Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
CAMPANIE RELATII PUBLICE
PROMOVAREA TURISMULUI IN SIBIU
Cuprins:
Definirea problemei
Analiza de piata
Analiza SWOT a judetului Sibiu
Stabilirea obiectivelor
Forme de turism practicate
Stabilirea publicului tinta
Stabilirea temei centrale
.Sibiu- Folclor, Cultura, Arhitectura
Sloganul campaniei
Bugeltul campaniei
Alegerea tehnicilor si canalelor de comunicare
Evaluarea campaniei
Prin intermediul acestui proiect vom derula o campanie de promovare turistica a Sibiului.Aceasta campanie are ca scop constientizarea turistilor cu privire la potentialul acestei zone pentru petrecerea vacantelor,a concediilor. Sibiul este primul oras din Romania care a reusit, in 2007, cu sprijinul Luxemburgului, sa obtina statutul de Capitala Culturala Europeana.
Marcat de paralele 45'30' si 46'17' latitudine nordics si de meridianele 23'54' si 24'57', judetul Sibiu este asezat in centrul Romaniei, in partea de sud a Transilvaniei. Pe teritoriul sau, langa orasul Agnita este situat centrul geografic al tarii
DEFINIREA PROBLEMEI
Probleme critice care influenteaza asupra activitatii turistice:
Lipsa unei marci turistice;
Raportul dintre pretul produselor turistice si calitatea serviciilor prestate;
Lipsa unei politici eficiente de promovare a Sibiului;
Lipsa centrelor de informare si promovare a Sibiului;
Preocupari reduse in dezvoltarea micilor mestesuguri artizanale si a retelei de distributie de produse artizanale specifice;
Situatia infrastructurii rutiere si de comunicatie.
Din punct de vedere rutier, prin Sibiu trec drumurile europene E68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj Napoca - Sibiu - Pitesti - Bucuresti) dar si drumurile nationale DN 1 (Bucuresti - Brasov - Sibiu - Cluj Napoca - Oradea) si DN 7 (Bucuresti - Pitesti - Sibiu - Deva - Arad).De asemenea, de aici pleaca spre Medias - Sighisoara - Tg. Mures)In ceea ce priveste transportul feroviar, magistralele Bucuresti - Pitesti - Rm. Valcea si Bucuresti - Brasov - Fagaras se reunesc la Sibiu pentru a se indrepta spre vest (Deva - Arad) respectiv nord - vest (Copsa Mica - Cluj Napoca - Oradea). De mentionat ca, din Sibiu exista legaturi directe cu Budapesta - Viena si Bucuresti - Sofia.
Cel mai rapid mijloc de transport pentru a ajunge in stravechiul Hermannstadt il
reprezinta cel aerian. Sibiul dispune de un aeroport international modern (situat la doar 5 km de centru, spre Sebes - Alba) conectat direct cu mai multe orase europene din Germania, Franta, Italia, Austria, Republica Moldova, Ucraina. Linia aeriana nationala ofera curse spre Bucuresti, Munchen si Viena iar o alta particulara, cea mai importanta din Transilvania, asigura curse zilnice spre Germania (Munchen), Italia (Bergamo, Treviso), Republica Moldova, Ucraina si de trei ori pe saptamana in alte trei orase
italiene (Roma, Verona, Bologna) respectiv Germania (Stuttgart) si capitala Frantei, Paris
ANALIZA DE PIATA
Concurenta
pe piata turistica este foarte mare
datorita zonelor dezvoltate din
alte tari ,dar mai ales ofertelor. Ca in
fiecare an, punctul forte al vacantelor in strainatate este reprezentat de
preturile competitive, in unele cazuri pe picior de egalitate cu cele din
Conform reprezentantilor agentiilor de
turism, romanii isi aleg pentru perioada sarbatorilor excursii in Praga,
Budapesta sau Viena. Vacantele in
. Totusi, cei care sunt mai traditionali si prefera un Craciun cu iz romanesc, unde traditiile inca se mai mentin, au ales nordul Moldovei. Ofertele de sarbatoare pornesc anul acesta pentru o persoana de la o suta lei si pretul creste in functie de conditii, adica la pensiuni de doua sau trei si patru margarete. La o pensiune de patru margarete, unde se va servi si masa de revelion, pretul este de 350 lei de persoana pe zi. Cei mai inventivi ofera si programe de colinde, plimbari cu saniile trase de cai, dar si focuri de tabara.
