Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
C.C.I.A.
CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT I
GRINDA PRECOMPRIMATA
-EXEMPLU DE CALCUL-
Se cere calculul unei grinzi precomprimate cu armatura preintinsa, destinata acoperisului unei hale industriale parter, cunoscandu-se:
-deschiderea grinzii: 17.0; traveea :12m;
-momentul incovoitor: M=1047.63 kNm;
-sect. transv. I: b=250mm, bp=550mm, h=840mm, ts=150mm, ti=180mm;h0=670mm;
-materiale: beton Bc50, toroane TBP 12, armatura obisnuita PC 52.
1.Calculul numarului de toroane
Aria armaturii pretensionate poate fi predimensionata pornind de la starea limita de rezistenta a sectiunilor normale:
Ap=
S-a
admis si , din tabelele de dimensionare, a
rezultat
si
, stiind ca m= 0.85 si considerand h0 = 0.8 h , s-a calculat aria
armaturii pretensionate ca mai sus.
1 TBP12 → Ap1 = 0.885cm2 (TABELUL1.21)
0.885x13600=Aobisnuita Aobisnuita = cm2 (armature PC52 corespunzatoare unui toron TBP 12, considerata 2 28 cu Aa cm2
(transformarea armaturii obisnuite in armature pretensionata)
Aria necesara a
armaturii pretensionate (se scade aria echivalenta a armaturii obisnuite) mm2
Numarul de toroane rezulta:
9 bucati TBP12
9 TBP 12 Ap mm2
Amplasarea armaturilor in sectiune
2.Caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale
Aria ideala:
Centrul de greutate:
Armatura:
Coeficientii de echivalenta:
Momentul de inertie al sectiunii ideale:
3. Eforturile unitare in beton in fibrele superioara ( bs) si inferioara ( bi
Cunoscand armatura Ap si excentricitatea e0p , se verifica eforturile unitare in beton, la transfer, considerand forta de precomprimare p redusa cu 15% ( coeficient 0.85), fata dσe cea de control (datorita pierderilor de tensiune tehnologice):
p pk ∙ Ap
=1,6N/ mm2 <1,5 ∙ Rtk = 1.5 ∙ 2.51 = 3.76 N/ mm2
bi =−
=-9.02 N/ mm2 ≤
Eforturile unitare in armatura preintinsa (σp0)si in beton (σb) in faza finala:
Calculul pierderilor de tensiune: (STAS 10107/0 - 90; Anexa H).
In cazul grinzii ce se calculeaza, se vor lua in considerare - in faza initiala - urmatoarele pierderi de tensiune:
a) Lunecari locale la blocare (in ancoraj) (Tabelul 44):
Δσλ=
b)
Tratament
termic: pentru tipare portante incalzitoare Δσt≈20
c) Pretensionare succesiva:
Δσs=
- efortul unitar in elementele longitudinale ale tiparului,
la nivelul centrului de greutate al armaturii pretensionate.
- modulul de elasticitate al tiparului
d) Relaxarea armaturii
=σpk - Δ
-Δσs=1360 - 29,09 - = 1286,63
- efortul initial din armatura
= 0,775 (Rpk - din tabelul 11.)
Din tabelul 45 din STAS 10107/0 - 90 rezulta: (prin interpolare)
0,7.10,5
0,8.16,5
0,775x
x=15.005
ρ= = 15.005% (in functie de
), astfel obtinandu-se:
deci ρ= =
= 15,005%
Presupunem ca transferul se face dupa 24 ore:
=0,4 (tabelul 46)
Suma pierderilor de tensiune: considerate la valorile maxime - corespunzatoare fazei initiale va fi:
ΣΔσ =
Δ +Δσs + Δσt + Δσri
=29,09 + 44,28 + 20 + 77.22 =
ΣΔσ =170.59
Eforturile unitare minime () si maxime (
) in
armatura preintinsa:
= σpk -
ΣΔσ =1360 - 170.59 =
= σpk - 0.65·ΣΔσ =1360 -
0.65·170.59=
Eforturi unitare in beton la transfer (
Se calculeaza sub actiunea:
Fortei maxime de precomprimare:
=Ap·
N
Momentului
incovoietor de calcul minim produs de greutatea proprie a grinzii (
σbi= -9.93 <
(pentru beton de
clasa C40/50).
σbs= <1,5·Rtk0=1,5·2,51=
3,76
Rtk0 - din STAS 10107/0 - 90
a)faza initiala (pct 6.) b) faza finala (pct 9.)
