Poezia incepe direct cu afirmatiile ipocrite ale dulaului despre egalitatea intre toate dobitoacele,acesta exprimandu-si dezaprobarea fata de cei care se lauda cu originea lor nobila.''Cat ini sunt de urate unele dobitoace/cum lupii ,ursii,leii shi alte cateva,/Care cred despre sine ca pretuiesc ceva.'' Samson considera ca egalitatea este expresia progresului.El afirma ca se bucura atunci cand cel mai umil dintre caini i se adreseaza prin cuvinte simple.
Interventia autorului completeaza portretul cainelui evidentiind forta lui fizica si important ape care si-o da facand declaratii nesincere despre eelitate:''Asa vorbea deunazi cu un bou oarecare/Samson,dulau de curte ce latra foarte tare.''
Samurache isi depaseste timiditatea ,crezand ca declaratiile auzite sunt spuse din toata inima si se grabeste sa-si exprime iubirea fata de bou si fata de Samson.Catelul isi manifesta sentimentela prin vorba pline de caldura. Simpatia pentru cei doi se sublimeaza prin cuvintele''minunata'',''cinstesc'' ,''fratii mei''.
Samson raspunde cu indignare si-l ameninta pe samurache pentru ca a indraznit sa sa considere egalul lor.Antiteza dintre ideile sustinute si cea ce crede in relitate Samson despre egalitate,sa subliniaza prin afirmatia ca ii uraste pe cei care se cred superior lui , ca vrea egalitate cu ei , dar nu cu aceia neinsemnati.