ANALIZA SWOT a turismului din judetul Sibiu
In cadrul sistemelor sociale si economice intelegerea fenomenelor, previziunea si reactia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea fata de actiunile si de capacitatea de a proiecta strategiile si procesele organizationale, se poate realiza printr-o investigatie bazata pe analiza SWOT.
SWOT este un acronim provenit de
Ca urmare a efectuarii unei analize SWOT a activitatii turismului din judetul Sibiu, s-au identificat urmatoarele:
1. Cadrul natural |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Pozitia geografica - peisaje naturale atractive; Relief foarte variat - o zona naturala deosebita; Flora, fauna diverse; Resurse naturale bogate -Ocna Sibiului; Ecosistem, rezervatii naturale - Parcul Natural - Golul Alpin al Muntilor Fagaras, Rezervatia Naturala Lacul si Golul Alpin Balea; Existenta arealelor turistice (zone) deosebite- Parcul Natural Cindrel Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toata perioada anului -ski,drumetii,echitatie,inot,diverse activitati mestesugaresti. |
Slaba dezvoltare a mudui de promovare a obiectivelor turistice; Slaba pregatire a personalului din unitatile de cazare; |
Oportunitati |
Riscuri |
Dezvoltarea unor noi statiuni turistice:Promovarea unor rezervatii naturale precum Rezervatia Naturala Suvara Sasilor, Rezervatia Faunistica Arpasel, Calcarele eocene de la Turnu Rosu; Incurajarea dezvoltarii unor noi forme de turism,de exemplu turism de aventura - Transfagarasean-raliu sau concursuri de foto vanatoare. |
Conditiile meteo aspre (verile reci si ploioase, iernile geroase cu precipitatii abundente); Caderi de stanci (Valea Oltului-Caineni mici,Boita;Transfagarasean); |
2. Potentialul turistic |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Existenta parcurilor naturale - Parcul Natural Cindrel,,rezervatiilor naturale - Rezervatia Naturala Iezerele Cindrelului si a monumentelor naturale - Masa Jidovului, La Grumazi si Pintenii din Coasta Jinei,; Existenta muzeelor - Muzeul Astra Existenta caselor memoriale-Casa memoriala Emil Cioran si Casa memoriala Octavian Goga; |
Slaba promovare a potentialului turistic; |
Oportunitati |
Riscuri |
Realizarea unui traseu turistic intre primcipalele monumente naturale,rezervatii si parcuri naturale Restaurarea monumentelor istorice si refacerea unor obiective turistice de mare interes Promovarea agroturismului. |
Lipsa finantarii; Prezenta terenurilor accidentate care ingreuneaza accesul in unele zone de interes. |
3. Infrastructura |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Drumuri rutiere - DN 1,DN7,DN7C (Transfagaraseanul),E81,E81. Feroviare - Orient Expres Aeroportul Sibiu, Telecomunicatii; Retea de utilitati-in orase. |
Lipsa indicatoarelor rutiere; Reteaua de utilitati slab dezvoltata in mediul rural, infrastructura pentru drumetii nesemnalizata,neimbunatatita slaba dezvoltare a infrastructurii turistice |
Oportunitati |
Riscuri |
Modernizarea infrastructurii aeriene-mai multe piste de aterizare; Modernizarea, extinderea si refacerea infrastructurii de transport rutier; Pe DN7C-organizarea de raliuri |
Lipasa finanatarii; Slaba implicare a autoritatilor locale; |
4. Mediul |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
existenta resurselor necesare de apa potabila existenta unei agentii pt protejarea mediului. poluare scazuta a aerului in judet, datorita inchiderii/ retehnologizarii unor agenti poluatori; utilizarea la scara redusa a pesticidelor si ingrasamintelor chimice, cu efecte favorabile asupra dezvoltarii unei agriculturi ecologice; Slaba poluare,mai ales in rezervatiile naturale unde calitatea aerului este foarte buna. |
Poluarea atmosferica si nivel crescut de zgomot in localitatile urbane, datorita traficului rutier; Inexistenta sistemelor centralizate de alimentare cu apa in mediul rural si gradul de uzura avansat al retelelor de distributie apa potabila din zonele rurale Colectarea neselectiva a deseurilor si lipsa sistemelor de colectare a acestora in zonele rurale; Cresterea gradului de eroziune a solului datorita posibilitatilor reduse de efectuare a lucrarilor de imbunatatiri funciare. |
