doua cerinta esentiala consta in promisiunea faptuitorului ca va interveni pe langa un functionar pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Pentru existenta infractiunii este necesar ca organul de stat, institutia publica sau orice alta persoana juridica in care face parte functionarul asupra caruia faptuitorul pretinde ca are influenta, sa aiba competenta sa efectueze actul, iar functionarul respectiv sa aiba competenta functionala de a faptui actul solicitat**. Este fara relevanta penala daca interventia promisa s-a realizat sau nu si daca pentru care s-a intervenit este legal sau inegal, sau daca actul a fost sau nu efectuat.

Daca interventia asupra functionarukui s-a realizat iar actul intocmit de functionar este ilicit, faptuitorul va raspunde atat pentru infractiunea de trafic de influenta cat si pentru instigare la abuz in serviciu sau pentru dare de mita.

A treia cerinta esentiala se refera la momentul savarsirii actiunii ce constituie elementul material si anume actiunea sa fie realizata inainte ca functionarul pe langa care s-a promis interventia sa fi indeplinit actul pretins, sau cel tarziu in moimentul indeplinirii actului. Daca pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau foloase s-a realizat dupa indeplinirea actului, iar faptuitorul a cunoscut acest lucru, fapta va constitui infractiunea de inselaciune.

In modalitatea prevazuta in art. 61 din Legea 78/2000 modificata, elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiuni alternative, ca: promisiunea:, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, actiuni care au aceasi semnificatie ca la infractiunea de darede mita. Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri sau alte foloase trebuie efectuate direct sau indirect unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

c) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru bunul mers al organului de stat, a institutiei publice sau a altei persoane juridice, la care lucreaza functionarul, prin atingerea adusa creditului moral si profesional de care trebuie sa se bucure functionarul.

d) Legatura de cauzalitate rezulta din insa-si materialitatea faptei.

B. Latura subiectiva.

Forma de vinovatie este intentia directa, adica faptuitorul isi da seama ca se prevaleaza de influenta sa asupra unui functionar in schimbul unor sume de bani

ori alte foloase materiale si prevede si urmareste crearea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activitatii de serviciu.

Intrucat in lege se prevede urmarirea unui scop - acela de a-l determina pe functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu - intentia este calificata prin scopul urmarit de faptuitor.

SECT.IV. Forme - Modalitati - Sanctiuni

A.    Forme Tentativa nu se sanctioneaza. Pretinderea de bani sau de alte foloase precum si acceptarea promisiunii - in scopul aratat mai sus - desi constituie un inceput de executare, in raport cu primirea, totusi a fost asimilata infractiunii consumate. Consumarea are loc in momentul in care faptuitorul, care are sau nu lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pretinde sau primeste bani ori alte foloase, ori accepta promisiunea unor foloase sau daruri, pentru a-l determina pe functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Atat in literetura de specialitatea cat si in practica judiciara se considera ca infractiunea de trafic de influenta nu este succeptibila, in principiu, de savarsirea in forma continuata, deoarece infractiunea presupunand nu numai rezolutia infractorului, ci si acordul unei alte persoane, presupune o noua rezolutie la fiecare repetare a actului de traficare a influentei, ceea ce inlatura forma continuata de savarsire. Asa fiind chiar daca faptuitorul si-a facut de la inceput un plan de traficare, prin actiuni repetate, a influentei sale reale sau presupuse asupra unui functionar, de fiecare data savarseste infractiunea de trafic de influenta fiindu-i astfel aplicabile dispozitiile referitoare la concursul de infractiuni.

*Decizia penala nr. 1202/1983 a Tribunalului Suprem, R.R.D. nr. 5/1984 pag. 67

**V. Dobrinoiu, CORUPTIA IN DREPTUL PENAL ROMAN editura ATL. Bucuresti, 1995 pag. 292

B. Modalitati - Din continutul legal al infractiunii rezulta urmatoarele modalitati normative: primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase; acceptarea de promisiuni de foloase necuvenite; acceptarea de daruri. In varianta asimilata avem ca modalitati normative: promisiunea, oferirea sau darea de bani unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

C. Sanctiuni - Pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de la 2 la 10 ani. Traficul de influenta savarsit de una din persoanele mentionate in art.1 din Legea nr. 78/2000 sau de persoane cu atributii de constatare, sanctionarea contraventiilor ori de constatare, urmarire sau judecare a infractiunii se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in art. 257 C.p. insa limita maxima a pedepsei se sporeste cu 2 ani. Aceasi pedeapsa este prevazuta si pentru cumparatorul de influenta, insa aceasta nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea fapta, iar banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care a denuntat fapta (art. 61 alin. 2 si 3 din Legea 78/2000 modificata)

Conform prevederilor art. 257 alin 2 C.p. dispozitiile art. 256 alin. 2 C.p. referitoare la confiscarea banilor, valorilor sau bunurilor pretinse de faptuitor, sunt aplicabile si in cazul acestei infractiuni.

In cazul in care aceste valori nu se gasesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor in bani.

SECT.V. TRAFICUL DE INFLUENTA SUB FORMA CORUPTIEI

PASIVE

Ca si in Codul penal Carol al II -lea aceasta infractiune este incadrata ca delict. In noul Cod penal situarea acestei incriminari in titlul "Crime si delicte contra intereselor publice" nu este la adapost de discutii. In Codul penal Carol al II -lea traficul de influenta era situat in titilul III, denumit "Crime si delicte contra administratiei publice" si respectiv capitolul III "Delicte savarsite de functionari sau particulari".

Credem ca asa cum este incriminat traficul de influenta exista o neconcordanta intre continutul acestuia si denumirea titlului VI din noul Cod penal deoarece titlul se refera numai la interese publice iar prin infractiunea de trafic de influenta se sanctioneaza traficarea influentei atat in domeniul public cat si in domeniul privat, protejandu-se sub acest aspect in legala masura serviciul public si serviciul privat cum de alt fel prestigiul, functiei publice precum si al functiei din domeniul public si privat.

