Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale.
Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzand sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Dinamismul puternic al structurii si functiilor familiei pot aparea uneori surprinzatoare si, mai mult decat atat, poate avea o semnificatie nefasta. Iar in discursurile politice si stiintifice, intalnim deseori opinia conform careia familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (in sensul bun al cuvantului) segmente ale societatii. Contrar acestor opinii, familia este mai putin 'depozitara ' si mai curand 'barometrul ' tuturor schimbarilor sociale. Ca rezultat familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute in societate.
Daca debutul sec.XX marca inceputul extinderii si generalizarii sistemului familiei nucleare, decenilul al noualea consemneaza regresul acesteea. Familia, arata specialistii, a devenit insulara. Una din functiile traditionale, cea de ingrijire a varstnicilor este pe cale de disparitie, iar functia de socializare a copiilor, este impartasita cu alte institutii sociale. Schimbarea statusului social a femeiii prin implicarea ei in activitati profesionale extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, in sensul unei regandiri, redefiniri ale rolurilor acestora. Copilul ocupa un rol central, altadata mai putin inregistrat, fapt ce conduce la randul sau la stabilirea de noi relatii intre parinti, pe de o parte (de exemplu, redistribuirea responsabilitatilor in educatie si ingrijirea copiilor), iar pe de alta parte, la noi raporturi intre parinti si copii. Familia devine din ce in ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reactie la conditiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala. Cuplul, familia fiind mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta noua perspectiva a indus schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Deci, vom studia distributia rolurilor familiei moldovenesti in functie de cele doua axe: traditionalitate/modernitate. La aceasta se poate ajunge prin studierea evolutiei rolurilor familiale si anume care sunt rolurile sotiei si a sotului in cele doua medii, rural si urban, si care sunt factori care contribuie la distributia rolurilor. Astfel, in cadrul familiei, vom admite urmatoarea ipoteza conform careia traditionalitatea este specifica ruralului in timp ce urbanul se asociaza inerent cu modernitatea.
Problematica organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale, a evolutiei rolurilor masculine si femenine apare in lucrarile ganditorilor antici si a celor renascentisti, iar odata cu constituirea sociologiei ca stiinta, familia a reprezentat un obiect de studiu privelegiat. Daca la inceput, cercetarea familiei s-a facut in cadrul unor modele etnolingvistice si istorice, ulterior familia a devenit obiectul unor studii analitice, de ordin psihologic, sociologic, psihosocial, sexologic si psihopatologic, tinzand sa fie definita in termeni de comunicare si intercomunicare interpersonala. Dar abia incepand cu anii '60, si pana in prezent, cercetarile sociologice au cunoscut o dezvoltare fara precedent. Aceasta se datoreaza faptului ca in ultimele decenii, familia a suferit mutatii profunde in ceea ce priveste structura si functiile sale. Cercetarile cele mai recente sunt dedicate in special imbogatirii metodologiei cercetarii (B.C. Miller, 1986) si fundamentarii teoretice a proceselor de dezvoltare dinamica si deteriorare a relatiilor familiale, a rolurilor masculine si femenine in cadrul casatoriei.
Preocuparea pentru efectuarea unei cercetari privind problematica familiei provine din ideea ca noi toti traim in cadrul structurilor familiale, intr-un sistem de relatii sociale. Iar cele mai importante relatii sunt cele stabilite in familie, intrucat acestea sunt primare si definitorii pentru personalitatea individului. Pentru a intelege, preveni si inlatura disfunctiile cuplului conjugal este necesar sa se cerceteze mai intai modul cum functioneaza cuplu, studiind dinamica modelelor interactionale in evolutia familiei, a structurilor de rol familial, mecanismele si factorii generatori ai disfunctiilor si dezorganizarii maritale.
Actualitatea temei mai rerzita si in faptul ca familia a suferit modificari profunde la relatiilor dintre membrii ei. S-a trecut de la familia traditionala la cea moderna. Au avut loc schimbari in cadrul functiilor familiei si in distribuirea rolurilor conjugale. Sotul nu mai este considerat singurul care contribuie la bugetul familia. Sotia in ziua de astazi are grija nu numai de familie dar mai este incadrata in campul muncii. Toate aceste schimbari necesita o studiere aprofundata si o analiza stiintifica, deoarece asa studii inca nu au fost intreprinse in Republica Moldova. Studii care sa cuprinda anume aceste particularitati. Astfel acest studiu isi propune anume acest lucru de a studia cum sunt distribuite rolurile conjugale in familia moldoveneasca in cele doua medii: rural si urban.
