biologie - evaluarea calitativa a componentei de macro-nevertebrate din perimetriul regiunii predelut-bran, judetul brasov

AGRICULTURA

BIOLOGIE

 

EVALUAREA CALITATIVA A COMPONENTEI DE MACRO-NEVERTEBRATE DIN PERIMETRIUL REGIUNII PREDELUT-BRAN, JUDETUL BRASOV

INTRODUCERE

Practica este o disciplina obligatorie in programa studentilor biologi, principalul obiectiv urmarit fiind asimilarea cunostintelor obtinute pe teren, coroborata cu aprofundarea notiunilor prealabil invatate in facultate.

Din vara anului 2009, studentii din anul II, specializarea Biologie, efectueaza practica la Centrul de Practica in Alimentatie Publica si Agroturism din localitatea Predelut (judetul Brasov), aprovizionat de Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Sistemica din Bucuresti.

La 25 km vest de Brasov, pe drumul ce trece prin vechiul cartier Bartolomeu si face legatura cu centura marelui oras de la poalele Tampei cu Campulung Muscel, unde Piatra Craiului se separa de Masivul Bucegi, se intinde orasul Bran. Vechea legenda a lui Bran spune ca a avut cativa fii carora le-a dat in posesie eterna cele 15 comune si sate, numite: Poarta, Sohodol, Predelut, Simon, Moieciul de Jos, Moieciul de Sus, Cheia, Pestera, Coacaza, Magura, Drumul Carului, Sirnea, Fundata, Fundatica. Ele sunt situate la o altitudine intre 750 si 1200 m, raspandite de-a lungul vechiului drum de legatura dintre Transilvania si Valahia, Pasul Bran.

In timpul practicii biologice, au fost adunate specii de nevertebrate terestre si acvatice, apartinand macro-speciilor: Gasteropode, Arahnide, Crustacee, Miriapode si Insecte. Unele probe au fost sortate si identificate direct in Centrul de Practica din Predelut, restul materialelor fiind bine conservate si transportate la laboratoarele din Bucuresti pentru a fi examinate. Colectarea, pastrarea si identificarea speciilor de nevertebrate reprezinta munca unei echipe compusa din 23 de studenti (colegii mei), 3 profesori (Conf. Dr. Florin Aioanei si Asist. Dr. Mala Stavrescu-Bedivan - coordonatori practica; Sef lucr. Dr. Minodora Gutue - specialist entomolog si indrumator stiintific al licentei)  si 3 cercetatori cu experienta.

In urmatoarele etape ale practicii viitoare, vom cauta sa contribuim la cunoasterea biodiversitatii nevertebratelor din arealul Predelut-Bran, completand concomitent colectia de nevertebrate din laboratoarele de zoologie ale U.S.A.V.M. Bucuresti.

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII

IN DOMENIUL TEMEI ABORDATE

Cuvantul "nevertebrate' este folosit pentru a desemna toate animalele care nu au coloana vertebrala. Prin urmare, se grupeaza sub numele de "nevertebrate' animale diferite intre ele ca meduza, steaua-de-mare, rama, caracatita, musca sau paianjenul. Nevertebratele sunt animalele cele mai numeroase si cele mai diversificate de pe planeta; le intalnim in toate mediile (pe si sub pamant, in aer, in mari si in apele dulci). Ele alcatuiesc nu mai putin de 95% din totalitatea celor peste 2 milioane de specii de animale cunoscute pe Pamant.

Si de fapt sunt chiar mai numeroase, intr-adevar, in fiecare zi, cercetatorii descopera noi specii dintre care majoritatea covarsitoare o constituie nevertebratele! Pentru stabilirea unei clasificari, se grupeaza animalele care au aceleasi caracteristici, ca forma (prezenta sau nu a unei carapace, numarul si forma picioarelor, simetria animalului etc), organizarea organelor lor, si chiar particularitatile lor comportamentale. In lumea nevertebratelor se numara pana la 31 de mari grupe diferite, care se numesc "filumuri' (unele dintre aceste grupe nu cuprind totusi decat cateva specii de animale relativ rare). Nevertebratele reprezentate in aceasta enciclopedie fac parte din 4 dintre aceste grupe, care sunt printre cele mai importante. Este vorba de artropode, de moluste, de arahnide, de crustacei, de miriapode si de insecte. Grupa artropodelor este cea mai mare: ea cuprinde aproape 1 milion de specii, adica 50% din speciile intregului regn animal! Pentru a sti ceva mai multe despre aceste animale, vei gasi in urmatoarele randuri principalele caracteristici ale grupelor de nevertebrate prezentate in enciclopedie. Acestea iti pot servi drept baza pentru a clasa tu insuti animalele pe care le vei vedea in carti sau pe care le vei observa in timpul plimbarilor prin padure sau la mare.

Cateva generalitati privind marile grupe de nevertebrate intalnite in judetul Brasov sunt prezentate mai jos.

Molustele sunt animale ce au corpul moale. Cele 3 clase principale de moluste sunt: bivalvele, gasteropodele si cefalopodele.

Gasteropodele sunt terestre sau acvatice (de apa dulce si de apa sarata); ele au o cochilie dintr-o singura bucata, in general rulata in spirala (ca melcul) sau nu au cochilie (ca limaxul), iar capul le este bine separat de restul corpului. Corpul lor are un apendice ventral care permite animalului sa se deplaseze tarandu-se.

In anul 2003 Alexandru Nicoara a facut studii in Parcul National Piatra Craiului pe gasteropode. Au fost colectate 81 de probe de gasteropode terestre apartinand genului Alopia H. & A. Adams (Gasteropoda, Pulmonata, Clausiliidae) endemic Romaniei, ridicate din interiorului Parcului National Piatra Craiului si din zonele invecinate. Sistemul de colectare s-a bazat pe puncte de colectare apropiate pentru a da o foarte buna imagine a modelului de distributie geografica. Acest studiu care a furnizat locatii precise pentru 12 din cei 15 taxoni prezenti in Piatra Craiului a acoperit mari zone nestudiate, acest lucru ducand la descoperirea unor populatii mixte.

Artropodele constituie grupul de nevertebrate cel mai important ca numar de specii. Acest grup este subdivizat in mai multe clase, dintre care multe sunt binecunoscute de toata lumea.