Potrivit unui dictionar prin "influenta" se intelege actiunea exercitata asupra unei fiinte sau asupra unui lucru putand sa-i modifice continutul, caraterul, forma etc. precum si putere, trecere, precadere; in doctrina se arata ca a avea influenta asupra unui functionar inseamna "sa aiba trecere sau sa se bucure in mod real de incredrea unui functionar ori sa fie in raporturi bune cu acestea". Atunci cand "influenta" nu este reala ci numai afirmata de subiect, acesta trebuie sa indeplineasca si conditiile definite de leguitor prin expresia "lasa sa se creada ca are influenta", adica credem ca acestea trebuie sa fie posibila si credibila ci nu o pretinsa influenta ce apare irealizabila sau este absurda, imposibil de a exista si a avea efect; daca influenta nu este posibila atat in sensul efectuarii cat si a finalitatii credem ca fapta nu constitui trefic de influenta ci eventual inselaciune.

Cand influenta nu este posibila, realizabila, atnci nu este nici credibila pentru majoritatea persoanelor si ca urmare nu este afectat prestigiul functionarilor, publici sau privati, autoritatilor,institutiilor publice, persoanelor juridice publice sau private ceea ce nu este in concordanta cu scopul si ratiunea incriminarii traficului de influenta.

Cand influenta nu este imposibil de realizat si totusi a fost crezuta si platita de cumparatorul de influenta, fapta poate constitui cel mult inselaciune si nu trafic de influenta.

Influenta si mijloacele de infaptuire a acesteia sa nu fie prevazute si permise de lege ca o activitate legala, desfasurata pe principiile dreptului cum ar fi de pilda in cadrul profesiei de avocat, de consilier juridic, de expert sau chiar in executarea contractului de mandat ; de aceea credem ca activitatea lagala promisa de un avocat de a influenta prin mijloace legale( pledoarie, invocarea legii, a probelor etc.) o autoritete judecatoreasca sau administrativa, nu intra in conceptul de influanta folosit de legiuitor in art.257 Cod penal. In acest sens in doctrina se arata : ' Deci acel care ramine in cadrul drepturilor si indatoririlor sale profesionale, asa cum prevede legea organica a corpului avocatilor, chiar daca ar primi un onorar foarte mare nu poate sa fie acuzat ca a savirsit trafic de influenta.'^* Prin urmare avocatul care ia onorarii mari, fie din cauza onorabilitatii sale, fie din cunostintele sale profesionale si a constiintei cu care isi indeplineste datoria, nu poate cadea sub sanctiunea prevazuta de art.257 lin. 1 di Codul penal^**. Daca insa chiar luind un onorariu mic, acela care stipuleaza onorariul nu se preleveaza de calitatea de avocat,ci se preleveaza de influenta adevarata sau pretinsa ce ar avea pe linga un functionar public si datorita acestei influente cere sau isi stipuleaza un onorariu, atunci savirseste trafic de influenta.^*** _,,Daca clientul angajeaza avocatul in considerarea trecerii pe care acesta o are fata de un anume functionar( care trebuie sa-i rezolve anume probleme) si avocatul caruia clientul i-a impartasit ratiunea alegerii sale, a confirmat aceasta in mod expres sau prin tacerea lui, fapta intruneste elementele constitutive ale infractiuni de trafic de influenta.^,,

Asa cum am aratat interpretind ,, per a contrario '' art. 8 din Legea 78/2000 modificata prin Legea 161/2003 s-ar putea sustine ca avocatii nefiind prevazuti in acest articol nu ar putea fi subiecti ai infractiuni prevazute de art. 257 Cod prnal.

Din contra dupa 30.06.2005 aceasta ambiguitate este inlaturata deoarece in cazul traficarii influentei pe linga un functionar privat sau public se poate aprecia ca se savirseste infractiunea de trafic de influenta in lumina noului Cod penal indiferent ce functie ocupa traficantul in sectorul public, sectorul privat sau cel al profesiilor liberale. Influenta reala sau presupusa, oferita, efectuasta, prin mijloace ilegale, poate face perte din continutul conceptului de influenta folosit de art. 257 din Codul Penal.

* Valeriu Pop, Codul penal Carol alII-lea, Adnotat de Constantin G. Ratescu, Vintila Dongoroz s.a. vol. II Parte speciala, Editura Librarie Socec si Co., S.A. Bucuresti 1937 p.

** E.Petit, Traficul de Influenta ; elementele acestui delict, in ,,Dreptul ^,'' nr. Nr.30/1939,p.201, citat de Vasile Dobrinoiu, Coruptia in dreptul penal roman, Bucuresti,Editura Atlas Lex. 1995, p. 286.

*** Potrivit art.37 pct.6 din Legea 51/1995 republicata : ,, Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau scris, in fata instantei de judecata sau a altor organe, daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-au fost incredintate. ''

De pilda influentarea prin alte mijloace decit cele legale, cum ar fi expertiza falsa, folosirea unor relatii de rudenie, prietenie, obligatii comerciale, civile sau de alta natura, etc., credem ca se poate situa in conceptul de influentare in prevederile art.257 Cod penal. Atunci cind banii sau alte foloase, sunt cerute pretinzind in mod fals ca le va da unui functionar public sau functionar dintr-o unitate publica sau privata, pentru a face sau a nu face, ori intirzia actul solicitat, si in realitate actul nu putea fi realizat de functionarul public sau privat, ori unitatea di care acestia faceau parte , credem ca nu se poate vorbi de influenta si treficarea acesteia ci de inselaciune, deoarece intr-o astfel de ipoteza influenta nu exista, nici nu este posibila si nefiind credibgila nu se afecteaza valorile sociale ocrotite prin incriminarea infractiuni de trafic de influenta.

Asadar, pentru existenta infractiuni este necesar ca actul pentru care se promote interventia sa intre in atributiile de serviciu ale functionarului, adica in sfera atributiilor de serviciu sau in competenta functionarului.

Actul pentru care se promite interventia sa intre in atreibutiile de serviciu ale functionarului public ori privat sau al competentei unitatii din care acestia fac parte.

