-Uite cocorii ! si-au rupt randul , zboara amestecati, ca ametiti se opresc in loc se invartesc in cercuri incalcite, se lasa incet din zbor langa ape.
Farmecul sa indeplinit zic oamenii.
Nazdravanul care castiga mult infata cosatenilor , au oprit cocorii in loc .In realitate s-au lasat sa se mai odihneasca si sa se mai intremeze cu ceva hrana.
Drumul e lung si din loc in loc trebuie sa poposeasca undeva .
Alteori isi cauta de drum mai departe , macar ca fermecatorul si-a descins braul, facandu-l colac pe pamant.
Cocorii sunt trimbitasii primaveri :trec pe la noi numai, caci cuiburile si le fac prin Norvegia si Suedia.Rar cand raman cativa si pe langa Razelm.
In schim c ocostarcul sau barza se tine de pamantul nostru.Numai ca-l vezi ca sa lasat , nci nu sti cand, caci el nu-si anunta venirea prin nici un strigat.Bucuria si-o arata astfel :isi lasa gatul pe spate , asa incat falca de jos sa vie sus si se pune la toaca.Des,des loveste o falca de alta si se aude un sunet parca ai bate niste ciocanele.Asa isi arata voia buna , asa cer copii de mancare .Cand vad pe babacul venind cu o broasca ori un peste in plisc.Cocostarcul e credincios locului unde si-a facut cuibul.E dovedit pe deplin , cand se obisnuieste prin alte parti a i se spune la picior cate un inel de recunoastere . Abia la lasat in zbor , abia sa vestit sosirea , ca o fiinta politicoasa a tocat din plisc zicand
si se pune pe lucru.Cuibul , claditin anii trecuti cu truda, a suferit pe urma furtunii , a viscolului de peste iarna.Inepe sa-l dreaga , cum isi drege si gospodina casa , in prejma sarbatorii primavara.Ici mai lipseste un vreasc , dincolo mai ridicat pe margini ;aduce muschi , cateva frunze de face salteaua.
Cuibul e gata pregatit ca sa primeasca oule.
Cai doamna sta si cloceste domnul ti s-ar parea ca se preumbla.Il vezi mergand tacticos , calcand agale, parca ar masura campul pe unde se tine.