Oportunitati |
Riscuri |
Existenta unor programe cu cofinantare internationala orientate direct pentru protectia mediului si a naturii (LIFE, ECOLINKS, REC, GEF si altele); Dezvoltarea parteneriatelor in vederea derularii proiectelor de mediu; Posibilitatea
finantarii/cofinantarii de Posibilitatea accesarii unor fonduri europene in vederea scaderii gradului de poluare. Scaderea gradului de defrisare. Dezvoltarea modului de colectare a gunoiului. |
Fonduri insuficiente destinate protectiei mediului; Continuarea defrisarilor necontrolate cu efecte asupra poluarii aerului, eroziunii solului; Depozitarea necontrolata a deseurilor in mediul rural; Existenta unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecari de teren, inundatii) si lipsa hartilor de risc a localitatilor. |
5. Mediul de afaceri |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Existenta unitatilor de cazare ,acestea realizand venituri ridicate si contribuie cu fonduri la bugetul de stat; Mediul culinar; Agroturismul; |
Mediul fiscal si legislativ instabil; Lipsa comunicarii si a colaboratii intre institutiile staului cu societatile comerciale. |
Oportunitati |
Riscuri |
Crearea unor centre de afaceri; Crearea locurilor de munca; Dezvoltarea agroturismului Dezvoltatea industriei textile (portul) |
Modificarile legislative repetate (inclusiv cele fiscale); Blocajele financiare care se produc periodic; |
6. Dezvoltarea rurala |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Productia agricola; Productia silvica; Existenta centrelor de recoltare si valorificare a fructelor de padure, a ciupercilor. Industria culinara Agroturismul |
Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt insuficiente avand un grad de uzura avansat si nu sunt performante. Nu exista piata de desfacere pt produsele culinare; |
Oportunitati |
Riscuri |
Crearea unei piete de desfacere Accesarea fondurilor europene Valorificarea potentialului silvic si cinegetic de care dispune judetul. |
Mediul legislativ instabil Importul-factor de risc Normele UE |
7. Resurse umane |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Ponderea populatiei tinere; Scoala de arte si meserii; Ospitalitatea traditionala a proprietarilor si a personalului care desfasoara activitati in domeniul turismului; Educatia |
Lipsa centrelor de instruire-consiliere Lipsa activitatilor practice din programele scolare. Lipsa resurselor financiare Somaj |
Oportunitati |
Riscuri |
Introducerea activitatilor practice in cadrul programelor scolare Schimburi de experienta Crearea de locuri de munca Cursuri de perfectionare |
Migratia fortei de munca calificate spre alte zone sau alte state. Mediul legislativ instabil |
STABILIREA OBIECTIVELOR
-cresterea numarului de vizitatori
-dezvoltarea infrastructurii si modernizarea cailor de acces
-identificarea
zonei de atractie maxima
-promovarea obiectivelor turistice
-imbunatatirea permanenta a serviciilor turistice
-dezvoltarea agroturismului;
Forme de turism practicate:
- cultural (religios);
- agroturismul;
- de tranzit;
- pentru vanatoare si pescuit;
- pentru echitatie;
- pentru sporturi de iarna;
- de congrese si reuniuni;
- de recreere, odihna si agrement;
- ecoturism;
'Capitala culturala' ne-a dus intr-un top care ne face cinste
Sibiul apare in topul celor mai vizitate orase pentru turismul cultural, devansand locatii mult mai sonore, ca Bruxelles, Stockholm, Liverpool si Copenhaga. Topul este dominat in continuare de capitala Italiei, Roma.
Unul
dintre cele mai vechi portaluri de stiri de calatorie din lume, Travel Daily News, a dat
marti publicitatii un top al celor mai vizitate orase
pentru turismul cultural. Sibiul figureaza pe un onorant loc 19, intr-un
clasament in care primele 5 locuri sunt ocupate, in ordine, de Roma, Paris,
Florenta, Atena si Londra.
Clasamentul a fost realizat pe baza unui sondaj efectuat in 8 tari,
iar cifrele arata o crestere a turismului cultural, de la 17% in
urma cu 10 ani, la 31%, in 2007.