Pe acest fundal scopul cercetarii este determinarea distribuirii rolurile conjugale in familia moldoveneasca rurala si urbana. Pentru atingerea acestui scop au fost inaintate urmatoarele obiective:
. analiza paradigmelor sociologice in studierea vietii de familie;
. evidentierea aspectelor metodologice in studierea familiei;
. determinarea cadrului legislativ privind drepturile si obligatiile sotilor in cadrul familiei;
. efectuarea unei cercetari calitative pe baza ghidului de interviu pentru a determina modul de distribuire a rolurilor conjugale in familia rurala si urbana in Republica Moldova;
. analiza rezultatelor si elaborarea unui set de recomandari pentru viitorele politici familiale;
Pentru realizarea scopului si a obiectivelor au fost formulate urmatoarele ipoteze, care sa faciliteze desfasurarea cercetarii:
. Distribuirea rolurilor conjugale se face in dependenta de valori si nivel de instruire;
. Valoarea principala in functie de care sunt distribuite rolurile conjugale este autoritatea;
. Sotia poarta o dubla povara: munca casnica si extracasnica;
. Familia din mediul rural este o familie traditionala comparativ cu cea din mediul urban care prezinta unele tendinte de modernizare.
Numeroase modalitati de abordare a familiei, care sunt discutate si sistematizate in lucrare, conduc la ideea ca esenta structutii si functionalitatea familiei este psihosociala. Conteaza nu personalitatile luate in sine, ci relatia, interactiunea dintre ele, profilele asemanatoare de personalitate incluse in relatiile conjugale diferite putand sa duca la evolutii si climate diferite. Familia este tocmai sistemul unor personalitati aflate in interactiune si interdependenta mutuala, sistem in interiorul carora se petrec schimbari comunicationale si emotionale, perceptii, evaluari si valorizari interpersonale, se deruleaza procese de rol marital, parental si filial.
Apartinand unor orientari conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului si functiilor familiei, au fost intreprinse numeroase cercetari privind rolul de sot si sotie. Un aport considerabil in studierea vietii de familie au adus urmatoarele teorii: teoria dezvoltarii, teoria structurala, teoria functionala, teoria sistemica si teoria istorica. Toate aceste teorii incearca sa explice modul de functionare a familiei, care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si a sotiei, care sunt relatiile ce se stabilesc intre membrii ei. Cercetatorii romani Iolanda Mitrofan, Maria Voinea, Ioan Mihailescu si Petru Ilut au efectuat un sir de studii privind viata de familiei.
Distributia rolurilor in familia moldoveneasca este in primul rand cauzata de reincadrarea femeii in productie si in alte activitati extrafamiliale, de mediul social in care se afla familia, de nivelul de instruire si cultura a partenerilor. Pentru a dezvalui caracteristicile rolurilor conjugale in familia moldoveneasca este necesar sa privim familia si distributia rolurilor pe axa traditionalitate/modernitate. Ipoteza de la care am pornit consta in ideea ca traditionalitatea este specifica ruralului, iar urbanul se asociaza inerent cu modernitatea. Dar mai intai este necesar de a prezenta raportul traditionalitate / modernitate si realitatile pe care acest raport le implica in societatea moldoveneasca.
Sociologia analizeaza traditionalitatea ca o componenta de baza a vietii sociale, a sociabilitatii. Ea este prezenta in toate sferele si nivelele de organizare a societatii, in procesele de socializare si manifestare a personalitatii actorilor sociali. Traditionaliatea indica un tip distinct de institutii sociale, obisnuinte si obiceiuri, moduri de a actiona, a simti si a gandi care sunt "mostenite din trecut ".
Dar traditionalitatea nu reprezinta numai amintiri din trecut, ea este continuarea trecutului in prezent si ca atare amintirile sunt la fel de actuale ca si relatiile date in experienta prezentului. La randul ei, familia traditionala are o serie de trasaturi, cum ar fi loialitatea fata de familie care e mai presus de interesul propriu, femeia e subordonata ca sotie si ca mama, copiii de ambele sexe au roluri precise, prestabilite, sunt incurajate ca valori supunerea, conformismul.
