Afanarea adanca, fara intoarcerea brazdei, se efectueaza pentru strapungerea stratului impermeabil de sol si pentru provoaca infiltrarii apei din orizonturile superioare . In zonele secetoase, apa acumulata in profunzime constituie o rezerva pentru perioadele lipsite de precipitatii iar in zonele mai umede aceasta apa trebuie eliminata prin sistemele de desecare - drenaj .
In acelasi timp, prin afanarea adanca se obtin efecte pozitive certe privind imbunatatirea conditiilor de aeratie, a permeabilitatii pentru apa, a capacitatii de inmagazinare a precipitatiilor, precum si favorizarea dezvoltarii unui sistem radicular mai profund si o intensificare a activitatii biologice din sol .
Totodata, prin afanare adanca se obtin efecte pozitive certe privind imbunatatirea conditiilor de aeratie, a permeabilitatii pentru apa, a capacitatii de inmagazinare a precipitatiilor, precum si favorizarea dezvoltarii unui sistem radicular mai profund si o intensificare a activitatii biologice din sol .
Adancimea de afanare (h)
Se stabileste in functie de continutul de argila si distributia acestia pe profil .
Adancimea minima nu poate fi mai mica de 40-45 cm . , iar adancimea maxima nu depaseste 80-90 cm . Pe solurile afectate temporar de exces de umiditate, mai ales atunci cand exista un sistem de drenaj amenajat, uniformitatea adancimii de afanare este foarte importanta, in sensul favorizarii scurgerii apei in exces catre reteaua de drenaj .
Latimea de lucru (l)
Latimea de lucru depinde de adancimea de afanare si de tipul utilajului . O intensitate buna de afanare se obtine atunci cand latimea de lucru este egala cu 2 adancimi de afanare:
l = 2 h
Distanta intre doua piese active este de 0,5 - 0,7 l, ceea ce asigura o afanare corespunzatoare pe adancimea "h" . Distantele mai mari pot fi luate in considerare numai pe terenurile amenajate cu lucrari de drenaj .
Momentul executarii lucrarii
Afanarea adanca poate avea un efect mai indelungat, doar atunci cand se executa in conditii optime de umiditate . Conditiile optime de umiditate sunt indeplinite cand umiditatea este intre 60 - 90% din intervalul umiditatii active . La umiditate mai mica de 60% solul fiind prea uscat, rezulta bulgari mari care se prelucreaza greu si cu consum mare de energie . In procesul de afanare, solul trebuie sa se rupa formand fisuri si crapaturi neregulate, elementele structurale trebuie sa fie deplasate unele fata de altele, impinse lateral si spre suprafata, astfel incat sa nu-si mai poata recapata asezarea initiala . La umiditate mai mare de 90%, afanarea se reduce la o simpla taiere a solului de catre piesele active .
Epoca de executare
Lucrarea se executa vara, in lunile iulie - august sau toamna dupa recoltarea culturilor, inainte de arat . Afanarea adanca poate continua si in luna octombrie, daca nu intervin perioade umede, mai ales daca terenurile nu sunt destinate altor culturi de toamna .
Periodicitatea de executie
In general, afanarea adanca se efectueaza odata la 5 ani . Intervalul de revenire depinde de textura solului, de gradul de tasare a solului si de gradul de asigurare contra supraumezirii pluviale, fiind mai scurt (3-4 ani) la ungrad mai mic de asigurare si mai mare (5-6 ani) la un grad de asigurare ridicat .
Inainte de efectuarea afanarii adanci se recomanda pregatirea terenului fie cu grapa cu discuri grea, fie prin aratura, astfel incat terenul sa fie cat mai curat si relativ uniform iar pregatirea patului germinativ pentru culturile de toamna sa nu necesite, dupa afanarea adanca, prea multe interventii cu utilaje grele .
De asemenea, afanarea adanca trebuie precedata de aplicarea ingrasamintelor organice si, in functie de situatie, de aplicarea ingrasamintelor fosfatice si amendamentelor, de eliminarea excesului de ap