Parisul si Roma si-au consolidat pozitiile in top, fiind
declarate de majoritatea respondentilor destinatii culturale
favorite. Potrivit portalului de calatorie, 'Sibiu, din Romania,
a cunoscut o crestere a notorietatii datorita statutului de
Capitala Culturala Europeana 2007'. Niciun alt oras
din Romania nu mai figureaza in top.
Satele
din Marginimea Sibiului sunt renumite pentru folclorul autentic, portul popular
plin de farmec,arhitectura, pentru sarbatorile populare si indeletnicirile
pastrate din generatie in generatie.Relieful este variat, caracterizat de vaile
adanci si suprafetele plane ale muntilor Cibinului, ce contrasteaza cu culmile
inalte ale Fagarasului.
Clima este continentala, mai rece decat media pe tara.
Altitudine cca. 600m. Orasul
Sibiu dispune de aeroport international.Verdeata, liniste si ambianta in
mijlocul naturii , atmosfera ideala pentru a se odihni si reface in familie sau
cu prietenii.
Orasul Sibiu este mentionat in documente incapand cu secolul al XII-lea, pastrand urme ale asezarii romane Cedonia. Cand saxonii s-au stabitit aici, populatia romana era organizata, ca in intraga Transilvanie, in propriile sale forme politice. Saxonii au numit asezarea Hermannsdorf si apoi Hermannstadt, in timp ce populatia romana ia dat numele amintind de cel original: Sibiu. In secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datand din 1376 mentioneaza 19 bresle ai caror membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relatii active cu statele romanesti de la est si sud de Carpati. Bazandu-se pe puterea economica a mestesugarilor sai, orasul Sibiu s-a dezvoltat continuu, evolutia sa urmand dezvoltarea caracteristica oraselor medievale.
Klaus Johannis este convins ca succesul turistic de care Sibiul s-a bucurat in 2007 se poate repeta si anul acesta. Primarul Sibiului a declarat, intr-o conferinta de presa, ca a primit semnale pozitive in acest sens, atat de la tour-operatorii din tara dar si de la cei din strainatate.Pentru a veni in sprijinul agentiilor de turism, Primaria Sibiu a pregatit o varietate de materiale informative si de promovare: tiparituri, colectii de vederi, cd-uri si pliante cu structurile de cazare, alimentatie si agrement din judetul Sibiu.
"Noi incercam o diagnosticare a turismului din Sibiu pentru a putea gasi cele mai eficiente metode de a ne promova. Sibiul ramane o destinatie turistica de prim interes mai ales datorita succesului de care s-a bucurat programul Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007", Klaus Johannis.
STABILIREA PUBICULUI TINTA
Publicul tinta este alcatuit atat din turisti romani, cat si de turisti veniti din intreaga lume. Publicul vizat este reprezentat atat de persoane de sex masculin, cat si feminin, de orice categorie de varsta (atat copii, cat si persoane adulte), cu studii si venituri medii si mari, atat din mediul urban, dar si din cel rural.
Majoritatea celor care vin sa viziteze atractiile Sibiului sunt pasionati de tursim, calatorii, cultura, istorie, arhitectura, arta si de frumusetile naturii.
De asemenea turistii cauta de cele mai multe ori aici aer curat, odihna, sporturi de iarna, vanatoare si pescuit.
STABILIREA TEMEI CENTRALE
Tema centrala a campaniei se axeaza pe promovarea diverselor atractii turistice sibiene.
Judetul Sibiu - Obiective turistice in Sibiu
Muntii acoperiti de paduri de foioase si conifere si dealuri acoperite
de fanete si livezi, campii, rauri, lacuri cu ape proaspete si lacuri sarate -
toate aceste daruri sunt date de natura acestui judet situat in partea sudica a
Transilvaniei.
Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat
de rezervatiile naturale de mare valoare stiintifica si turistica:
Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului Lacul este situat in Parcul Public al orasului Ocna Sibiului, in imediata apropiere a statiei CFR, de-a lungul timpului fiind cunoscut si sub numele de 'Lacul Lemnelor' sau 'Lacul Francisc'.Lacul s-a format pe locul fostei saline Francisc inchisa si abandonata din anul 1775. Prin prabusirea tavanului salinei s-a creat un crater care in timp a acumulat apa.Lacul are un diametru de 40-50 m cu o adancime maxima de 33-34 m. Concentratia sarii in apa este de 318g/l la adancime, in timp ce la suprafata atinge doar 96g/l. Fiind mai putin sarat, stratul de la suprafata permite patrunderea razelor de soare, acestea incalzind mai bine particulele de sare dense din stratul inferior. Acesta este fenomenul de heliotermie, motiv principal pentru care lacul a fost declarat rezervatie naturala.
-Depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu Monument al naturii ce cuprinde elemente de valoare paleontologica deosebite, numeroase elemente minerale, rocile sedimentare fiind alcatuite din corpurile fosile ale mai multor specii de plante si animale. Cele mai interesante fosile sunt reprezentate de fragmentele de pesti, reptile, oase de crocodili si rechini.Rezervatia se gaseste in partea sud-estica a localitatii Turnu-Rosu, strabatuta de Valea Sadului, insumand o suprafata de 60 ha.
-Rezervatia Faunistica Arpasel-Aceasta se afla in centrul S ectorului glaciar central al masivului Fagaras acoperind o suprafata de 736 ha. Rezervatia faunistica Arpasel este constituita din paduri de rasinoase, iar la limita inferioara, paduri de rasinoase in amestec de foioase (fag).Din punct de vedere faunistic capra neagra constituie cea mai numeroasa specie, insa tot in acest areal se mai intalnesc rasul, lupul, jderul, cerbul, cocosul de munte si capriorul. O posibilitatea de a ajunge in rezervatie este de la calea ferata Sibiu - Brasov cu statia Arpasul de Jos. Cu automobilul se poate ajunge din E68 -Soseaua Sibiu - Brasov - comuna Arpasul de Jos - apoi pe Transfagarasan - trasee marcate.
-Lacul si Golul Alpin Balea-Rezervatia Naturala Lacul si Golul Alpin Balea insumeaza o suprafata de 180 ha fiind cuprinsa intre Vf. Paltinul (2399 m), Iezerul Caprei (2421 m), Vf. Vanatoarea lui Buteanu (2507 m) si Muchia ampla Buteanu-Netedu.Lacul Balea are o suprafata de 46.508 mp si adancimea de 11, 35 m fiind cel mai mare lac al masivului situat la 2034 m altitudine. Cascada Balea reprezinta cea mai spectaculoasa cadere de ape din intregul lant al Carpatilor Meridionali. Vegetatia este caracteristica climatului alpin, predominanta fiind vegetatia pasunilor. Din punct de vedere faunistic importanta de mentionat este prezenta caprei negre.Accesul se face dinspre nord, din Sibiu - Cartisoara (DN 7C) - Transfagarasan (Poarta Genistilor, Poarta Intalnirii) - Valea Balii - trasee montane marcate.
Judetul Sibiu - Turism
O zona speciala este Marginimea Sibiului cu cele 18 localitati de la poalele Muntelui Cibin, acoperind o suprafata de 200 km patrati. Locuitorii sunt cunoscuti ca pastori care pastraza obiceiurile traditionale, costumele populare si arhitectura specific romaneasca.
Printre monumentele orasului Sibiu se numara:
O alta atractie turistica o reprezinta lacurile:
Sibiu - Folclor, cultura, arhitectura:
MANIFESTARI POPULARE
Intalnirea junilor; Tabara de pictura la Fantanele; 'Hodaitul' - la lasarea postului mare; 'Sanzaienele - udatul fetelor' - 24 iunie; 'Prinsul verilor' - la Sf. Toader; 'Mironositele' - a doua zi de Pasti.
De un interes aparte este zona Fagaras, pe de-o parte masivul Fagaras, lacurile glaciare si relieful de stepa cu peisaje pitoresti al Tarii Lovistei.
Langa Sibiu, in satul Biertan se gaseste inscriptia 'Ego Zenovius votum poseni' (Eu, Zenovius, mi-am tinut cuvantul) care dateaza din secolul al IV-lea. Aceasta inscriptie dovedeste ca aici era o comunitate crestina si se gaseste o biserica fortificata cu patru turnuri, fiind una dintre cele mai importante biserici din Transilvania.
La aproximativ 30 km departare de Sibiu, se gaseste statiunea Paltinis. Iarna, aici este un loc ideal pentru sporturile de iarna, avand partii de schi dotate cu telecabine si teleschiuri.
In judetul Sibiu se gasesc de asemenea si alte statiuni cum ar fi Ocna Sibiului, Bazna si Miercurea Sibiului.