7 Pierderi de tensiune reologice
Pentru calculul pierderii de tensiune cauzata de deformatiilede durata a beonului, se considera sectiunea critica solicitata in urmatoarele etape:
a) La 24 de ore, sub actiunea P0max = N si Mgpmin =230 kNm, astfel:
Din tabelele 33 - 36:
T1 = 24 ore (< 28 zile), cand Rb0 = Rb0min → K1 = 1.3 (tabel 34)
→
U=60% → K3 = 1.0 (tabel 36)
C40/50 (BC50) → = 2.50 (tabel 33)
= K1 +
b) La 90 de zile, sub actiunea suplimentara a momentului incovoietor de calcul minim din incarcarile permanente, diferite de greutatea proprie a grinzii, Mgpmin = 207kNm (greutatea suprabetonarii, pardoselii si instalatii fixe )
σbp2=
=
N/mm2
Din tabelele 1.10 si 1.9:
t2 = 90 zile K1 = 0.6 (tabel 34)
→ K2 = 1.0 (tabel 35)
U=60% → K3 = 1.0 (tabel 36)
C40/50 (BC50) → = 2.50 (tabel 33)
= K1 +
K2 +K3 ·
Datorita faptului ca eforturile unitare in beton, in cele doua etape de solicitare, sunt semne de contrare si ca faptul ca, pentru Aa<Ap, se considera K`=1, rezulta:
p=np· i bpi ·K` (H16)
Pierderea de tensiune produsa de relaxarea finala a
armaturii () se determina astfel (Anexa H)
8. Eforturi unitare minime () si maxime
(
) in
armatura preintinsa in faza finala (tabelul 4.1)
9. Eforturi unitare in beton, in faza finala
Se calculeaza sub actiunea
-fortei minima de comprimare
-Momentul incovoietor produs de incarcarile de exploatare
de lunga durata (vezi tabelul 2.8)
(Gruparea speciala actunii)
Valori de calcul:
P=0.8·1.35·5+3.15·1.35=9.69kN/m
=9.65·12=115.8 kN
M = kNm
Valori normate
P=0.8·5+3.15=7.15kN/m
=7.15·12=85.8kN
= 2.5*85.8*12.5-42.9*12.5-85.8*7.5-85.8*2.5= kNm
bi =−
= |bi| > 1N/
Pentru
elementele din beton precomprimat din clasa a II-a de verificare la fisurare, eforturile
unitare in beton in faza finala trebuie sa fie de compresiune pe intreaga
sectiune transversala.Valoarea minima a efortului unitar de compresiune trebuie
sa fie de 1N/
10.Calculul in starea limita de rezistenta in sectiuni normale
a)Transfer
In armature pretensionata se cosidera (STAS 10107/0-90:rel. 125 - pag 54) un efort unitar:
pl = 1.1 ∙ N/ mm2
cu care se calculeaza forta de precomprimare limita (STAS 10107/0-90: rel. 123):
Nl = Ap ∙ pl = 796.5*1074.03 = N
=−
1,2 ∙ ri = 1,2 ∙ mm
= 696.7mm >1.2 ∙ ri = 526.7 mm
x=1700-654.4-696.7
x =
x - distanta de la Nl la axa neutral cu Rc0 = 0 ;
Abn =2*348.8*640 = mm2
Nl = 855.5 kN < Abn ∙ mbc ∙ Rc0 = 446.5 ∙ 1.2 ∙ 26.5 = kN > 855.5 kN = Nl
b) Sub actiunea solicitarilor exterioare
M < m ∙ Rc ∙ bp ∙ hp ∙ (h0 - 0.5 ∙ hp) + 0.85 ∙ A'a ∙ Ra ∙ (h0 - a')
M= kN/m
m ∙ Rc ∙ bp ∙ hp ∙ (h0 - 0.5 ∙ hp) + 0.85 ∙ A'a ∙ Ra ∙ (h0 - a') = 0.85 ∙ 26.5 ∙103 ∙ 0.64 ∙ 1.70 ∙
(1.53 - 0.5 ∙ 1.7) + 0.85 ∙ 29.64 ∙ 300 ∙ (1.53 - 0.03) =28002.2 kNm
M=1562.5 kNm < 28002 kNm ( cu 6Φ 25) se inlocuiesc bare considerate initial (4Φ20 + 2Φ16)
Sectiunea se trateaza ca una dreptunghiulara de latime bp .
Se calculeaza (conform STAS 10107/0-90 - rel. 114) marimile:
mp
=1 - k
Pentru
sectiuni dreptunghiulare se considera =
k=0.3 pentru armature preintinsa
pl = mp ∙ Rp = 0.9875 ∙ 1360 = N/mm2
x=
x= inaltimea zonei comprimate sub actiunea solicitarilor exterioare si este diferita de cea calculata la transfer.
Momentul incovoietor rezistent al sectiunii critice se calculeaza cu relatia:
MR = m ∙ bp ∙ x ∙ Rc ∙ (h0 - 0.5 ∙ x) + m ∙ A'a ∙ Ra (h0 - a') = 0.85 ∙ 640 ∙ 63.07 ∙ 26.5 ∙ (1530
106 Nmm
=1996.6 kNm si rezulta mai mare decat momentul solicitant MS = 1562.5 kNm
.Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni inclinate fisurate
Elementele se dimensioneaza astfel incat sa se respecte coditiile :
Q ≤ 0.25 ∙ b ∙ h ∙ Rc - la armature preintinsa (STAS rel. 135)
Q =
Q = 250 kN ;
0.25 ∙ b ∙ h ∙ Rc = 0.25 ∙ 64 ∙170 ∙ 265 = 720800 daN = 7208 kN > Q ;
Forta taietoare minima care poate fi preluata de beton si etrieri se determina cu relatia 138 din STAS 10107/0-90 :
Qeb= in care
=
;
Se folosesc etr. Φ8/14(PC52) ; = 0.8;
=
Qeb=
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |