In ultimii ani s-a redus considerabil volumul schimbului de marfuri ruso-roman. In galantarele din Rusia nu se mai vad produse romanesti, iar balanta relatiilor de comert exterior nu inclina in favoarea Romaniei. Si totusi, Romania are nevoie ca si mai inainte de agentii energetici ai Rusiei, iar Rusia este interesata de produsele traditionale ale exportului romanesc. Un exemplu incurajator pentru inviorarea relatiilor il constituie participarea Rusiei la procesul de privatizare din Romania. Concernul rusesc LUKOIL a preluat 51 la suta din actiunile marii rafinarii PETROTEL, de la Ploiesti. Uzina lucreaza acum cu petrol rusesc, au fost pastrate locurile de munca, LUKOIL s-a angajat sa achizitioneze in fiecare an pentru intreprinderile ei utilaje romanesti de prelucrare a titeiului in valoare de 10 milioane de dolari. De LUKOIL sunt legate si calculele Romaniei privind transportul petrolului din Marea Caspica, prin portul Constanta, catre vestul Europei. Este in curs de realizare cooperarea intre GAZPROM din Rusia, ROMGAZ din Romania si Compania americana GOWARD ENERGY, in scopul sporirii capacitatii de transport al gazelor naturale prin Romania. Ambele parti lucreaza la o serie de alte proiecte reciproc avantajoase in cadrul Comisiei mixte de colaborare economica si tehnico-stiintifica. Interesele obiective de buna vecinatate si colaborare economica isi pastreaza importanta lor - considera Moscova. Acest lucru este inteles si in Romania.
In secolul XX intreaga industrie si civilizatie s-au bazat e energia furnizata de petrol. Rezervele de titei au dus insa si la conflicte internationale, iar utilizarea lui a cauzat poluare si daune mediului inconjurator.
Titeiul sau petrolul brut constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tarii noastre. Zacaminte mari de de titei se gasesc in judetele :Bacau,Prahova, Arges si Gorj.
De altfel, trebuie sa amintim ca Romania este o tara cu o traditie de netagaduit in domeniul petrolului si al gazelor, inscriindu-se, multa vreme, in elita producatorilor si exportatorilor mondiali de titei si utilaje petroliere. In acelasi context, sa nu uitam ca Timisoara a fost primul oras european care s-a bucurat de iluminatul cu gaz natural.
In comparatie cu minereul de fier, aur, argint sau sare, pentru care exista referiri celebre cum e cea a lui Herodot, marturiile despre petrol sunt mult mai sarace, urmare si a utilizarii lui la scara mai redusa. In fapt, chiar si la inceputul secolului al XIX-lea, cand codicele lui Caragea si Colimachi scuteau de zeciuiala pacurarii, petrolul avea putine intrebuintari. Din titei se extragea doar pacura groasa, restul fiind considerat fara valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plamani si de piele si, pe scara redusa, la iluminatul convoaielor de care sau al unor locuinte boieresti. Distileria de titei (gazarie) realizata de Teodor Mehedinteanu, in 1857, la Rafov langa Ploiesti, marcheaza inceputul exploatarii la nivel industrial a petrolului romanesc, precum si etapa petrolului lampant. Denumita "Lumina", gazaria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obtinand la licitatie iluminatul public al capitalei. In statistica mondiala a anului 1857, Romania apare inregistrata cu 1 977 barili de titei (275 de tone), fiind in plus singura tara din lume care figureaza cu o astfel de productie pentru anii 1857 si 1858 (S.U.A. apar in statistici abia in 1859).