Transfagarasanul este cea mai celebra sosea a Romaniei, incepand in judetul Arges, in localitatea Arefu si terminandu-se in judetul Sibiu, langa localitatea Cartisoara.
Transfagarasanul este mai mult decat o simpla sosea, fiind drumul care ajunge la o altitudine de 2042 de metri, in Caldarea Glaciara Balea. Are doua benzi care se intind pe o lungime de 92 de kilometri. Pe intregul traseu sunt construite 27 de viaducte si poduri, iar cel mai lung tunel (cel de la Capra la Balea Lac) avand 887 de metri, strabate muntele Paltinul. Banda de circulatie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri latime si un trotuar de un metru latime.
Cele mai importante puncte de atractie turistica sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, Cetatea Poienari, Lacul glaciar Balea si Cascada Balea. Din pacate, din cauza conditiilor meteorologice, in fiecare an Transfagarasanul este deschis doar cateva luni pe an, incepand din iulie si pana in octombrie.
Sloganul campaniei
In ultimii ani, zona Sibiului a beneficiat, daca se poate spune asa, de o promovare destul de puternica atat pe plan intern cat si pe plan extern. Sibiul a inceput sa devina mult mai cunoscut in 2007 cand a devenit capitala culturala europeana.
De atunci toata lumea stie ca Sibiul este un loc frumos, cu traditii si obiceiuri ,cu rezervatii natural si cu oameni primitori dar oare acest lucru este sufficient? E ca si cum ai sti cate ceva despre un lucru pe care nu l-ai incercat, despre care nu esti convins ca exista. Nu este suficienta o recalma TV, un spot pubicitar sau o serie de pliante care sa spuna despre Sibiu doar ca este frumos sau ca oamenii sunt primitori ci este necesara o campanie prin care sa prezinti sufletul Sibiului, ca Sibiul este locul unde orcine poate imbraca porturi populare, poate invata mestesugurile traditionale specifice, poate invata sa gateasca traditional si multe alte lucruri. Si lista ar putea fi foarte lunga deoarece Sibiul este frumisetea de pe colina,
Bugetul campaniei
In urma proiectelor realizate de noi, am obtinut de la Uniunea Europeana suma de 100000 de euro pe care ii vom utilize pentru:
-30.000 de euro pentru dezvoltarea modalitatilor de reciclare a gunoaielor, precum si pentru o serie de cosuri de gunoi care urmeaza sa fie achizitionate luna aceasta
-40.000 de euro pentru sustinerea oamenilor din mediul rural(dezvoltarea agriulturii: in principal pentru imbunatatirea modului de crestere a ovinelor)
-20.000 de euro pentru imbunatatirea unor pensiuni, hoteluri(constructia mai multor pensiuni in zone cat mai retrase)
-10.000 de euro pentru
ALEGEREA TEHNCILOR SI A CANALELOR DE COMUNICARE DE COMUNICARE
Tehnicile
de comunicare pe care le vom utilize: mass-media, radioul. Mai exact vom realize campanii publicitare de informare
asupara obiectivelor turistice existente in
Reclamele la radio vor fi difuzate pe: KISS FM, RADIO 21 si RADIO ZU.
Pentru campania ce se va desfasura pe internet se va creea o pagina a orasului Sibiu ,unde sa fie gasite toate informatiile despre traditii, obiceiuri, obiective turistice si alte informatii necesare atunci cand va hotarati sa visitati acest oras. Siteul va fi creat in limba romana, engleza si germane.
Sloganul campaniei va aparea pe anumite mijloace de transport in comun, insotite de paginile de internet unde se gasesc mai multe detalii cu privire la .zona turistica a Sibiului.
EVALUAREA CAMPANIEI
Evaluarea se va face dupa terminarea programului calendaristic avand rolul de a observa impactul pe care l-a avut proiectele realizate de noi pe parcursul acestui an asupra turistilor ce au participat la evenimentele noastre. Pentru a afla care este reactia turistilor la evenimentele si proiectele desfasurate de noi vom realiza chestionare si sondaje de opinie, iar in urma acestor sondaje si chestionare vom lua deciziile pentru anul calendaristic 2011- 2012.
In urma realizarii acestor chestionare
si sondaje am fost multumiti sa descoperim interesul pe care l-au manifestat
cei prezenti la evenimentele culturale din cadrul targurilor si expozitiilor
organizate de noi. Ca urmare a succesului pe care l-au avut evenimentele
desfasurate in acest an in
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |