VITAMINELE SI MULTIVITAMINELE
Vitaminele sunt compusi organici esentiali vietii, pe care organismul uman nu le produce in cantitati suficientesi care trebuie, deci, procurati din surse externe.
Legumele, fructele, precum si multe alte produse alimentare sunt indispensabile alimentatiei omului contemporan. In procesul prepararii si conservarii se pierde, din pacate, o mare parte din valoarea nutritionala de baza si din continutul de vitamine si minerale. Organismul hranit corespunzator se dezvolta mai bine, acumuleaza mai mult si trateaza stressul cu mai multa usurinta. Bebelusii si copiii de scoala au o nevoie mai mare de suplimente si vitamine decat adultii.
Este necesar sa subliniem faptul ca traim in vremuri in care conditiile de viata se deterioreaza constant, pline de influente nefastete, obiceiuri proaste privind alimentatia, activitatea fizica, fumatul si consomul de alcool. Sanatatea noastra este extrem de vulnerabila, astfel incat pastrarea ei devine imposibila, chiar si cu o dieta echilibrata. Cu toate acestea, toata lumea poate profita de suplimentele alimentare cu multivitamine si minerale, adecvate tuturor categoriilor de varsta.
Pentru procesele biochimice care au loc in organism sunt esentiale cantitati determinate de vitamine si minerale. Obtinerea acestora direct din hrana consumata s-ar putea sa nu fie intotdeauna la indemana, de aceea prezenta lor in organism ar trebui asigurata sub forma de asa-numite "multipreparate". Din fericire astazi avem acces la preparate din multivitamine si multiminerale realizate din surse naturale. Ele sunt asimilate si folosite mai bine de catre organism decat preparatele sintetice. Importante nu sunt numai cantitatile ingredientelor, ci si mai ales proportiile dintre ele.
Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza.
Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. Toate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). Structura chimica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele A, B1, B2, B5, B6, B8, B12, C, D, E, K si PP) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica.
Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe: vitamine hidrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B8, B12, PP), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele A, D, E si K.
Beta-carotenul (vitamina A)
Beta-carotenul ajunge in organism prin aport alimentar si este transformat de ficat in vitamina A, in functie de necesitati. Vitamina A contribu-e la profilaxia si ameliorarea tulburarilor de vedere, creste rezistenta organismului fata de infectiile cailor respiratorii si este un factor important in mentinerea sanatatii pielii, parului, danturii si gingiilor. De asemenea participa si la biosinteza imunoglobulinelor, stimuleaza activitatea sistemului imunitar, previne si amelioreaza depigmentarile cauzate de bolile ficatului sau de batranete. Beta-carotenul protejeaza mucoasa nazala, bucala, faringiana, laringiana, traheala si pulmonara, fiind un adjuvant efici-ent in tratamentul infectiilor respiratorii, emfizemului pulmonar si hipertiroidismului; accelereaza dezvoltarea fizica si creste rezistenta sistemului osos. Beta-carotenul are rol si in profilaxia cancerului. Efectul profilatic al beta-carotenului in bolile maligne se bazeaza pe transformarea metabolitilor cancerigeni formati in organism sau a substantelor cancerigene ajunse in organism din mediul exterior, in substante mai putin nocive si mai solubile, deci mai usor de eliminat. Beta-carotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic si al decesului prin stop cardic.
Rezultatele unei cercetari efectuate in Statele Unite ale Americii, pe o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiatice si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica in cazul barbatilor care au consumat sistematic beta-caroten, in comparatie cu subiectii din lotul martor care nu au consumat aceasta substanta. In Lin Xian, regiune muntoasi a Chinei, incidenta cancerului gastric si esofagian este cea mai mare din lume. Savantii chinezi si americani, in cadrul unor cercetari comune efectuate in aceasta zona geografica, au administrat in doze zilnice, unor persoane sanatoase, cu varsta cuprinsa intre 40 si 69 de ani, diverse combinatii de vitamine A, B,C si E si de substante minerale. La cei care au primit deopotriva vitamina A si zinc, numarul imbolnavirilor de cancer gastric a scazut cu doua treimi, in timp ce la celelalte grupe nu s-au constatat diferente semnificative.
Vitamina A reduce riscul aparitiei cancerului, prin faptul ca este implicata in procesul de diferentiere celulara, ceea ce justifica utilizarea sa in profilaxia bolilor maligne. Zincul regleaza circuitul vitaminei A in celule. Beta-carotenul se gaseste in toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt: morcovii, spanacul si varza creata, dintre zarzavaturi, si pepenii galbeni si caisele, dintre fructe. S-a observat ca la japonezii si norvegienii care consuma, prin traditie, alimente cu un continut bogat in beta-caroten, incidenta imbolnavirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostata, de col uterin este mult mai scazuta. In cele mai multe cazuri, alimentele consumate contin si substante poluante, nefiind ideale ca sursa de vitamine. In morcovi, de exemplu, se gasesc adesea cantitati mai mari de cadmiu si nitrati decat de beta-caroten, exceptie facand doar plantele cultivate dupa metode ecologice. Din motivele mentionate mai sus, este util un aport de beta-caroten pur din suplimente alimentare.
Necesarul de vitamina A la copii, dupa OMS( Organizatia Mondiala a Sanatatii)
Grupul Vitamina A in U.I.( unitate internationala)
0- 6 luni 1400
6- 12 luni 1000
1- 3 ani 830
4- 6 ani 1000
7- 9 ani 1300
10- 12 ani 2000
Complexul vitaminic B
Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B, vita- mina H (biotina), paraaminobenzoic (PABA), colina si inozitol. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic, intr-o stransa interdependenta. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa, preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome, cum ar fi caderea si incaruntirea prematura a parului, materata, deshidratarea pielii, friabilitatea unghiilor, pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B, fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe.
Necesarul vitaminic B la copii
ANI VITAMINE in miligrame
B1 B2 B6
1- 3 0,8 1,0 1,3
4- 6 1,0 1,5 1,7
7- 9 1,2 2,0 2,0
10- 12 1,5 2,2 2,5
Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri ,extras din orezul nedecorticat. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune:
-provenienta (drojdia de bere)
-solubilitatea in apa
-rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular
Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata .Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere, la metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor ,intervin in functiile sistemului nervos, a unor glande endocrine .
Vitamina B1
Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica .A fost izolata in anul 1911 de Funk, din taratele de grau. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. Vitamina B1 este solubila in apa, alcool. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. Are un miros caracteristic si este stabila la o temperatura obisnuita, peste 100 grade C se descompune.
Absorbtia si metabolismul. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. Prin resorbtia intestinala ajunge in sange sub forma libera.
Excretia vitaminei B1 se face pe cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1.
Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului, cu rol de coenzime. Participa la procese generale de oxireducere, regleaza schimburile gazoase, joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. De asemenea, intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii, secretorii si de absorbtie digestiva.
Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne, peste, lapte, oua etc). Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere, in coaja si germenii boabelor de grau.
Antivitamina B1 (piritiamina, neopiritiamina etc). Produc fenomene paralitice.
Vitamina B2
Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . Este termostabila (rezista si la 120 de grade C), solubila in apa si alcool, cu solubilitate crescuta in mediul alcalin.Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935.
Absorbtia si metabolismul. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera, dupa care ajunge in ficat si rinichi. Nu se depoziteaza in organism. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. Intervine in procesele de oxireducere, in metabolismul glucidelor, lipidelor in functiile sistemului nervos, a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb, mercur).
Surse: alimente de origine animala (lapte, oua, ficat, creier, splina), crustacee si unele vegetale (spanac, salata verde, rosii etc).
Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii.