Arahnidele grupeaza paianjenii si scorpionii; ei nu au antene, poseda 4 perechi de apendici si respira prin trahei (acestea sunt mici tuburi care conduc aerul pana in interiorul corpului lor).

Augustin Nae si Andrei Giurginca in noiembrie 2002 si octombrie 2003 au identificat 16 specii de paianjeni din 8 familii provenind din 20 de pesteri din Masivul Piatra Craiului. Familia Linyphiidae, reprezentata prin 8 specii, este cea mai importanta, urmata de familia Tetragnathidae cu 3 specii. Familia Agelenidae este reprezentata prin 2 specii, iar familiile Nesticidae, Dyctinidae si Amaurobiidae doar printr-o singura specie. Specia Nesticus constantinescui, cunoscuta pana acum doar din partea nordica a Masivului Pietrei Craiului, a fost gasita si in partea sudica a masivului (Pestera Lupului, Cheile Dambovitei).

Crustaceele au 2 perechi de antene, o carapace calcaroasa si 5 perechi de apendici; respiratia lor se face prin branhii. Ele traiesc mai ales in apele marine (crabul, creveta, langusta, pagurul etc), dar si in apele dulci (racii).

Miriapodele cuprind miriapozii si scolopendrele; ei au o pereche de antene, un mare numar de perechi de apendici si o respiratie asigurata de trahei; pe de alta parte, scolopendrele poseda o pereche de colti veninosi ca si paianjenii.

Insectele formeaza grupul de artropode cel mai diversificat: aceasta clasa numara nu mai putin de 1 milion de specii diferite! Le poti identifica dupa urmatoarele criterii: corpul lor este divizat in trei parti distincte (capul, toracele si abdomenul), au o singura pereche de antene, 3 perechi de picioare si sunt in general inaripate. Din aceasta clasa fac parte, printre altele, libelula, fluturele, musca, tantarul, furnica, albina, buburuza si scarabeul.

In anul 2003 Corneliu Parvu a facut studii din care prezinta 130 de specii din 33 de familii de Diptere din Parcul National Piatra Craiului. Dintre ele 93 sunt noi semnalari in Parc iar 9 sunt noi pentru fauna Rominiei, iar 83 sunt primavaratice fiind colectate intre 21 - 25 mai in tabara entomologica organizata de Administratia Parcului la Magura (judetul Brasov). Prin aceasta contributie, numarul speciilor cunoscute din Parc se ridica acum de la sub 30, la 510 (semnalari de adulti). Tot in anul 2003 a mai studiat 20 de specii apartinand familiilor Torymidae si Eurytomidae (Hynenoptera, Chalcidoidea) colectate cu ajutorul fileului entomologic sau obtinute din gazed, in Parcul National Piatra Craiului. Torymus fuscicornis (Walker), T. Nitidulus (Walker) (Torymidae), Bruchophagus parvulus Zerova, Eurytoma cylindrica Thomson, E. palustris Erdos, Tetramesa gracilipennis Szelenyi si T. viktorina Szelenyi (Eurytomidae) sunt pentru prima oara mentionate in fauna Romaniei. Romania este in acest moment limita vestica a distributiei geografice pentru Bruchophagus parvulus si limita sudica pentru Eurytoma cylindrica. Sase specii sunt pentru prima oara mentionate in partea de sud a Romaniei.

Lucian Fusu si Irinel E. Popescu in 2003 a prezentat 12 specii apartinand familiei Encyrtidae,colectate cu ajutorul fileului entomologic in Parcul National Piatra Craiului. Ericydanus strigosus este mentionat pentru prima data in fauna Romaniei. Cinci genuri si unsprezece specii sunt pentru prima oara mentionate in partea de sud a Romaniei (in Muntenia). Diversitatea destul de mare a acestor himemoptere de obicei rare in zonele muntoase indica valoarea Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea biodiversitatii acestor specii dar si a celor asociate cu ele.

Bogdan Tomozei a identificat in Parcul National Piatra Craiului 23 de specii de Apoide ce apartin familiilor: Andrenidae, Halictidae, Melittidae si Apidae. Albinele salbatice au fost colectate de pe 19 specii de plante incadrate in 10 familii. Dintre albinele identificate aici,Panurgus banksianus este o specie rara, mentionata in Romania doar in cateva localitati. Toate speciile sunt pentru prima data citate in fauna Parcului National Piatra Craiului.

Melania Stan in 2003 a studiat fauna de Stafilinide (Coleoptera) din Parcul National Piatra Craiului, au fost identificate 31 specii de stafilinide, 24 dintre ele fiind noi semnalari pentru Parcul National Piatra Craiului. Emus hirtus este o specie devenita rara in Romania si Ocypus kuntzeni G Mull., cunoscuta pana in prezent doar in Romania si Ungaria, au fost colectate din Parcul National Piatra Craiului.

Cercetarile realizate pe raul Barsa prezinta principalele grupe de nevertebrate bentonice identificate, in scopul cunoasterii biodiversitatii in zona Parcului National Piatra Craiului, in anul 2003. Au fost analizate probe colectate in 12 statii, plasate pe cursul principal al raului Barsa si afluentii sai (figura 1.1). Au fost colectate si identificate un numar de 453 de specimene, apartinand la 13 ordine si 33 de familii. Pe baza acestor date au fost calculate abundenta relativa, diversitatea si echitabilitatea, trasate graficele abundentei relative si similaritatii specifice. Au fost testate indexurile Biological Monitoring Working Party si Belgian Biotic Index, ce au permis aprecierea calitatii apei pe baza faunei de nevertebrate .

Figura 1.1 Harta Brasovului

Pe baza acestor rezultate putem afirma ca habitatele acvatice studiate se afla intr-o stare de conservare buna, asa cum era de asteptat pe teritoriul unui parc national. Rezultatele obtinute prin aplicarea BMWP si BBI confirma pe cele obtinute prin calculul diversitatii si echitabilitatii. Nu au fost inregistrate alterari majore ale calitatii mediului acvatic, zona fiind putin expusa impactului antropic (Grigore Davideanu si colab., 2003).

Fauna Parcului National Piatra Craiului

Fauna de nevertebrate este foarte bogata prezentand deosebit interes stiintific.
Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). De asemenea mentionam prezenta speciei rare.

Octodrilus exacystis (Oligocheta, Lumbricidae), endemica in Transilvania si in zonele subcarpatice ale Munteniei si Moldovei si Sclerophaedon carpaticus (Coleoptera, Chrysomelidae), endemism al Carpatilor Orientali si Meridionali. Pana in prezent au fost identificate peste 90 de specii de fluturi unele rare sau endemice:

Psodos coracinusdioszeghy, subspecie endemica alpine;

Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica in Carpati;

Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi;

Pierisbryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa,

Studiile efectuate in vara anului 2000 in cadrul programului de inventariere a biodiversitatii au dus la identificarea a 49 de specii de diptere dintre care 16 fiind noi pentru fauna Romaniei.

In Piatra Craiului reteaua hidrografica este mai redusa. Fauna acvatica este reprezentata printr-o serie de nevertebrate si 10 specii de pesti oxifili si reofili specifici raurilor de munte: zglavoaca - Cotus gobio; pastravul - Salmo trutta etc. (www.didactic.ro).

CAPITOLUL II

MATERIAL SI METODA

2.1. Obiective

Obiectivele stabilite in timpul practicii de teren din regiunea Predelut-Bran (judetul Brasov) in vara anului 2009 de catre studetii din anul doi ai Facultatii de Agricultura, Departamentul de Biologie din USAVM Bucuresti (figura 2.1) au fost:

identificarea si descrierea caracterelor de familii pentru diferite specimene din flora si fauna autohtona;

colectarea unui numar semnificativ de macronevertebrate locale, pentru studiul morfologic, pe baza cheilor de determinare;

prelevarea unor probe animale in alcool si transportul acestora la Bucuresti, pentru a mari colectia de nevertebrate din laboratorul de zoologie.

Figura 2.1. Studentii anului II Biologie in practica la Predelut, iulie 2009 (original)

2.2. Materialul studiat

Fiecare student si-a notat in fiecare zi in caietul de practica, notiuni teoretice si actiunile efectuate. Categoriile de nevertebrate colectate au fost sistematic descrise folosind chei de determinare, in paralel cu orele de microscopie.

Echipamentul cerut pentru activitatile de cercetare pe teren sau in laborator, a inclus: microscop binocular, ustensile specifice, vase Petri, microtuburi Eppendorf, alte ambalaje sterile, pense anatomice, ace entomologice, hartie de calculator, hirtie milimetrica, subler, manusi chirurgicale, spirt medicinal, etanol 70 %, formaldehida 5%, etichete adezive, instrumente de scris.

Figura 2.2 Prelevare de probe intr-un parau din Predelut (original)

Pentru a aduna mostre, au fost organizate actiuni practice in vecinatatea satului Predelut, langa Castelul Bran, si de asemeni in Cheile Rasnoavei. Au fost colectate atat nevertebrate terestre (miriapode, insecte, arahnide, gasteropode), cat si acvatice (insecte) (figura 2.2).

Figura 2.3 Studenta Iulia Cretu sortand nevertebrate in Centrul de Practica din Predelut (original)

2.3. Determinari efectuate

O parte a probelor biologice au fost sortate si determinate chiar in Centrul de Practica din Predelut (figura 2.3), cu ajutorul unor chei de determinare (figurile 2.4-2.7).

Mostrele ramase nedeterminate au fost bine pastrate si transportate pentru studiu in laboratoarele din Bucuresti (figura 2.8 ), la specialistii din Departamentul de Agricultura (Minodora Gutue, insecte), Institutul de Speologie "Emil Racovita" din Bucuresti (Andrei Giurginca, isopode si miriapode), dar si in Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa", Bucuresti (Oana Paula Popa, gasteropode), Costica Adam (paianjeni).

Maria Nastasescu si colab., 2007, p. 282

Figura 2.4 Cheie de determinare a principalelor grupe de macronevertebrate acvatice

Maria Nastasescu si colab., 2007, p. 283

Figura 2.5 Cheie de determinare a principalelor grupe de macronevertebrate acvatice

Maria Nastasescu si colab., 2007, p. 284

Figura 2.6 Cheie de determinare a ordinelor de insecte acvatice

Maria Nastasescu si colab., 2007, p. 285

Figura 2.7 Cheie de determinare a ordinelor de insecte acvatice

Figura 2.8 Studenta Cretu Iulia identificand insecte in laboratorul Facultatii de Agricultura, specializarea Biologie, U.S.A.M.V Bucuresti (original)

CAPITOLUL III

CONDITIILE GENERALE IN CARE S-AU EFECTUAT CERCETARILE

3.1 Cadrul natural-istoric

Comuna Bran este situata la limita sudica a judetului Brasov, in nord-estul culoarului depresionar Rucar-Bran, la poalele Muntilor Bucegi si ale masivului Piatra Craiului avand ca si coordonate geografice 45⁰ 51' latitudine nordica si 25⁰ 35' longitudine estica. Comuna este formata din patru sate: Bran (sat resedinta de comuna); Predelut, Simon si Sohodol (figura 3.1).

Comuna Bran, alaturi de celelalte "sate branene" (aflate si in componenta actuala a comunelor Moeciu si Fundata) este amplasata in unitatea geografica denumita "Platforma Bran", zona ce face legatura intre Depresiunea Tara Barsei si Depresiunea Rucar - Campulung Muscel. Platforma Bran este pozitionata intre cele doua mari depresiuni din judetul Brasov, numite si 'tari' (depresiunea Brasov sau Tara Barsei si depresiunea Fagarasului sau Tara Fagarasului) si se desfasoara pe directia principala de la nord-est la sud-vest.

Platforma Bran este considerata o arie de discontinuitate geografica relativa, care apartine grupei montane a Bucegilor (inclusi in Carpatii Meridionali) conturandu-se asfel ca o unitate de relief bine individualizata. Zona este dominata de pasul Rucar - Bran, situat la o inaltime de 1.290 m (intre Muntii Piatra Craiului, la nord-vest, Muntii Bucegi la est si Leaota la sud-est), asigurand legatura intre Tara Romaneasca (Muntenia) si Transilvania.

Comuna Bran este situata la o altitudine cu valori cuprinse intre 800 si 1300 m, iar relieful acesteia este caracterizat prin culmile care se desprind din ramurile muntoase si coboara pe o distanta de 2-7 km. Culmile sunt in general cu plante foarte reduse, oferind astfel conditii favorabile de locuire si dezvoltare a activitatilor economice (in special turism). Magurile calcaroase introduc o nota de spectaculozitate in relief, dominand cu circa 50 - 100 m nivelul acestuia.

Teritoriul administrativ al comunei cuprinde culmile joase din zona localitatilor Predelut si Sohodol, cu inaltimi cuprinse intre 700 - 850 m, Vaile Simon si Poarta, cu zone construite pana la o altitudine de 950 - 1000 m, zona impadurita si zona de gol alpin, care se intinde pana la Varful Omu (2507 m).

In cea mai mare parte a comunei Bran se intalnesc soluri brune acide, iar pe culmile care duc spre pasunile alpine soluri scheletice cu un profil foarte mic, urmate de grohotisuri si stancarii.

Figura 3.1 Predelut, judetul Brasov

3.2. Conditii climaterice si retea hidrografica

Clima in Statiunea Turistica Bran este temperat-continentala, cu trasaturi montane. Temperaturile medii multianuale variaza intre 4,5s C si 0s C; in partea nordica a comunei, (zona care face tranzitia spre depresiunea Brasovului) mediile ajungand la 5-6s C.

Amplitudinea temperaturii anuale este de 18-20s C. Datorita situarii intr-o zona montana rece si umeda, in comuna Bran este inregistrata si frecventa mare a fenomenului de inghet. Primele ingheturi apar in luna noiembrie si se mentin uneori pana in a doua jumatate a lunii martie.

Cantitatea anuala de precipitatii variaza intre 750-800 l/mp pana la 900-1000 l/mp si este direct proportionala cu altitudinea, putand ajunge si la 1300 l/mp in zona montana inalta. Stratul de zapada din perioada de iarna este neuniform si discontinuu, durata medie anuala a acestuia crescand odata cu inaltimea (de la 115 zile in satul Bran la 215 zile in zonele inalte). Vanturile bat cu frecventa mai mare pe culoarul Rucar-Bran (Bran, Gura Soacrei) si dinspre Est (Predelut) inregistrand 8-10 m/s in sectorul locuit si peste 10 m/s in sectorul montan inalt.

Comuna este strabatuta de o retea hidrografica bogata - formata din cursuri de apa aproape paralele - care porneste din masivul Bucegi si este colectata de paraul Turcu, afluent de stanga al raului Olt. In localitate sunt numeroase izvoare cu debite mari si relativ constante, fapt ce a dus la folosirea lor ca surse de apa potabila si la amenajarea de hidrocentrale de capacitate mica.

3.3. Biodiversitate

Datorita faptului ca suprafata arabila este foarte mica (aproximativ 5% din suprafata totala a comunei) vegetatia spontana este prezenta in aproape 85 % din suprafata si este impartita in proportie relativ egala intre pajisti si teren impadurit (care ocupa suprafete foarte mari in zona estica a comunei).

Flora se caracterizeaza printr-o etajare altitudinala. La peste 1700 m altitudine in Bucegi si Piatra Craiului se gasesc zone acoperite cu vegetatie alpina si subalpina,

alcatuita din pajisti in care predomina rogozul, parusca, taposica, precum si tufisuri pitice de arbusti (cum ar fi: smardanul, afinul, jnepenul si coacazul) precum si vegetatie specifica stancilor cu multe elemente floristice rare, ocrotite de lege, printre care se remarca floarea de colt, gentiana sau ghintura, garofita Pietrii Craiului, toate acestea in parcurile nationale Piatra Craiului si Bucegi.

Pe lista de specii vegetale din zona Predelut-Bran intocmita de studentii anului II Biologie in vara anului 2009, s-au regasit: Merculiaris perennis, Medicago lupulina, Lotus corniculatus, Impatiens noli-tangere, Vicia sp., Centaurea sp., Prunella vulgaris, Salvia verticillata, Equisetum sp., Chrisanthemum leucanthemum, Hypericum perforatum, Epilobium sp. (figura 3.2), Dipsacum sp., Tussilago farfara, Trifolium montanum, Festuca gigantea, Viola tricolor, Hieracium sp., Galium sp.

Fauna este bogata si variata, cu trasaturi specifice zonei de munte din Europa Centrala. Predomina ursul, lupul, mistretul, caprioara, vulpea, rasul. Sunt declarate monumente ale naturii capra neagra, cocosul de munte, vulturul plesuv, acvila de piatra (www.statiunea-turistica-bran.ro

Figura 3.2 Epilobium sp. (Predelut, iulie 2009), original

3.4. Scurt istoric al Branului

Cele mai vechi urme de locuire in trecatoarea Bran dateaza din paleoliticul mijlociu: in Pestera Liliecilor din satul Pestera (comuna Moeciu) au fost descoperite varfuri de silex, lamele si razuitoare.

Trecatoarea Branului a fost utilizata inca de pe vremea romanilor, fapt atestat de cele doua monumente funerare cu inscriptii in limba latina si caramizile cu stampila Legiunii a XIII- a Gemina descoperite in apropierea Branului.

Prima consemnare intr-un document a localitatii dateaza din anul 1367, atunci cand Petru, voievodul Transilvaniei, porunceste conventului din Cluj-Manastur sa ia parte la intrarea in posesie de catre magistratul Iacob "nobil de Drag", zis de Brasov, a teritoriilor sale mostenite pe cale ereditara, printre care se numara si Terch (Bran). Deoarece Branul este mostenit de catre magistratul brasovean, se poate afirma cu certitudine ca existenta localitatii este anterioara anului 1367. Sase ani mai tarziu (in 1373) un sfert din satul Bran, (de aceasta data mentionat sub numele de Turcz), este donat de catre regele Ungariei lui Nicolae, episcop de Cenad si nepotului sau Matei. Din moment ce poate fi impartit, se presupune ca acest sat era si atunci o asezare intinsa in cadrul platformei Bran.

Odata cu patrunderea ungurilor in Ardeal si chemarea cavalerilor teutoni in Tara Barsei pentru a apara granita impotriva cumanilor (1211-1225), regele Andrei al II-lea al Ungariei le acorda privilegiul de a ridica o cetate din lemn si de a construi case pentru ei si pentru colonisti. Cetatea a fost ridicata in apropierea celei actuale sau in acelasi loc. Zidirea ei se atribuie grofului Dietrich, perceptor al Ordinului Teutonic, de la numele caruia a ramas denumirea de "piatra lui Dietrich", pe care a fost construit mai tarziu castelul de astazi (figura 3.3).

In urma unui conflict intre regele Andrei al II-lea si Cavalerii Teutonii, acestia sunt obligati sa paraseasca zona, iar construirea cetatii a fost incredintata in anul 1377 brasovenilor. La 25 aprilie 1651, principele Transilvaniei Gheorghe Rakoczi al II-lea emite un act care atribuie brasovenilor cetatea si domeniul Branului. Acest document este aprobat la 27 februarie 1653 si de Dieta Brasovului, astfel incat satele apartinatoare Branului devin proprietatea orasului Brasov.

Figura 3.3 Castelul Bran

Intrarea Transilvaniei sub stapanirea Imperiului Habsburgic la sfarsitul secolului al XVII-lea aduce cu sine si introducerea reglementarilor urbanistice. Primul si cel mai complet urbariu al cetatii si al satelor branene a fost cel din 1761, prin care s-a realizat inventarierea bunurilor domeniului Bran si a tuturor veniturilor care proveneau din acesta, care erau incasate de catre orasul liber craiesc Brasov (ca stapan al domeniului).

Documentul consemneaza impartirea satelor branene in doua plase: plasa din jos de vama Sohodol, Predeal, Poarta, (actuale sate ale comunei Bran) si plasa din sus de vama, care includea satele apartinatoare comunelor actuale Moeciu si Fundata.

Satele branene libere intra astfel sub incidenta reglementarilor administratiei de stat si vor cunoaste diferite arondari din punct de vedere administrativ. In anul 1850 fac parte din districtul Brasov, care este alipit la districtul Sibiu, in 1854 infiintandu-se prefectura Brasov, iar Branul fiind una din cele zece preturi. In anul 1863 Branul este arondat la districtul Fagarass pentru ca in 1872 sa se formeze comuna Branul de Jos cu trei sate (Sohodol, Predeal si Poarta). In 1885 s-au constituit ca si comune Poarta, Predeal, Simon, Sohodol. Portivit reorganizarii administrative din anul 1968, comuna Bran cuprinde actualele sate: Bran, Predelut, Simon, Sohodol. Un moment insemnat in istoria Branului in prima jumatate a secolului al XX- lea il constituie perioada 1920-1948, cand castelul Bran si "dependintele" sale au apartinut Reginei Maria (si din 1938, principesei Ileana), in urma donatiei facute de catre orasul Brasov la 1 decembrie 1920, act benefic care a atras interesul statului si al unor marcante personalitati ale vietii culturale romanesti pentru comuna Bran.

3.5. Patrimoniul comunei Bran

Patrimoniul comunei Bran a fost atestat prin HG 972 / 2002, care cuprinde. Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Bran. Patrimoniul a fost insusit de Consiliul Local prin hotararea nr.18/1999.

Principalele categorii de bunuri imobile incluse in aceasta lista sunt:

1. Drumurile comunale: DC 50 (Tohanu Nou - Sohodol); DC 51 (Bran-Poarta); DC 52 (Bran-Simon); DC 58 (Zarnesti-Bran);

2. Strazi (13 in total, cu o lungime insumata de 24,15 km) si cele 96 de ulite din comuna;

3. Doua captari de apa, trei rezervoare de inmagazinare si doua retele de distributie a apei;

4. O piata agroalimentara, doua grajduri comunale; un targ, un parc si o parcare (cu grup sanitar);

5. Sediul primariei, patru camine culturale, trei remize PSI, patru gradinite, un muzeu, un spital, un dispensar veterinar si un dispensar uman, cladirea veche a postei, un refugiu calatori, sase cimitire si un cimitir de animale;

6. Padure (57 ha, in Sohodol).

CAPITOLUL IV

REZULTATE SI DISCUTII

Examinarea nevertebratelor colectate din perimetrul regiunii Predelut-Bran, a condus la identificarea urmatoarelor categorii de macronevertebrate: Moluste (Gasteropode), Crustacee (Isopoda), Arahnide, Miriapode (Diplopoda, Chilopoda), Insecte (tabelul 1).

Isopodele sunt reprezentate de o singura specie, Porcellio scaber, comuna si foarte raspandita nu numai in Europa, ci si in multe parti ale lumii. Diplopodele sunt reprezentate de Cylindroiulus luridus si Dorypetalum degenerans; prima specie a fost gasita in Europa Centrala si de Est (din Germania si Elvetia pana in Romania, Italia si Polonia, dar si in Serbia, Slovenia, Bulgaria si Republica Macedonia), a doua specie fiind gasita in Romania, Serbia, Bosnia si Hertegovina, Republica Macedonia si Ungaria. Ca si Diplopodele, Chilopodele sunt reprezentate de numai doua specii, numite Lithobius nodulipes o specie gasita in Europa Centrala si partea de nord-vest a Balcanilor) si Strigamia crassipes (o specie raspandita in intreaga Europa) (Stavrescu-Bedivan si colab., 2010).

Tabelul 1

Lista nevertebratelor identificate pana in prezent, aratand potentialul biodiversitatii din regiunea Predelut-Bran

4.1 Rezultate privind molustele (Filum Mollusca, Clasa Gasteropoda)

Cochlodina laminata (Subcl. Pulmonata, Ord. Stylommatophora, Fam.Clausiliidae) (figura 4.1).

Se intalneste in padurile de foioase, la sol sau sub arbusti, litiera de frunze sau printre muschi, in conditii de vreme umeda ascendenta, de asemenea, suprafete verticale. Tolereaza un anumit grad de perturbari, de asemenea, gasite in plantatii de fag moderne. Tolerates some degree of disturbance, also found in modern beech plantations.In S Bulgaria most abundant on shady rocks covered with moss, prefers high humidity.Acestea se gasesc cel mai abundent pe roci umbrite acoperite cu muschi, prefera umiditate ridicata (www.animalbase.uni-goettingen.de)

Figura 4.1 Cochlodina laminata (original)

Chilostoma faustina (Subcl. Pulmonata, Ord. Stylommatophora, Fam. Helicidae) (figura 4.2).

Este raspandit in toata Europa, cu exceptia zonelor nordice, si prefera arbustii, in poienele luminoase de la liziera padurilor, in livezi si parcuri. Este erbivor si se hraneste cu plantele mici si proaspete, dar si cu vita-de-vie. Accepta si ramasite de plante, iar pentru a-si mentine cochilia sanatoasa, consuma saruri de calciu. Este activ din primavara pana la primele zile cu temperaturi negative, cand se pregateste de hibernare. Dormiteaza pana in martie intr-un culcus aflat la aprox. 30 cm sub pamant, pe care, de regula, nu si-l schimba. In timpul somnului, se inchide ermetic in cochilie cu ajutorul unui "dop" calcaros, cu atat mai gros cu cat e mai rece vremea.

Figura 4.2 Chilostoma faustina (original)

4.2 Rezultate privind arahnidele (Clasa Arahnida, Ordinul Araneae)

Araneele (paianjenii) sunt cel mai numeros grup taxonomic de chelicerate, numarul speciilor descrise depasind 35 000. Araneele ocupa biotopuri variate: terestre, cavernicole sau chiar in mediul acvatic dulcicol.

Enoplognatha ovata (Fam. Theridiidae) este o specie de paianjen din familia Theridiidae. It is native to Europe and has also been introduced to North America . Este originar din Europa.

This spider, reaching a length of 6 mm (excluding legs), has translucent legs and the globular abdomen is extremely variable in colour and pattern: the background colour is white, cream or green and can be marked with a row of dark spots, a broad red stripe or with two red stripes in a v-shape.Acest paianjen, ajungand la o lungime de 6 mm (excl. picioare), are picioare translucide si globulare, abdomenul este extrem de variabil in culoare si model: culoarea de fundal este alb, crem sau verde si poate fi marcat cu un sir de pete negre, dar si cu dunga rosie sau cu doua dungi rosii intr-un V-forma. In ciuda dimensiunii sale mici, aceasta este un formidabil pradator care poate prada si insecte care au dimensiuni mai mari decat dimensiunea sa. The female deposits its eggs in a grey sac. This is secreted within a rolled-up leaf fastened with silk and the female guards it until the eggs hatch.(https://wikipedia.org)

Figura 4.3 Enoplognatha ovata (https://wikipedia.org

Tetragnatha pinicola (Fam. Tetragnathidae) (figura 4.4) se gaseste peste tot in lume, traind in copaci, vegetatii mai mici, langa lacuri, pe marginile raurilor sau mlastini.

Figura 4.4 Tetragnatha pinicola (https://insektenfotos.de)

Tegenaria domestica (Fam. Agelenidae) (figura 4.5) - paianjenul de casa, are circa 5 - 6 mm lungime, de culoare cafenie, ce isi tese o pinza deasa, pe care o fixeaza in unghiurile ascunse, aproape de plafon.

Figura 4.5 Tegenaria domestica (https://www.eurospiders.com)

Pardosa amentata (Fam. Lycosidae) (figura 4.6) - prefera suprafetele acoperite cu muschi si frunzarul padurilor sau prin locuri umede in paduri, pesteri, in regiunile alpine si in bazinele acvatice

Figura 4.6 Pardosa amentata (https://www.naturspaziergang.de)

4.3 Rezultate privind crustaceele (Clasa Crustacea, Ordinul Isopoda)

Isopodele reprezinta unul din grupele de artropode cu un deosebit succes evolutiv. Astfel, in afara mediului acvatic, o intreaga categorie de isopode s-a adaptat vietii in mediul terestru dezvoltand structuri speciale care le permit sa respire aer atmosferic. O specie extrem de raspandita in locuinte umede, sub frunzar si pietre este Porcellio scaber.

Porcellio scaber (Subord. Oniscidea, Fam. Porcellionidae) (figura 4.7).

Acest animal este comun si distribuit pe scara larga. Se gaseste cel mai frecvent in gradina, datorita faptului ca acesta poate supravietui si in locuri uscate. Unlike other common species, this animal possesses pseudotracheae, just like the pill-bug, thus allowing it to breathe in a drier climate. Aceasta specie este de aproximativ 16 mm lungime si 6-7 mm latime. Porcellio scaber poate fi gasit in pietre si busteni, dar cel mai des intalnit este in fisuri de scoarta si pe ziduri vechiIf you take a torch to a tree trunk or a wall on a humid night, you will probably be very surprised at the numbers of woodlice that you will find, and most of them will be Porcellio scaber si este cea mai raspandita specie. If you take a torch to a tree trunk or a wall on a humid night, you will probably be very surprised at the numbers of woodlice that you will find, and most of them will be Porcellio scaber

Figura 4.7 Porcellio scaber (original)

4.4 Rezultate privind miriapodele

Subclasa Diplopoda. Este cel mai vast grup de miriapode, incluzand specii fitofage sau detritivore, rar pradatoare, cu corpul cilindric alcatuit din segmente duble (diplosomite) - cu exceptia zonei anterioare.

Cylindroiulus luridus (Ord. Julida, Fam. Julidae) (figura 4.8). Aceasta specie este comuna in zonele submontane si deluroase ale tarii, fiind alaturi de Julus carpathicus una dintre cele mai mari specii de diplopode din Europa (adultii ating 9 cm lungime).

Figura 4.8 Cylindroiulus luridus (original)

Subclasa Chilopoda. Chilopodele sunt miriapode carnivore, de talie medie si mare, agile si lucifuge. In acest grup se gasesc gigantii actuali ai grupului, care pot depasi 30 cm lungime.

Scutigera cleoptrata (Ord. Scutigeromorpha, Fam. Scutigeridae) (figura 4.9) prefera sa traiasca in locurile umede si racoroase. Au nevoie de un mediu care sa le protejeze de deshidratare si de frigul excesiv. Majoritatea traiesc sub pietre, piloti de lemn, in gramezi de frunze putrezite. In perimetrul casei, acesta poate fi gasit oriunde. Cel mai des, se intalneste in subsoluri, bai si toalete, care ofera o umiditate ridicata. Primavara, uneori, scutigera paraseste locuintele umane, dar se intoarce toamna pentru iernat.

Figura 4.9 Scutigera cleoptrata (https://www.ditchlingcorp.net)

Lithobius nodulipes (Ord. Lithobiomorpha, Fam. Lithobiidae) (figura 4.10) urechelnita comuna, intalnita in toate zonele tarii. Traeste in locuri deschise, cat si in cele impadurite, sub frunzar, sub pietre, sub scoarta copacilor, in muschi, cuiburile parasite ale pasarilor. Este o specie comuna la ses si la munte.

Figura 4.10 Lithobius nodulipes (stanga- https://www.eol.org; dreapta-original)

4.5 Rezultate privind insectele (Clasa Insecta)

Pe durata practicii de la Predelut, in vara anului 2009, au fost prelevate de pe teren insecte apartinand urmatoarelor ordine: Ephemeroptera, Orthoptera, Homoptera, Hymenoptera si Coleoptera (figura 4.11).

Figura 4.11 Insecte prelevate din Predelut, material formolizat (original)

Baetis sp. (Ord. Ephemeroptera, Fam. Baetida) (figura 4.12) - este o insecta comuna ce se gaseste in majoritatea apelor si a fost gasit in numar insemnat in raul care traverseaza localitatea Predelut.

Figura 4.12 Baetis sp.

Dociostaurus maroccanus (Ord. Orthoptera, Fam. Acrididae) (figura 4.13) - lacusta marocana, este raspandita in sudul si sud- estul Europei, in Africa de nord si sud - vestul Asiei. In tara noastra apare indeosebi in nordul Moldovei, in Oltenia si vestul Transilvaniei, populand mai ales terenurile intelenite (izlazuri, pasuni, fanete).

Figura 4.13 Docistaurus maroccanus (https://www.naturamediterraneo.com)

Philaenus spumarius (Ord. Homoptera, Fam. Cercopidae) (figura 4.14) se gaseste in America de Nod, Europa si Asia. Aceasta specie traieste in parcuri, pajisti si gradini pe o varietate de plante, in special in zonele cu umiditate relativ ridicata.

Figura 4.14 Philaenus spumarius (https://www.commanster.eu)

Andrena sp. (Ord. Hymenoptera, Fam. Andrenidae) (figura 4.15). Albina are lungimea corpului de obicei intre 8-17 mm. Se gaseste in zonele de stepa si silvostepa, in livezi, paduri, parcuri. Ea prefera solurile nisipoase, de obicei pentru cuiburi, in apropiere sau sub arbusti pentru a fi protejat de caldura si inghet.

Figura 4.15 Andrena sp. (https://www.glaucus.org.uk)

Formica rufa (Ord. Hymenoptera, Fam. Formicidae) (figura 4.16)- furnica rosie de padure, este carnivora, dar apreciaza si mierea; masoara 0,5-1 cm. Are un furnicar format dintr-un musuroi la suprafata solului, ale carei galerii se continua in sol, ca un fel de oras subteran. Partea de la suprafata este formata din materiale de natura vegetala, care au rolul atat de a feri de ploi partea subterana, cat si de a capta razele solare, necesare pentru incalzirea cuibului. O colonie poate numara si 100.000 de indivizi. Dar, din punct de vedere al organizarii sociale nici nu se simte ca sunt atat de numeroase. Ordinea si organizarea sunt desavarsite. Lucratoarele ingrijesc regina, aduc mancare, iar furnicile doici protejeaza larvele si ouale.

Figura 4.16 Formica rufa (original)

Carabus violaceus (Ord. Coleoptera, Fam. Carabidae) (figura 4.17) masoara 20-35 mm. Se intalneste in toate tipurile de paduri, preponderent in cele de foioase. Deseori poate fi gasit in diferite culturi agricole. Prezinta o singura generatie pe an, cu reproducere in perioada de toamna. Ierneaza atat aduttii, cat si larvele. Specia a fost semnalata zburand la sursele de lumina. Atat adultii, cat si larvele sunt pradatori polifagi; consuma rame, paianjeni, larve, pupe si adulti ai gandacului de Colorado etc.

Figura 4.17 Carabus violaceus (original)

Philonthus politus (Ord. Coleoptera, Fam. Staphylinidae) (figura 4.18) are lungimea corpului intre 8-10 mm. Ele traiesc in litiera de frunze de padure, si intalnite frecvent sub pietre, in apropierea raurilor.

Figura 4.18 Philonthus politus

Amphimallon solstitialis (Ord. Coleoptera, Fam. Scarabaeidae) (figura 4.19) - carabusul de iunie, masoara aprox. 20 mm lungime; poate fi gasit pe diverse specii de foioase, pomi fructiferi, precum si pe conifere. Adultii se hranesc cu frunzele copacilor gazda, iar in cazul unei invazii in masa, copacul poate fi desfrunzit complet.

Figura 4.19 Amphimallon solstitialis (original)

Pentodon idiota (Ord. Coleoptera, Fam. Scarabaeidae) (figura 4.20) - gandacul negru traieste in lizierele padurii, pe terenuile arabile si in pasuni.

Figura 4.20 Pentodon idiota (original)

Harmonia 4-punctata (Ord. Coleoptera, Fam. Coccinelidae) (figura 4.21) - gargarita este una dintre cele mai familiare si mai iubite insecte. Originara din Japonia, gargarita este raspandita peste tot in lume, exceptand locurile friguroase. Aceasta insecta face parte din familia carabusilor, iar de cele mai multe ori,  traieste in livezi, campuri si gradini.

Gargarita este o insecta mica, ovala, cu doua antene si sase picioare cu multe articulatii. Ceea ce face ca gargarita sa fie una dintre cele mai indragite insecte, este perechea de aripi pe care o poseda. Aripile, atunci cand gargarita nu este in zbor, sunt acoperite de o alta pereche de aripi frumos colorate in nuante de rosu, portocaliu sau galben, cu pete mici negre. Marimea unei gargarite este 4-8 mm.

Hrana gargaritelor consta in insecte minuscule de gradina, oua de insecte, nectar si polen, ceea ce le face foarte utile in gradina. Ca sa se apere de dusmani, gargarita elimina din picioare o substanta uleioasa urat mirositoare care tine pradatorii departe. De asemenea, aceasta insecta se preface ca e moarta pentru a nu fi mancata de pasari.

Figura 4.21 Harmonia 4-punctata (original)

Halyzia 16-guttata (Ord. Coleoptera, Fam. Coccinelidae) (figura 4.22) este raspandita peste tot, in special in paduri, in jurul copacilor de paltin. Culoarea ei este galben stralucitoare sau portocalie. Are de obicei 16-pete de culoare alb cremos, dar nu pot fi mai de putin de 14 pete. It has an orange head, and legs, and the eyes are black. Capul si picioarele sunt de culoare portocalie, iar ochii sunt negrii.

Figura 4.22 Halyzia 16-guttata

Altica tamaricis (Ord. Coleoptera, Fam. Chrysomelidae) (figura 4.23). Acesti gandaci sunt mici, avand lungimea corpului de aproximativ 5 mm si traiesc in paduri, pasuni si fanete.

Figura 4.23 Altica tamaricis (original)

CONCLUZII

Prezenta lucrare de licenta ofera cateva date preliminare privitoare la biodiversitatea nevertebratelor din regiunea Predelut-Bran, judetul Brasov.

Principalele categorii de macro nevertebrate, colectate in timpul practicii biologice de studentii din anul II ai Facultatii de Agronomie in vara anului 2009, sunt: Moluste, Arahnide, Crustacee, Miriapode si Insecte.

Privind fauna de moluste, au fost identificati reprezentanti din doua familii de gasteropode: Clausilidae si Helicidae.

Fauna de arahnide a cuprins reprezentanti din patru familii de araneae: Theridiidae, Agelenidae, Lycosidae, Tetragnathidae.

Privind fauna de crustacei a fost identificat un reprezentant din familia Porcellionidae.

Fauna de miriapode a cuprins reprezentanti din patru familii: Julidae, Dorypetalidae, Scutigeridae, Lithobiidae.

Privind fauna de insecte au fost identificate exemplare apartinand urmatoarelor ordine: Ephemeroptera, Orthoptera, Homoptera, Hymenoptera si Coleoptera.

Colectarea, pastrarea si identificarea materialelor biologice au fost posibile datorita eforturilor susutinute ale unei echipe interdisciplinara formata din  studenti, profesori si cercetatori cu experienta.

O imagine mai completa asupra biodiversitatii nevertebratelor din zona Predelut va fi conturata cu ocazia desfasurarii unor noi stagii de practica; se va cauta imbogatirea colectiilor de nevertebrate din laboratoarele de zoologie ale U.S.A.V.M. Bucuresti.

Datele obtinute au atat importanta teoretica, cat si practica, avand in vedere ca se constituie intr-un studiu original care a pornit de la materialul colectat de-a lungul unei practice biologice studentesti. Astfel, consideram lista de specii din lucrarea de fata ca un real ghid pentru viitorii studenti care-si vor efectua practica biologica de teren la Predelut.

BIBLIOGRAFIE

Fuhn, I., Niculescu-Burlacu, F., 1971. Fam. Lycosidae. In: Fauna Republicii Socialiste Romania. Arachnida, 5 (3): 1-253. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.

Fuhn, I., Oltean, Cl., 1970. Lista Araneelor din R. S. Romania. Studii si comunicari, Muzeul de Stiintele Naturii Bacau, 157-196.

Grossu, A. V., 1981. Gastropoda Romaniae - Ordo STYLOMMATOPHORA, Suprafamiliile CLAUSILIACEA si ACHATINACEA.

Grossu, A. V., 1983. Gastropoda Romaniae: Ordo STYLOMMATOPHORA. Bucuresti.

Grossu, A. V., 1993. Gastropodele din Romania - Melci marini, de uscat si de apa dulce - Compendiu, 415 p, Bucuresti.

Heimer, S., W. Nentwig, 1991. Spinnen Mitteleuropas: Ein Bestimmungsbuch. Verlag Paul Parey, Berlin, 1-543.

Makarov, S. E., Çurčić, B.P.M., Tomić, V.V., Legakis, A., 2004. The Diplopods of Serbia, Montenegro, and the Republic of Macedonia. Ed. Geokarta, Belgrad, 440p., ISSN 1451-3900.

Nastasescu Maria, Daniela Teodorescu, Mala-Maria Stavrescu-Bedivan, Aioanei, F., 2007. Zoologia nevertebratelor. Manual de lucrari practice, Edit. Universitatii din Bucuresti, 287 p., ISBN 978- 973-737-417-2.

Negrea, St., 2006. A catalogue of the Lithobiida, Scutigeriida and Scolopendrida species (Myriapoda: Chilopoda) of Romania. Trav. Mus. Nat. D'Hist. Nat. "Gr. Antipa", 49: 93-118.

Panin S., 1951. Determinatorul Coleopterelor daunatoare si folositoare din Republica Populara Romana, Edit. de Stat pentru Literatura Stiintifica si Didactica.

Platnick, N. I., 1998. Advances in Spider Taxonomy 1992-1995 with redescriptions 1940-1980. New York Entomological Society, New York, 1-976.

Schmalfuss, H., 2003. A world catalogue of terrestrial Isopods (Isopoda: Oniscidea). Stuttgarter Beitr. Naturk. Ser. A, no. 654, 341 p.

Stavrescu-Bedivan, Mala-Maria, Minodora Gutue, Giurginca, A., Oana Paula Popa, Adam, C., Aioanei, F.T., Iulia Cretu, 2010. Preliminary data concening some invertebrate biodiversity component for Predelut-Bran region-an example of interdisciplinary team in biological practice, Scientific Papers, UASVM Bucharest, Series A, Vol. LIII: 529-534.

Schiopu Emilia B., Mala-Maria Stavrescu-Bedivan, 2009. Indrumator de practica biologica, Atelierul de Multiplicat Cursuri, 100 p., U.S.A.M.V. Bucuresti.

Weiss, I., Petrisor, A, 1999. List of the spiders (Arachnida: Araneae) from Romania. Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 41: 79-107.

https://www.fiii-branului.ro

Monografia Comunei Bran, disponibila la https://www.primariabran.ro/

www.didactic.ro

www.animalbase.uni-goettingen.de

Nevertebrate scritub.com