Actul vizat sa fie posibil a fi efectuat de functionarul din domeniul public sau privat ori unitatea din care acestia fac parte ; in caz contrar credem ca fapta ar putea constitui infractiunea de inselaciune si nu de trafic de influanta ; in acest sens instanta suprema a satatuat ,, Daosebirea intre infractiunile de trafic de influenta si inselaciune consta in aceea ca persoana inselata aste de buna credinta, fiind indusa in eroare de catre faptuitor, cita vreme beneficiarul traficului de influenta urmareste obtinerea,cu rea credinta, a satisfacerii unui interes prin coruperea sau influentarea in alt mod a unui functionar. Aceasta di urma infractiune subzista si in cazul in care faptuiotorul se prevaleaza de un nume fictiv al fgunctoinarului asupra caruia pretinde a aveainfluenta, fiind suficient sa mentionaze atributiile acestuia de natura a fi apte sa rezolve interasele celui care solicita interventia.^*

Referitor la aceasta decizie avem unele rezerve sub aspectul formularii deoarece se scapa din vedereipoteza cind,beneficiarul vazind comportamentul abuziv al functionarului public sauprivat, si epuizind caile legale de inlaturare a acestuia se simte obligat sa cumpere influenta pentru ca functionarul public sau privat sa-si indeplineasca o atributie legala, sau sa inceteze un abuz^.*

Ori intr-o astfel de ipoteza credem ca desi atitudinea psihica a beneficiarului nu este identica cu reaua credinta faptuitorul savirseste infractiunea de trafic de influentaa si nu infractiunea de inselaciune^**, iar beneficiarul ar putea invoca prevedarile art. 46 aliniat 2 Cod penal privind constringerea morala.

Actul promis, solicitat poate fi atit legal cit si ilegal^*** ; in cazul cind actul solicitat este legal traficul de influenta exista deoarece actul trebuia sa fie realizat in afara acestor influente iar vinzarea influentei si in aceasta ipoteza afecteaza prestigiul functionarului public sau privat cit si al unitatilor, serviciilor publice sau private di care acestia fac parte. In cazul cind actul solicitat este ilegal credem ca acesta poate fi contraventional, civil, administrativ, penal etc. sau pur si simplu o interdictie nesanctionata coexistind cu infractiunile de trafic de influenta prin care este vizat.

Cu privre la latura subiectiva in literatura juridica s-au exprimat mai multe opinii :

Intr-o opinie se sustine ca infractiunea de trafic de influenta se savirseste cu intentie directa sau indirecta. Faptuitorul are reprezentarea faptuli ca, prelavindu-se de influenta pe care ar avea-o asupra unui functionar sau asupra altui salariat si primind sau pretinzind foloase ori acceptind promosiuni in orice mod, face sa se nasca indoieli in privinta reputatiei si onestitatii functionarului ( in cazul intentiei directe) sau accepta ( in cazul intentiei indirecte ) producerea unor asemenea consecinte.

Intr-o alta opinie la care ne realiem, se considera ca pentru realizarea laturii subiective a infractiunii de trafic de influenta, ,,intentia directa nu este suficienta, fiind necesara o intentie calificata, si este suficient sa se constate ca aceasta finalitate a fost urmarita ( sau macar afirmata ) de catre faptuitor, pentru ca, indiferent daca s-a realizat ori nu, sa existe intentie calificata si deci sa existe infractiunea de trafic de influenta.

C.S.J. , s. pin, dec. nr.5438 din 7.12.2001, din Curier Judiciar nr. 11/202,fila 85.

**Dr. Gheorghita Mateut, op.cit. p.158

***Cod penal Carol al lI - lea adnotat, Vol. II, Partea speciala, Editura Librariei Socec & Co. , S.A. Bucuresti,1937, p. 147.

Ca urmare intentia directa afirmata sau reala trebuie sa fie calificata respectiv caracterizata printr-un scop special^*, acela al determinarii functionarului public sau altui functionar sa faca sau sanu faca ori sa intirzie un act ce intra in atributiile sale de serviciu ori sa faca un act contrar acestor atributii. Din punct de vedere al cumparatorului de influenta intentia este directa si realacaracterizataprin scopul definit de legiuitor in modalitatile mai sus aratete. Iar din punct de vedere al traficantului de influenta scopul poate fi real sau numai afirmat atunci cind acesta lasa sa se creada ca are influenta necesara asupra unui functionar public sau unui alt functionar deci intentie directa caracterizata de un scop special prevazut de lege.^**

SECT.VI. Traficul de influenta sub forma coruptiei active.

Spre deosebire de vechea reglementare, in art. 257 aliniat 1 din Codul penal a fost incriminata ca infractiune de sine statatoare si fapta beneficiaruilui traficului deinfluenta ( cumparatorul de influenta ) care promite, ofera sau da bani, daruri ori alte foloase, direct

sau indirect, unei persoane care are influenta sau sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public sau unui functionar, pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca ori sa intirzie un act ce intra in atributiile sale de serviciu sau sa faca un act contrar acestor atributii. Socotim ca este o cerinta a combateri eficiente a actelor de coruptie avind in vedere rolul cumparatorului de influenta in proliferarea coruptiei.

Cu privire la subiectul activ al acestei infractiuni respectiv cumparatorul de influenta credem ca poate fi orice persoana responsabila penal. Subiectul activ al acestei infractiuni poate fi chiar un functionar public sau privat, dar, intr-o asemenea ipiteza, acesta apare ca un simplu tert fata de functionarul public sau functionarul din domeniul

* Siegfried Kahane in Explicatii teoretice ale Codului penal roman, Vol. IV, parte speciala, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1972, p. 156.

**V. Dongoroz si altii Noul cod penal si codul penal anterior, prezentare comparativa, Editura Politica, Bucuresti, 1969, p. 21-22.

public sau privat vizat sa faca, sau sa nu faca ori sa intirzie un act ce intra in atributiile sale de serviciu sau sa faca un act contrar acestor atributii. In cazul cind cumpararea influentei s-a facut prin intermediar la solicitarea beneficiarului, socotim ca intermediarul nu poate fi complice la infractiunea prevazuta de art.257 aliniat 1 din Codul penal ci coautor. In ceea ce priveste subiectul pasiv acesta poate fi demnitar public, functionar public sau simplu functionar intr-o persoana juridica publica ori persoana juridica privata, legiuitorul prin Codul penal protejind serviciul public si privat, cit si demnitatea functiilor publice si functiei de stat sau private. Folosind in desemnarea modurilor de savirsire a infractiuni expresia ,, direct sau indirect '', legea asimileaza actele de savirsire prin intermediar, atit unele cit si celelalte avind valoare ajuridica a unor acte de autorat pentru cumparatorul de influenta. Socotim ca in art.257 aliniat 1 din Codul penal legiuitorul a prevazut o exceptie de la prevederea art.24 din Codul penal considerind-ul autor si pe traficantul care cumpara influenta indirect prin intermediar. ,, Fapta persoanei interpuse - care promite, ofera sau da bani ori alte folose, pentru si in numele altei persoane - este socotita, prin vointa legiuitorului, a fi insasi fapta acesteia din urma, careia.caatare, nu i se poate refuza calitatea de autor.''Ca urmare cumparatorul de influenta este autoru al infractiuni de trafic de influenta prin vointa legiuitorului chiar daca savirseste fapta indirect.

In ceea ce priveste intermediarul respectiv cel care efectueaza nemijlocit elementul material al laturii obiective a infractiuni ( actiunea,inactiunea ), socotim ca acesta are calitate de coautor ( autor material ) si nu de complice deoarece :

- Intermediarul executa nemijlocit elementul materialalinfractiuni ;

- Participatia intermediarului este la intregul element material al infractiunii

( actiunea,inactiunea ), fiind executorul nemijlocit al acesteia;

- Activitatea desfasurata de intermediar in cazul acestei infractiuni este esentiala pentru existenta infractiunii;

- Art. 23 din Codul penal in legatura cu partcipantii, dispune : Partcipantii sunt persoanele care contribuie la savirsirea unei fapte prevazute de legea penala in calitate de autori, instigatori sau complici.

- Cumparatorul de influenta actioneaza impreuna cu intermediarul, el concepe fapta, el procura bunul, folosul, respectiv obiectul material al infractiunii, el ii da intermediarului, daruri, bani, etc., pentru a fi dat traficantului si in fine este beneficiarul influentei cumparate ;

Socotim ca potrivit art. 26 dinCodul penal, atit traficul de influenta in forma activa cit si la cel in forma pasiva, poate aparea participatia sub forma de complice respectiv acea persoana care, cu intentie, ajuta sau inlesneste in orice mod la savirsirea infractiuni de trafic de influenta. Esta de asemenea, complice persoana care promite, inainte sau in timpul savirsiriifaptei, ca va tainui bunurile provenite di aceasta sau ca va favorizape faptuitor,chiar daca dupa savirsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.

Obiectul juridic al acestei infractiunii ( trafic de influenta sub forma activa ) il constituie relatiile sociale prin care se apara serviciul public si serviciul privat, precum si prestigiul demnitarului public, sau privat.

Potrivit art.257 Cod penal, ca modalitati ale elementului material sunt :,,promisiunea, oferta, darea de bani, darea de daruri ori alte foloase .''

Conform DEX prin oferta se intelege propunerea facuta de o persoana altei persoane pentru vinzare - cumpararea unor marfuri,pentru angajarea intr-o slujba, participarea la o actiune, prestarea unor servicii etc. ; In dreptul privat oferta aste considerata o propunere pe care o persoana o face altei persoane, sau publicului in general de a incheia un anumit contract in conditii determinate.

Credem ca in cazul traficului de influenta avem de a face cu un contract cu cauza ilicita respectiv un contract de vinzare - cumparare a influantei. Oferirea implica actiunea de prezentare traficantului de influenta a banilor, a darurilor sau altor foloase pe care acesta ar urma sa le primeasca daca este deacord si vinde influenta pe care o are sau lasa sa se creada ca o are asupra functionarului public sau privat. Socotim ca infractiunea de trafic de influenta sub forma coruptiei active este savirsita chiar daca oferta nu este acceptata. Intrucit periculozitatea ofertei subzista chiar daca nu a fost acceptata, legiuitorul a incriminat si aceasta modalitate de savirsire pentru a sanctiona nu numai promisiunea-oferta acceptata - ci si oferta neacceptata dat fiind periculozitaatea acesteia pentru valorile protejate.

Oferta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- Oferta sa fie serioasa si rela in sensul cumpararii influentei pentru determinarea functionarului public sau privat, sa faca ori sa nu faca ori sa intirzie un act ce intra in atributiile sale de serviciu sau sa faca un act cotrar acestor atributii ;

- Oferta sa nu fie facuta in gluma, jocandi cauza si nici sa aiba un caracter general ci sa vizeze in mod concret unul din actele prevazute de lege.

- Oferta sa fie ferma, neechivoca, adica sa exprime vointa neindoielnica de a cumpara influenta in vederea obtinerii actului prevazut de lege ;

- Oferta trebuie sa fie precisa si completa in sensul ca trebuie sa includa pretul influentei, obiectul influentei respectiv actul ce intra sau este cotrar atributii lor de serviciu ale functionarului public sau privat.

- Oferta sa nu fie o simpla intentie ci sa fie concretizata intr-o actiune efectiva, reala cum ar fi de pilda : aratarea banilor, araterea plicului cu bani, insotite de un semn elocvent ; lasarea banilor casi cind ar fi uitati pe o masa a vinzatorului de influenta ; introducerea bancnotelor printre unele acte remise functionarului etc.

- Oferta se poate materializa anterior,concomitent sau ulterior obtinerii actului vizat dar in mod obligatoriu ea trebuie facuta anterior si cel mai tirziu concomitent.

Potrivit DEX prin promisiune se intelege un angajament prin care cineva se obliga sa faca ceva, sau o fagaduiala. In dictionarele de drept, cu exceptia promisiunii publice de recompensa, promisiunea imbraca forma unor conventii cum sunt : promisiunea de a determina pe altul sa ratifice un act, promisiunea de contract, promisiunea de vinzare cumparare si promisiunea pentru altul. Socotim ca potrivit art.257 aliniat 1 Cod penal promisiunea presupune o conventie privind vinzarea influentei care include oferta si acceptere rezultatul al unei negocieri prin care cumparatorul de influenta se angajeaza sa-i dea o suma de bani, un dar, sau un folos vinzatorului de influenta, iar ultimul se obliga sa determine un functionar public sau privat sa faca,sau sa nu faca ori sa intirzie un act concret ce intra in atributiile sale de serviciu sau sa facaun act contrar acestor atributiuni ; Angajamentul promitentului trebuie sa fie realizabil si nu imposibil de realizat.

Credem ca legiuitorul a prevazut distinct promosiunea de oferta dat fiind efectele juridice diferite ala acestora ca urmare a periculozitatii diferite, element necesar in dozare pedepsei precum si in cazul desistarii, ori al aplicarii dispozitiilor exoneratoare de raspundere penala ale art. 257 aliniat 1 Cod penal. Promisiunea poate fi facuta verbal sau scris dar trebuie sa indeplineasca conditiile ofertei precum si cele specifice promisiunii. Promisiunea presupune si o anumita participatiune din partea vinzatorului de influenta.

Darea de bani, daruri sau alte foloase consta in actiunea cumparatorului de influenta ce poate imbraca urmatoarele forme :

- inminarea banilor, darurilor catre vinzatorul de influenta ;

- prestarea de servicii, cedarea folosintei unui bun, imprumutul, ori alte foloase ;

- renuntarea la achitarea unei datorii,la restituirea unui bun etc.

- plata prin virament , prin internet ;

- punerea vinzatorului de influenta in posesia banilor sau darurilor in alt mod decit prin inminare directa ori plata electronica sau bancara 9 punerea banilor in buzunarul, intre actele, in autoturismul etc. vinzatorului de influenta.

- darea de bani sau daruri prin intermediar ;

In mod obisnuit prin folos se intelege orice cistig moral sau material care nu imbraca forama unui dar.

Actiunea sau inactiunea care constituie elementul material al traaficului de influenta sub forma coruptiei active socotim ca trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- Promisiunea, oferta sau darea sa vizeze bani, daruri sau alte foloase in schimbul influentei calificate prin scio'

- Banii, darurile sau alte foloase sa nu fie lagal datorate de cumparator, vinzatorului de influenta ;

- Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri sau alte foloase sa fie anterioara sau cel mai tireziu concomitente cu efectuarea, neefectuarea sau efectuarea cu intirziere a unui act ce intr in atributiile sale de serviciu sau sa faca un act contrar acestor atributii ;

In ceea ce priveste latura subiectiva a infractiuni socotim ca o constituie intentia drecta calificata prin scop respectiv :

- Sa obtina o anumita influenta necesara realizarii scopului sau ;

- Influenta sa vizeze determinarea functionarului public sau functionarului din domeniul public ori privat sa faca ori sa nu faca ori sa intirzie un act ce intra in atributiile sale de serviciu sau sa faca un act contrar acestor atributii.

Este de observat ca infractiunea de traeic de influenta sub forma coruptiei active poate sa existe si in conditiile in care cel care are sau lasa sa sr inteleaga ca are inf.uenta asupra functionarului public din domeniul public ori privat refuzind in mod repetat oferta a sesizat organul de urmarire penala.

Conform art.257 aliniatul 2 Cod penal in cazul savirsirii infractiunilor de trafic de influenta sub forma coruptiei active cit si pasive, bani valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul acestor infractiuni in principiu se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata la plata echivalentului lor in bani. Banii valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat daca aceaste denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea fapta.

SECT.VII. Delimitare intre infractiunile de luare de mita (art. 254 Cod penal) si trafic de influenta (art. 257 Cod penal)

Cu privire la delimitarea infractiunii de luare de mita (art. 254 Cod penal) de infractiunea de trafic de influenta (art. 257 Cod penal) este de observat ca, daca la infractiunea de luare de mita intelegerea dintre functionar si persoana, daca intelegerea exista, are ca obiect efectuarea, neefectuarea sau intarzierea efectuarii de catre functionar, a unui act referitor la indatoririle sale de serviciu, ori efectuarea unui act contrar acestor indatoriri, la infractiunea de trafic de influenta intelegerea care de aceasta data nu se mai perfecteaza cu functionarul, are ca obiect interventia subiectului activ, o alta persoana, pe langa functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Asadar, daca la luarea de mita functionarul trafica cu functia sa, la traficul de influenta persoana trafica cu influenta sa reala sau presupusa.

Cat priveste rezultatul celor doua infractiuni, desi ambele aduc atingere aceluiasi obiect juridic, ele se deosebesc prin faptul ca lezarea prestigiului organelor de stat sau publice se realizeaza in mod direct in cazul luarii de mita si in mod indirect in cazul traficului de influenta deoarece in acest ultim caz fapta creeaza impresia ca un functionar poate fi influentat in legatura cu atributiile sale de serviciu, pe cand in primul, fapta arata ca un functionar este corupt.

Cu privire la latura subiectiva a celor doua infractiuni, daca la infractiunea de trafic de influenta subiectul isi da seama ca discrediteaza un functionar lasand impresia nefavorabila ca acesta este influentabil sau coruptibil, in cazul infractiunii de luare de mita, subiectul isi da seama ca discreditarea functiei pe care o indeplineste se datoreaza propriei sale coruptii.

Potrivit acestor criterii, delimitarea intre cele doua infractiuni este usor de facut in practica.

Aceasta chiar si atunci cand traficantul este un functionar sau alt salariat ce face parte din organizatia publica in a carei competenta intra efectuarea actului functional, vizat prin comiterea faptei, deoarece, daca functionarul trafica propriile lui atributii de serviciu, obligandu-se sa indeplineasca, sa nu indeplineasca sau sa intarzie indeplinirea unui act referitor la indatoririle sale de serviciu, ori sa faca un act contrar acestor indatoriri in schimbul acestor foloase necuvenite, el comite infractiunea de luare de mita; daca insa, functionarul se prevaleaza de influenta pe care i-o confera functia sau relatia personala, indiferent daca influenta este reala sau presupusa, pe langa alt functionar pentru ca acesta din urma sa faca sau sa nu faca, in favoarea unui tert, un act privitor la atributiile sale de serviciu, el comite infractiunea de trafic de influenta.

In sarcina functionarului se va retine infractiunea de trafic de influenta daca acesta prevalandu-se de o trecere reala sau presupusa la functionarul competent sa indeplineasca actul, primeste banii sau foloasele pentru interventia pe care o va face la acel functionar.

In practica judiciara s-a decis in acest sens, ca fapta unui contabil sef care a pretins si a primit o suma de bani pentru a interveni pe langa sefii lupersoane intr-un post vacant al serviciului de contabilitate al carui sef era, dand un aviz favorabil in acest sens constituie trafic de influenta.

TRAFIC DE INFLUENTA SI INSELACIUNE - SPETA

Determinarea functionarului asupra caruia se pretindeca se va exercita influenta.

Prin sentinta penala nr. 221/1997 a tribunalului Brasov, inculpatul B.T.a fost condamnat pentru savirsirea a sase infractiuni de inselaciune prevazute de art. 215 alin. 1 Cod penal, prin schimbarea incadrarii juridice dfin infractiuneade trafic de influenta prevazuta in art. 257 din acelasi Cod penal.

Instanta a retinut ca, in anii 1994 si 1995, inculpatul a promis mai multor persoane ca va interveni la cunoscutii pe care pretindea ca-i are in cadrul politiei pentru inmatricularea unor aurotrurisme mai vechi de 8 ani, pentru restituirea permisului de conducere ridicat, pentru netrimiterea in judecata a unor persoane sau punerea in libertate a celor arestati.

Tribunalul a motivat ca faptele incadrate prin rechizitoriu in infractiunea de trafic de influenta nu intrunesc elementele constitutive ale acestei infractiuni, deoarece simpla afirmatie a inculpatului ca ar avea relatii la politie, fara a indica serviciul la care urma sa apeleze pentru realizarea actelor la care s-a referit in discutiile avute cu cele sase persoane interesate, nu este de natura a crea acestora certitudinea ca este in masura sa intervina pentru indeplinirea actului dorit.

Prin decizia penala nr. 168 din 22 septembrie 1998 a Curtii de Apel Brasov, apelul procurorului a fost admis, a fos desfiintata sentinta si, rejudecindu-se cauza, inculpatul a fost condamnat pentru savirsirea a sase infractiuni de trafic de influenta.

Inculpatul a declarat recurs impotriva acestei decizii, care a fost respinsa prin dosarul nr. 3621 din 15 octombrie 1999 a Curtii Supreme de Justitie, Sectia penala.

Impotriva hotaririlor pronuntate in cauza s-a declarat recurs in anulare, cu motivarea ca faptele nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta, ci pe cele ale infractiuni de inselaciune, deoarece inculpatul nu s-a referit la vreun functionar cu aributii specifice domeniului in care a promis ca va rezolva anumite situatii ci a facut doar afirmatii cu caracter general cu privire la acei functionari.

Recursul in anulare este nefondat.

In conformitate cu art. 257 alin 1 Cod penal, infractiunea de trafic de influenta consta in primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savirsita de catre o persoana care are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Este necontestat ca inculpatul a pretins si primit bani, in toate cele sase cazuri in care instanteleau retyinut savirsirea infractiuni de trafi de influenta, pentru a determina lucratori din cadrul politiei locale asupra carora a lasat sa se creada ca ar avea influenta, sa rezolve intr-un anumit fel situatiile in care erau interesate persoanele de la care a luat banii.

Dar, referirea pe care inculpatul o facea la sprijinul cunostintelor sale din politie nu a avut doar caracter general, cum se arata in recursul in anulare, ci a prezentat aspecte concrete, de fiecare data fiind sugerata implicarea unor persoane care faceau credibile afirmatiile sale in legatura cu influenta de care pretindea ca se bucura. Astfel pentru restituirea permisului de conducere suspendat, inculpatul a indicat numele a doi ofiteri de politie si al unei alte persoane, pretinzind ca-i cunoaste.

Fata de aceste probe, din care rezulta ca inculpatul a facut atit afirmatii cu caracter general, in sensul ca are cunostinta la politie prin intermediul carora poate rezolva situatiile in care cele 6 persoane sus-mentionate erau interesate, cit si referiri concrete la anumiti ofiteri de politie, afirmatii credibile, fiind vazut intr-un caz intrind la politie si iesind insotit de un ofiter, se impune concluzia ca inculpatul era cunoscut ca o persoana aflatain relatii cu cadre ale politiei, incit persoanele de la care a pretins si primit banii puteau crede ca al avea influenta asupra cadrelor din politie. Nu se poate considera, deci, ca inculpatul s-a limitat la inducerea in eroare a persoanelor respective, pentru a le determina sa-I dea banii pretinsi, ci este dovedit ca el a pretins si luat banii lasind sa se creada ca are influenta asupra unor cadre ale politiei, pentru a le determina sa rezolve situatiile in discutie.

Cum aceste fapte intrunesc, prin continutul lor concret, cerintele inscrise in art.257 alin. 1 din Codul penal, se constata ca inculpatul a fost condamnat corect pentru savirsirea infractiuni de trafic de influenta, incit criticile formulate nu pot fi primite, in consecinta, recursul in anulare a fost respins.

Curtea Suprema de Justitie, decizia nr. 15 din 5 februarie 2001.

Razboiul impotriva coruptiei moare, dar nu se preda.

Functionari cercetati pentru coruptie si trafic de influenta repusi in  functii, scosi din arest

26.06.2008

Razboi total intre Ministerul Justitiei si Directia Nationala Anticoruptie. Dupa ocuparea functiei de ministru, Chiuariu, doi prezumtivi corupti ( seful pompierilor din Gorj si fostul sef al ADS Iasi ) au fost repusi in functie, judecatorii Curtii de Appel Bucuresti au pus in libertate cuplul Rita si Ionel Branga( fost prim procuror al unui parchet respectiv fost politist), acuzati de luare de mita si fals in documente.

La inceputul acestei luni, procurorii au scos de sub urmarire pe fostul sef al pompierilor din Gorj. Col. Liviu Dumitrascu,acesta fiind repus in functie.

Mai multe decizii discutabile au fost luate, luna aceasta, de catre autoritati.

Doi importanti functionari publici cercetati pentru fapte de coruptie au fost repusi in functii, in timp ce prim-procurorul unui parchet din Vrancea si sotul acesteia, fost politist de Curtea de Apel Bucuresti. Este vorba despre seful Inspectoratului pentru Situarii de Urgenta Gorj, colonelul Liviu Dumitrescu, anul trecut dupa ce procurorii anticoruptie i-au intocmit dosar penal pentru trefic de influenta, si de fostul sef de Agentie Iasi, Flavius Ionita, arestat in septembrie anul trecut impreuna cu fostul prefect de Iasi, Radu Prisacaru, intr-un dosar de trafic de influenta. Daca in primul caz, de la Gorj, ofiterul a primit di partea procurorilor DNA un ,, NUP'' discutat in probatoriu existent la dosar, in ce-l priveste pe Flavius Ionita, acesta a fost trimis in judecata, iar procesul este in desfasurare. ,,Gardianul'' a dezvaluit in urma cu aproximativ o luna cum un alt functionar public, Reman Domocos acuzat de coruptie Zce si astazi in sertarele procurorilor DNA,ocupa in continuare o functie importanta in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Razboiul total intre Ministerul Justitiei si Directia Nationala Anticoruptie.

Dupa ocuparea functiei de ministru de catre prezumtivi corupti( seful pompierilor di Gorj si fostul sef al ADS Iasi) au fost repusi in functii. Practic institutia condusa este rasplatita cu aceeasi moneda cu care a platit DNA activitatea ofitewrilor DGA, cind unele dintre lucrarile acesteia au fost solutionate fie cu NUP, fie cu eliberari pe banda rulanta a celor anchetati pentru coruptie.

Finul lui Relu Fenechiu,< uns > din nou la ADS Iasi

Coincidenta sau nu ? Fostul director al ADSIasi, Flavius Ionita, suspendat din functie in septembrie 2006, dupa ce fostulprefect de Iasi, Radu Prisacaru,a fost repus in scaun la sfirsitusaptamini trecutede catre actualul sef al Statului, Daniel Dragan, Ionita,impreuna cu Radu Prisacaru si un afacerist local au fost trimisi in judecata de catre procurori in urma unei anchete demarate anul trecut de catre ofiterii DGA i procurori DNA legate de infractiuni de luare de mita si trafic de influenta. Seful ADS Iasi si prefectul Prisacaru sunt acuzati ca au cerut mita familiei decanului Facultati de Stomatologie cinci hectare de teren in schimbul eliberarii unui titlu de proprietate pentru o suprafata de 20 de hectare in centrul Iasului. De remarcat este faptuk ca atit Flavius Ionita, cit si Radu Prisecaru sunt finii baronului de Iasi, Relu Fenechiu. Acesta de fapt, l-a si promovat pe finul sau la conducerea ADS Iasi, a afirmat tot la sfirsitul saptamini trecute, ca Flavius Ionita

Are dreptul la salariile pe care nu le-a incasat pe perioada in care a fost suspendat din functie, respectiv din septembrie 2007. Pe de alta parte, Daniel Dragan intentioneaza sa repuna in functie mai multi angajati ai ADS impotriva capetelor de acuzare de umarire penala,pentru fapte de coruptie si carora li s-au desfacut contractele de munca pe perioada cerceterii din perioada 2005-2007, aproximativ 180 de angajati ai institutiei au fost cercetati, numarul acestora fiind in prezent,80.

In ceea cel priveste pe Flavius Ionita, procesul in care este judecat pentru luare de mita, se afla pe rolul instantei. Alaturi de Radu Prisacaru, Ionita i-a propus denuntatorului,care asteptasa-i fie retrocedat un teren in comuna ieseana Rediu, un teren in locul lotului de acolo, Prisacaru si Ionita i-au promis o suprafata de aceleasi dimensiuni, dar mult mai valoroasa. Pentru acest favor functionarii i-au cerut respectivului ca, dupa obtinerea titlului de proprietate,sa le doneze trei hectare di teren, doua ha. Pentru prefect si unul pentru directorului ADS Iasi.

Salarii << compensatorii >> pentru seful pompierilor din Gorj

O alta repunere cu cintec infunctie este aceea a colonelului Liviu Mihaila Dumitrascu,suspendat la sfirsitul anului trecut din functia de sefal Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta '' Locotenent colonel Dumitru Petrewscu'' al judetului Gorj, impotriva lui DNA au inceput, initial urmarirea penala pentru trafic de influenta. Mai multi ofiteri ai ISU Gorj l-au denuntat pe Dumitrascu pentru tentativa de fraudare a unui concurs in vederea ocuparii unor posturi de subofiteri la respectiva institutie, concurs care s-a organizat in septembrie 2006.

Denuntatorii, care faceau perte din comisia de organizare a respectivului concurs,le-au povestit anchetatorilor ca Liviu Mihaila Dumitrascu, le-a cerut acestorasa falsifice lucrarile sustinute de patru dintre concurentii care au sustinut examenul. Surse judiciare spun ca intimpul concursului, colonelul Dumitrascu a impus declansarea operatiunii de cistigare a concursului de catre patru candidati care cu sursele, lucrarile de tip grila, semnate de seful de sala si de membrii comisiei, urmau sa se corecteze in fata candidatilor, instruiti in prealabil de colonelul Dumitrascu, au primit de la membrii comisiei de concurs formularele goale de concurs pe care au completat cu raspunsuri corecte puse la dispozitie tot de membrii comisiei.

Acaste formulare completate in fals si semnate de trei dintre membrii comisiei de concurs sunt probe la dosarele 101/D.N.A. Bucuresti, si 77.P/2006, iregistrat la Parchetul Militar Timisoara.

Odata inceputa urmarirea penala, colonelul Dumitrascu a fost suspendat din functie. Inciuda probelor din dosar, completate cu probe audio video sau lucraarile falsificate, anchetatorii au stabilit in cele din urma ca ofiterul nu a comis cicio fapta de natura penala, spun sursele citate, niciunul dintre cei implicati in aceasta afacere nu a fost pedepsit, nici macar cei patru candidati autori ai faptei.

Lucrurile nu s-au oprit aici. Dupa ce procurorii l-au scos de sub urmarirea penala,colonelul Liviu Dumitrascu a fost repus pe functie in 7 mai, fiidu-i totodata achitate drepturile salariale pe care nu le-a incasat pe perioada suspendarii.

Procurorul Rira Branga si sotul ei politist, pusi in libertate

In aceeasi zi in care seful ADS l-a repus in functie pe Flavius Ionita, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au decis punerea in libertate a fostului prim-procuror al Perchetului Turcu Podului (Vrancea), Rita Branga si a sotului acestei, Ioan Bogonos Branga in ianuarie 2007, cei doi au fost trimisi in judecata de DNA,fiind arestati pentru fapte de coruptie si trefic de influenta.

