Informatii asupra toxicitatii unor plante decorative, cultivate in jurul caselor, prin apartamente si in sere prezinta un interes deosebit pentru iubitorii de plante, farmacisti, bio-logi si piscicultori.
Stiinta care studiaza natura si proprietatile substan-telor toxice, actiunea lor asupra organismelor vii, metodelor de identificare si dozare a acestora si mijloacele de combatere a efectelor produse asupra organismelor, se numeste toxicolo-gie.
Notiunea de "otrava" , sinonima cu cea de "toxic" este cunoscuta din antichitate.Astfel, dupa Dioscorioles, cuvantul "toxic " care era cunoscut la grecii antici deriva de la "toxon' care inseamna arc si este in legatura cu practica
folosirii sagetilor otravite Plinius Secundus credea ca termenul "toxicus" provine de la "Taxus" -planta ierboasa ale carei seminte erau folosite la otravirea sagetilor.
Alti autori cosidera ca la originea termenului "toxic" a stat cuvantul egiptean "tako" care inseamna distrugere, moarte.
In limba romana sinonimul cuvantului "toxic" este cuvantul "otrava" care deriva din verbul slavon "otraviti" si inseamna "a amari","a produce mahnire".
Se stie ca numeroase substante, in doze mici, au o actiune toxica si chiar mortala.
Descrierea plantelor otravitoare si a
substantelor toxice continute
ALGE
Mediul acvatic este locul a numeroase accidente toxice, imputabile unor specii de alge, care pot emi-te, in exterior,toxine foarte variate.
Algele albastre sunt plante mici, unicelulare, cu celule izolate sau reunite in colonii de forme varia-te.Din cele peste 2000 de specii incluse in aceasta grupa unele s-au dovedit a fi otravitoare.Astfel
Microcystis aeruginosa secreta o substan-ta toxica, care provoaca convulsii, paralizii si chiar moartea diferitelor animale. Oamenii se pot intoxi-ca daca mananca scoici si alte animale care se hra-nesc cu aceste alge albastre, prin contact cu ape ce prezinta fenomenul de "inflorire" cu alge albastre, sau daca beau asemenea ape.
Cazuri de otravire cu asemenea alge s-au inre-gistrat la bovine, cabaline, porcine si pasari, in spe-cial la rate.
Simptome-dupa una sau doua ore de la ingera-rea toxinei, atat la om cat si la animale, apar cram-pe, dificultati de respiratie si in cazuri grave survi-ne moartea .Unele victime prezinta convulsii si pa-ralizii. In alte cazuri sunt tipice crizele de ficat.
CIUPERCI
Amanita muscaria - palaria sarpelui- se recunoaste prin palaria carnoasa, umeda sau putin vascoasa , incretita pe margini si acoperita cu solzi albi, moi , grosi, dispusi concentric.Creste prin lu-minisurile padurilor de conifere si foioase din mai pana in noiembrie.
Consumarea acestei ciuperci provoaca asa-nu-mitul sindrom muscarian caracterizat prin tulburari gastrointestinale urmate de tulburari nervoase.Ast-fel dupa 1-3 ore dupa ingestie se instaleaza tulbu-rari gastrice si intestinale sub forma de vomismen-te care usureaza eliminarea unei parti din ciuperca toxica ingerata.
Apoi apar tulburari de echilibru, ca in starea de ebrietate, insotite de fenomene de excitatie motrica, delir, extaz, agitatie extrema.Persoana intoxicata nu mai recunoaste anturajul sau, prezinta acese violen-te de furie sau de veselie insotite de crize de ras si dans.In cursul acestui delir muscarian subiectul in-constient face uneori dezvaluiri senzationale.Dupa cateva ore de "betie" se calmeaza, intra intr-o stare de toropeala si adoarme complet epuizat.Intoxicati-ile cu aceasta ciuperca nu sunt mortale.(anexa 1)
Amanita pantherina sau buretele pestrit creste in padurile de foioase si de conifere din iulie pana in octombrie.
Consumarea acestei ciuperci provoaca asa-nu-mitul sindrom panterian, care este asemanator cu cel muscarian.Astfel incubatia dureaza in medie
1-4 ore dupa care se declanseaza tulburari digestive urmate de tulburari psihomotorii.
Semnele digestive sunt pronuntate si constau in greturi cu vomismente, dureri abdominale, mani-festari delirante cu halucinatii.