Inca la inceputul anului 1857, la Ploiesti intra in functiune prima "Fabrica de gaze" a lui Marin Mehedinteanu, prima atat din Romania, cat si - la acea data - din lume. Cu lampantul obtinut aici, Bucurestiul si-a iluminat strazile, devenind primul oras al lumii iluminat public cu acest produs. Petrolul banatean apare mult mai tarziu: conform marturiilor unor octogenari autohtoni, rezulta ca inca in timpul razboiului, in 1944, germanii sapau puturi in zona de vest, pe aliniamentul Teremia Mare, Valcani, Cenad, Nadlac, Turnu, ramase insa neexploatate ca urmare a situatiei tulburi. Initial abandonate, puturile au facut obiectul unor cercetari abia in 1963-1965. Forajul a demarat in perimetrul respectiv in 1965, doi ani mai tarziu fiind pusa in exploatare prima sonda, la Valcani. Se pun in evidenta zacamintele de la Turnu (judetul Arad), Sandra, Calacea si Satchinez, creandu-se astfel perspectiva conturarii unui bazin petrolifer. Suficient pentru ca, la 1 octombrie 1968, prin ordinul Ministrului Petrolului, sa se infiinteze Schela de Extractie cu sediul in Timisoara, prin desprinderea sectoarelor din vest apartinand Schelei de Extractie Craiova din cadrul Trustului Targu Jiu. Se angajeaza acum, prin transfer, primii 34 de salariati: muncitori, tehnicieni, ingineri si economisti; se primesc si primele 20 de apartamente in zona Calea Sagului, ca fond de locuinte pentru petrolisti. La 31 decembrie 1968, Schela de Extractie Timisoara dispunea de un fond de mijloace fixe de 550 de mii de lei, un numeric de 86 de persoane si o productie fizica de 173 627 tone de titei si 75 317 mii mc de gaze. Astazi, Sucursala Timisoara a S.N.P. Petrom are in componenta Schela de Productie Arad si Schela de Productie Timisoara, cuprinzand circa 1 600 de angajati. Intre cele doua date, exact 35 de ani de activitate a celor impatimiti de fascinatia aurului negru, si perspectiva a inca unui deceniu de exploatare, la atat fiind dimensionate, in actualul ritm de extractie si cu tehnologia de azi, rezervele de titei ale Campiei de Vest.
Daca fiecare domeniu are veteranii sai, se poate spune pe drept cuvant ca Horea Pintea, directorul S.N. Petrom Timisoara, este un veteran. Petrolist din 1969, si-a dedicat intreaga activitate acestei meserii pe care a practicat-o aproape in exclusivitate la Schela Timisoara, ale carei destine le conduce din 1983. "Am crescut o data cu schela, a carei biografie face parte din fiinta mea", afirma dl Pintea, neuitand sa sublinieze faptul care l-a marcat cel mai mult in cele peste trei decenii de activitate: sentimentul de solidaritate umana perpetuat pana astazi, izvorat din inimi de romani, germani, maghiari, sarbi sau bulgari, toate "petroliste".
"La inceput, eram doar cateva zeci de salariati dispersati, pe sectii si ateliere de productie, prin localitatile Sandra, Valcani, Satchinez, Calacea, Varias, Turnu (judetul Arad) si Salonta (judetul Bihor). Am reusit totusi ca activitatea noastra sa merite a deveni recunoscuta pe plan national, pentru rezultatele obtinute petrolistii banateni fiind rasplatiti in anii 1975-1976 cu titlul de Unitate Fruntasa si Ordinul Muncii Clasa a II-a". In perioada "cabinetului Pintea" - o expresie imprumutata din politica, dar deloc nepotrivita aici - lung de cinci mandate, se pun in evidenta zacamintele de la Dinias, Sanmartinu Sarbesc, Toager, Partos, se construiesc blocuri sociale, cantine dar si sute de kilometri de drumuri de acces la sonde, se realizeaza marirea si intra in folosinta baza sociala si de agrement de la Valea lui Liman si mai ales se incepe constructia (1991) si se da in folosinta (1996) modernul sediu al Schelei din Piata Semenic. In plus, incepand cu 1999 se creeaza retele de distributie a gazului in noua localitati rurale, prin care se asigura confortul atat termic, cat si gospodaresc pentru aproximativ 10 000 de abonati in: Biled, Sandra, Satchinez (partial), Periam, Varias, Voiteg, Denta, Moravita, Stamora Germana. Alte doua localitati, de aceasta data in judetul Arad (Seitin si Semlac), sunt programate pentru realizarea unor noi retele."
Asupra modului de formare a titeiului in scoarta pamantului s-au emis mai multe teorii. Unele dinte acesteconsidera titeiul ca fiind de origine anorganica ,altele ii atribuie origine organica.
Teoria anorganica asupra originei titeiului a fost formulata de M.Berthelot si a fost completata si sustinuta de D.I. Mendeleev.
