Plantatiile de cauciuc din sudul Thailandei acopera cererea de anvelope a industriei chineze de automobile,al carui ritm anual de crestere este de 75%. Producatorii de otel din Japonia si Coreea de Sud prospera de pe urma celui mai important client,China.Fabricile de componete electronice din Taiwan si Malayesia exporta in China circa 90% din ceea ce produc.Iar daca pentru Japonia,SUA sau Europa,China este perceputa ca pericol,prin prisma exporturi- lor sale anuale de 313 miliarde dolari,tarile din Asia de Sud-Est au o perceptie diametral opusa.China este cel mai serios cumparator de materii prime din regiune,in 2003 a cheltuit 413 miliade dolari, bani care au revigorat economiile Thailandei,Taiwanului si Malayesiei.Pentru ele problema nu este deficitul commercial in relatia cu China,ci capacitatea de a face fata cererii ei de materii prime.
Politica de reconstructie a economiei chineze a implementat multiple facilitati fiscale care nu au intarziat sa atraga masiv investitiile straine in China. Prin acest procedeu,China a reusit sa atraga mariile companii transnationale ale lumii, care si-au stabilit sediul central la poalele Marelui Zid.In topul exportatorilor din intreaga lume,China a ajuns sa ocupe locul intai,urmata de SUA si Coreea,43% din totalul exporturilor sale fiind rezultate din productia transnationalelor.Industria textile din intreaga lume a fost practic sfasaiata de industria textila chineza.Nume de marca,gen Fratelli Piacenza(cu o istorie de 270 de ani in Italia),si-au mutat sediul in China,acelasi lucru intamplandu-se si cu celebrul creator de moda Ermeneglido Zegna.
SUA,Japonia,Coreea de Sud,Singapore si Finlanda au dat tonul investitiilor straine in economia chineza,aducand,in 2003,41 de miliarde de dolari in tehnologie si fonduri.Samsung.IBM,Nokia,Motorola au deschis in China cel mai mare numar de filiale din lume.Fara indoiala apetitul lor investitional a fost si este determinat de avantajele ce vin la pachet cu marimea si crestera pietei interne chineze,cu surplusul de forta de munca,cu lanturile de furnizori extrem de bine organizate si,nu in ultimul rand,cu oferta generoasa a guvernului chinez in materie de facilitati fiscale.
Forta de munca este disciplinata,produce mult si costa putin. Un muncitor calificat este platit cu 43 euro pe luna.Studiile superioare ii costa pe angajatori ceva mai mult,circa 100 euro lunar.Este salariu mediu brut lunar al unui inginer, architect sau medic.De-a dreptul modest,chiar si in comparativ cu statele centrale si est europene.Salariul mediu brut lunar al unui polonez este de 547 euro lunar,al unui sloven de 1100 euro lunar.Pana si romanii se pot considera mai avuti cu 180 euro pe luna.
Alaturi de forta de munca,regimul fiscal este cel de-al doilea punct de atractie pentru capitalul strain.Companiile straine platesc impozite de pana la 27%,cu 6% mai mici decat cele locale,si se bucura de reduceri si scutiri fiscale daca isi localizeaza productia intr-una din cele sase zone economice speciale sau in una din cele 14 zone libere.Cota de impozitare a companiilor care-si deschid capacitati de productie in aceste zone este de 15%.
Nu in cele din urma,conteaza si legile aspre care sanctioneaza evaziunea fiscala si coruptia functionarilor publici chinezi.Pentru frauda fiscala sau "spaga" in valoare de 2500 euro,pedeapsa legala este de neconceput pentru lume occidentala,20 ani inchisoare.
Aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului ,in 2001,a impus schimbarea politicii de atragere a investitorilor straini.Pentru ca legiile OMC interzic discriminarea fiscala intre companiile nationale si cele straine,guvernul chinez este nevoit sa reformeze codul fiscal in vigoare,actionand in doua directii.Prima consta in unificarea cotelor de impozitare la 24%-27% pentru toate companiile de pe piata,indiferent de originea capitalului.Cea de-a doua se refera la taxa pe valoarea adaugata.In prezent este de 17% si se plateste de catre toate companiile producatoare.Noul cod fiscal va stabili posibilitatea unor deduceri substantiale ale TVA pentru impozitele de echipamente ale companiilor din industria chimica,metalurgica,IT,constructii de nave si automobile.
Prin aceasta reforma,guvernul de la Beijing incearca sa impuste doi iepuri dintr-un foc: impacarea OMC-ului si stimularea capitalului,indiferent de provenienta.Noul cod fiscal va fi definitivat in urmatorii doi ani de zile,iar implementarea sa va lua sfarsit in 2010.