Subiectul intoxicat isi pierde luciditatea si tre-ce de la o veselie extraordinara la o stare de nebuni-e furioasa. Starea de agitatie, insotita de confuzie mintala, este calificata drept nebunie panteriana.
Aceasta criza dureaza cateva ore si se termina prin-tr-o faza comatoasa de 3-8 ore la capatul careia cel intoxicat se trezeste spontan.Vindecarea totala se produce dupa 24 de ore.(anexa 2)
Amanita phalloides numita si buretele viperei este o ciuperca care are palaria marcata de striuri brune sau negre care pornesc ca niste raze de la centru catre margini.Creste pe sol in padurile de conifere si de foioase, fiind intalnita din iulie pana
in octombrie. Intoxicatia are un debut tardiv si o perioada de incubatie absolut linistita.De la consu-marea ciupercii pana la aparitia semnelor otravirii dureaza 10-12 ore. Simptomele se caracterizeaza prin vomismente neincetate, dureri epigastrice inso-tite de diaree abundenta asociata de colici violente.
Toate acestea duc la deshidratarea subiectului si se suprapun cu fenomene dureroase, hipotermie cu cianoza, racirea extremitatilor. Tulburarile nervoase sunt dramatice-tulburari ale constiintei, calm, agitatie cu episoade delirante, tulburari de comportament de tipul unei euforii pro-nuntate evoluand adesea prin moarte.Decesul se produce dupa 24 ore pana la 5-6 zile, perioada ce depinde de cantitatea ingerata si de rezistenta indi-vidului.(anexa 3)
Boletus satanas numit si hrib tiganesc sau buretele dracului, se recunoaste dupa palaria carnoasa alb cenusie, sau galben pieloasa.Tuburile cu spori sunt galben-verzui, iar prin apasare se co-loreaza in albastru.Porii sunt mici de culoare rosie sangerie, se coloreaza in albastru la atingere.Creste in paduri de foioase.
Aceasta ciuperca produce iritatii gastrointesti-nale.Consumarea unui singur exemplar fiert incom-plet, provoaca dureri stomacale violente si tulburari intestinale care pot dura cateva zile.
Este o ciuperca otravitoare dar nu mortala asa cum s-a crezut multa vreme.(anexa 4)
FERIGI
Equisetum arvense numita si coada ca-lului este o feriga frecvent intalnita in toata tara.
Simptomele intoxicatiei la cabaline incep prin tulburari ale sistemului nervos manifestate printr-un dezechilibru senzorial, mai afectat fiind aparatul locomotor.Concomitent apar tulburari ale aparatului digestiv, ficatului, rinichilor.La vaci in-toxicatia se manifesta inainte de toate prin diminu-area brusca a secretiei de lapte.(anexa 5)
Pteridium aquilinum numita si tolul lupului frecvent intalnita prin poieni, pajisti, in re-giunea montana a tarii.
Simptomele intoxicatiei difera de la cabaline la bovine.Astfel, la cal se observa numai tulburari de natura neuromusculara reprezentate prin miscari necoordonate, pareza, slabiciune, contractarea mus-chilor fetei si gatului, spasme.La bovine , in functie de varsta, intoxicatia prezinta doua aspecte tipice:
-aspectul intestinal la bovine adulte-diaree cu elimi-narea de cheaguri de sange, cresterea temperaturii.
-aspectul laringian constatat la bovinele tinere-se-cretii nazale si bucale, respiratie dificila, cresterea temperaturii.
Manifestarile intoxicatiei apar numai dupa un timp mai indelungat de la consumarea plantei.
PLANTE CU SEMINTE
GYMNOSPERMAE
Taxus baccata numita si tisa este un ar-bust sau arbore cu frunze acciculare, persistente.
Creste foarte incet, dar are o viata lunga.Este o spe-cie des intalnita sporadic, dar se cultiva ca arbust
ornamental ori pentru garduri vii.
Toxicitatea este cunoscuta din antichitate.
Theophast ne spune ca frunzele sunt veninoase pentru animale.Poporul grec credea ca aceasta planta este asa otravitoare incat era destul ca un om sa treaca pe langa ea pentru a fi in pericol de moarte.
Iulius Caezar povesteste ca galii otraveau sage-tile lor cu sucul extras din ''fructul''de tisa.Vergiliu sfatuia pe crescatorii de albine sa se fereasca de a a-vea acest arbore in apropierea stupilor, florile fiind otravitoare pentru albine.
