Dar stelele nu sunt raspindite in spatiu la intimplare, ci sun grupate in insule enorme de stele, Galaxiile.
Stelele pe care le vedem noaptea pe cer ca si soarele apartin galaxiei noastre, a sistemului Caii Lactee . Denumim Calea Lactee fisia pe care o putem vedea pe cer. Daca privim aceasta fisie cu un ochean sau cu un telescop, atunci putem observa ca este alcatuita din milioane de stele. Noi insa vedem in realitate doar margina sau sectiunea galaxiei. Galaxia insasi este asemanatoare unei disc enorm care se umfla la mijloc. Aceasta formatiune este denumita nucleu se poate gasi in dreptul constelatiei Sagittarius (sagetator), zona cu cea mai mare densitate de astir a sistemului Caii Lactee. Nuse poate privi in interiorul nucleului pentru ca este inconjurat de nori de praf foarte densi. In discul inconjurator stelele se grupeaza in jurul anumitor brate de spirala ce pornesc din nucleu. Galaxia noastra este una din galaxiile spirale ale universului. Asemanator cu alte galaxii, si acesta se roteste circular in univers. Privita de departe poate fi vazuta ca o roata de flacari cu multe tepuse.
Specialistii au definit citeva brate de spirale de galaxie prin studierea raspindirii si directiei de miscare a sistemelor. Cu ajutorul radiotelescoapelor au constat pozitia norilor gazosi de hydrogen in bratele spiralei. Bratele apropiate de noi sunt Orion, bratul Carina si sa demonstrat ca exista si un brat Centaurus. Acele brate se gasesc in constelatiile de la care au primit numele. In aparenta soarele se misca in jurul Terrei, dar adevarat e ca lucrurile se petrec exact pe dos. Pamintul este cel care se invirte in jurul soarelui si este doar unul din marele corpuri ceresti, numite planete , care sese deplaseaza in spatiu in jurul Soarelui. Planetele reprezinta partile componente principale ale familiei Soarelui, sau ale sistemului solar.
In anul 1543, astronomul polonez Nicolaus Copernicus a fost primul care emis ipoteza existentei unui system solar. Aceasta teorie contrazicea conceptia ce dainuise vreme indelungata si care presupunea ca pamintul ar reprezenta centrul Universului.
Planetele se deplaseaza la diferite distante de astrul solar si au, bineinteles, viteze de deplasare diferite. Ele au o traiectorie eliptica in jurul Soarelui, numita si orbita eliptica. Ele se deplaseaza tot timpul in aceai directie si aproximativ in acelasi plan. In ordinea crescatoare a distantei fata de soare, acestea sunt:
Mercur;Venus;Terra;Marte
Jupiter;Uranus;Neptun si Pluto.
In anumite momente, Pluto se deplaseaza pe o anumita traiectoria care se situeaza la o distanta mai mare de 7000 de mln de km de Soare, insa, cu toate acestea, planeta mai este inca atrasa de forta de gravitatie exercitata de astrul solar. Forta de atractie este atit de mare din cauza masei imense pe care o are Soarele, care este de aproape 750 de ori mai mare decit a tuturor planetelor luate la un loc. Cele mai apropiate planete de soare Mercur pina la Marte, sunt sun foarte diferite de urmatoarele 4 planete Ca si pamintul ele sunt formatemai ales din roci si sunt adesea numite planete terestre (dupa denumirea de terra). Spre deosebire de acestea , urmatoarele 4 planete , de la Jupiter la Neptun, sunt planete gigantice si au in componenta lor foarte mult hidrogen. Ele sunt numite deseori planete Jupiterine, avind ocompozitie foarte asemanatoare cu cea a planetei Jupiter.
Dimensiunile galaxiei noastre. Galaxia noastra apartine grupului de galaxii cu o dimensiune putin mai mare decit in general. Contine ~100 de mlrd de stele, avind diametrul de aproximativ 100000 de ani lumina.
Soarele se afla in discul galaxiei, in bratul de spirala Orion, la o distanta de centrul galaxiei de 30000 de ani lumina si face o rotatie in jurul centrului in 225 milioane de ani-1 an cosmic.
Asemenea stelelor care se grupeaza in galaxii , si galaxiile formeaza grupuri de galaxii.