Anchetatorii au stabilit ca, in perioada februarie - octombrie 2006, prim-procurorul Rita Branga ar fi pretins si primit sume de bani in valoare totala de 1.500 de euro si 7.5 milioane de lei vechi, precum si alte foloase de la mai multe persoane cercetate si inregistrate la Parchetul de pe linga Judecatoria Podul Turcului. In schimbul spagilor, persoane in cauza urmau sa primeasca rezolvari favorabile in dosarele respective.

Procurorii anticoruptie au stabilit chiar ca Rita Branga a emis in fals o comunicare pentru a inceta urmarirea penala a unei persoane cercetate, asta in conditiile in care dosarul in care respectiva persoana era cercetata penal.

Cercetarile au mai evidentiat faptul ca, in toata activitatea infractionala probata,prim-procurorul a beneficiat de sprijinul sotului Ioan Bogonos Branga,fost politist, care a falsificat,fisa de cazier judiciar a unei persoane cercetate, consemnind in cazier ca fiind necunoscuta cu antecedenta penale,in realitate fiind vorba despre o stsre de rcidiva. In baza acestei mentiuni, procurorul urma sa dea, ulterior, solutia de scoatere de sub urnarire penala. Sumele de bani despre care procurorii sustin ca ar fi primite de Ioan B. Branga au fost confiscate de anchetatori si constituie probe la dosar.

Sotii Branga au solicitat, prin avocati, pe 13 aprilie punerea in libertate si inlocuirea masurii arestarii preventive cu obligatia de a nu parasi localitatea de domiciliu. Magistratii Curtii de Appel Bucuresti au respins, in urma cu mai bine de o luna, aceasta cerere spunind totodata ca vor respinge toate cererile formulate in vederea eliberarii de catre aparatorii sotilo Branga. Vineri instanta aproba cererea procurorilor de prelungire a mandatelor de arestare preventiva, judecatorul CAB Marin Carcel a decis eliberarea sotilor Branga.

Sursa spetei ziarul << Gardianul >> di data de joi 26. 06. 2008, articol scris de

Ion Alexandru si Eduard Pascu

https:// www.gardianul.ro/print-94933.html

BIBLIOGRAFIE

1. GHEORGHE NISTOREANU si colaboratorii - Drept penal - partea speciala, Ed. Continent XXI, Bucuresti, 1995;

2. GHEORGHE NISTOREANU, ALEX. BOROI, VASILE DOBRINOIU, Drept penal ,,Partea speciala'' Editura EUROPA NUOVA Bucuresti 1997

3. GHEORGHE NISTOREANU, ALEXANDRU BOROI - Drept penal - partea speciala, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;

4. GHEORGHE NISTOREANU, COSTICA PAUN - Criminologie, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1996;

5. OCTAVIAN LOGHIN, TUDOREL TOADER - Drept penal - partea speciala, Casa de Editura 'Sansa', Bucuresti, 1994;

6. OCTAVIAN LOGHIN, AVRAM FILIPAS - Drept penal - partea speciala, Casa de Editura 'Sansa', Bucuresti, 1992;

7. VASILE DOBRINOIU - Coruptia in dreptul penal roman, Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1995;

8. VASILE DOBRINOIU - Traficarea functiei si a influentei in dreptul penal, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983;

9. VASILE DOBRINOIU, N. CONEA - Teorie si practica judiciara vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002;

10. AVRAM FILIPAS - Infractiuni contra infaptuirii justitiei, Ed. Academiei, Bucuresti, 1995;

11. VINTILA DONGOROZ - Explicatii teoretice ale Codului penal roman, partea generala, vol. I, partea speciala vol. II, Ed. Academiei, Bucuresti, 1970;

12. S. KAHANE - Explicatii teoretice ale Codului penal roman, partea speciala, vol. IV, Ed. Academiei, Bucuresti, 1972;

13. CONSTANTIN SIMA - Codul penal adnotat - practica judiciara 1969 - 1995, Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1996;

14. THEODOR MREJERU, DUMITRU PETRE ANDREIU FLORESCU, DAN SAFTA, MARIETA SAFTA - Infractiunile de coruptie. Aspecte teoretice si practice, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000;

15. VINTILA DONGOROZ si colaboratorii - Noul Cod penal si Codul penal anterior, prezentare comparativa, Ed. Politica, Bucuresti, 1969;

16. V. PAPADOPOL si colaboratorii - Principii de drept, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1959;

17. G. ANTONIU, C. BULAI - Practica judiciara penala, Ed. Academiei, Bucuresti, 1993;

18. TUDOREL TOADER - Drept penal roman. Partea speciala. Culegere de probleme din practica judiciara pentru uzul studentilor, Casa de Editura 'Sansa', Bucuresti, 1996;

19. ION PITULESCU - Al treilea razboi mondial - Crima organizata, Ed. National, Bucuresti, 1997.

20. PANTILIMON CIOIA - Drept penal Partea speciala volumul II colectia ,,drept penal''

Editura Cordial Lex Cluj- Napoca 2007.

21. REVISTA DE DREPT PENAL

ANUL II, NR. 3, Bucuresti 1995

ANUL III, NR. 4, Bucuresti 1996

Asociatia romana de stiinte penale

22. REVISTA DREPTUL

ANUL IV, NR. 4, Bucuresti 1993

ANUL VIII, NR. 6, Bucuresti 1997

Tabla de materii 1998 - Supliment al revistei Dreptul Bucuresti, 1999

Tabla de materii 1999 - Supliment al revistei Dreptul Bucuresti, 2000

Uniunea juristilor din Romania

23. PROLEGE

NR. 4, Bucuresti 1995

NR. 1, Bucuresti 199

NR. 1, Bucuresti 1997

Ministerul Public - Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie

Consiliul Europei si lupta impotriva coruptiei - Editura: Council of Europe/Editura Coniliul Europei, Strasbourg Cedex

Coruptia in Romania: Coordonatori

Cercetator stintific Dorinca Ioan

Prof. Univ. Dr. Dan Banciu

Prof. Univ. Dr. Sorin M. Radulescu

Editura: Lumina Lex Bucuresti