Toti vom muri candva, unii mai devreme ,altii mai tarziu.
Dar de ce?
O intrebare asupra careia s-au aplecat mai intai filosofii si evolutionistii ,apoi geneticienii ,biochimistii . Fiecare a privit problema din propriul lui unghi.
Imbatranirea este un fenomen biologic evident.Un noian de date demonstreaza diferentele dintre tinerete si batranete.Intre 30 si 91 de ani muschii pierd 30 % din greutatea lor.Se reduce in aceeasi peroiada numarul celulelor renale si a papilelelor gustative de pe suprafata limbii.Capacitatea functionala a plamanilor scade la jumatate.Memoria este mai putin fidela,capacitatea de efort se reduce ,acuitatea vizuala sau gustul declina.De multe ori,pe primul plan se instaleaza treptat sau brutal modificarile psihice.S-a spus de nenumarate ori ,este aproape o dogma ,ca paralalel cu varsta scade numarul celulelor din creier.
Populatia lumii imbatraneste.Dupa parerea demografilor o populatie este batrana cand cel putin 7-8 % dintre membrii ei au depasit 65 de ani.Tarile dezvoltate sunt deja batrane.Iata dovada :13%din populatia Europei ;10% din cea a Statelor Unite '8-9 %din cea a Japoniei au mai mult de 65 de ani.In numai 40 de ani procentul va creste spectaculos si va ajunge la 17,2% in Europa si la 14,2% in America de Nord.Ritmul de imatranire va cunoaste importante fluctuatii geografice.
N.OGWA conchide ca la sfarsitul anului 2020 batranii vor reprezenta 21,3%din populatia Elvetiei si 17% din cea a Iugoslaviei.
10 % din populatia lumii contemporane este alcatuita din varstnci. Numarul batranilor este in crestere.In 1975 existau doar 350 milioane de varstnici ,iar in 2000 cifra a ajuns la 590 de milioane.
Ĩn Romania speranta de viata la nastere este 69,2 ani (65,3 pentru barbati si 73,4 la femei).Ĩn BUCURESTI durata medie a vietii este de 71,2 ,fiind de 74,9 la femei si 67,4 la barbati (aproximativ 1,5 anii peste media nationala).
Mortalitatea infantila in Romania (20,5 la 1000 de locuitori in 1998 ) si mortalitatea materna(40,5 la 100.000 de femei) sunt printre cele mai crescute in regiunea Europeana.
Rata standardizata a mortalitatii a fost de 11,9 la 1000 de locuitori in 1998 ,fiind cu aproximativ 70% mai mare decat media UNIUNII EUROPENE si cu 10 % mai mare decat media din tarile Central si Est Europene.
Mortalitatea datorita bolilor cardiovasculare este semnificativ mai mare comparativ cu media U.E.(50% din totalul deceselor inregistrate la grupa de varsta 0-64 ani sunt cauzate de boli cardiovasculare si tumori iar in Bucuresti procentul este de peste 78 %).
Pamantul varstnicilor este Pamantul femeilor.Speranta lor de viata e semnificativ mai mare,75-76 de ani ,fata de 70 de ani la barbati.
Geneticienii sunt siguri ca procesul primar de imbatranire se desfasoara la NIVELUL GENELOR.Acolo se acumuleaza de-a lungul anilor erorile.Mereu mai multe ,mereu mai importate ,cel putin prin efectelor lor cumulative. Ce inseamna programare genetica ?GEDDA compara candva longevitatea cu un tort pe care arde un numar imens de lumanari , de lungimi diferite .Ele se sting treptat .Lumanarile sunt evident genele.Ereditatea ar stabili de la inceput longevitatea fiecaruia dintre noi ,o longevitate relativa fireste.Conceptia lui Gedda se aproprie de cea a lui M. BUERGER (1957) .Pentru acesta imbatranirea incepe odata cu conceptia si continua lin si neintrerupt.
Exista inca o varianta a acestei teorii.Comform ei imbatranirea ar fi controlata de gene speciale ,genele de imbatranire care intra in activitate tarziu in cursul perioadei adulte.
Dar . exista oare GENE ALE IMBATRANIRII ,asa cum exista gene ale cancerului ,programate sa intre in actiune in ultima etapa a vietii ?Sau alternativ,celulele au un destin genetic ,prestabilit si dur ,independent de ipoteticele gene ale imbatranii ?Se pare ca SELECTIA NATURALALA a pus in miscare ambele mecanisme.
Murim-s-a spus adesea-,deoarece moartea este o CONDITIE INDISPENSABILA PROCESULUI BIOLOGIC.Cu cat generatiile se succed mai repede,cu atat selectia naturala poate opera mai energic.Daca ar fi asa ,moartea ar trebui sa survina curand dupa terminarea perioadei reproductive .Or,nu se intampla decat rareori asa.
Un evolutionost indraznet si original ,JOHN MAYNARD SUSSEX,a formulat o alta expliacatie.Evolutia a favorizat animalele care se reproduc timpuriu ,atunci cand nu s-au acumulat prea multe mutatii cu efecte detrimentale.Moartea nu ar fi altceva decat pretul pe care fiecare organism il plateste pentru a se reproduce.
Nu este exclus ca selectia naturala sa fi stabilit pentru celulele orgaismelor fiecarei specii un numar maxim de multiplicare.Fireste,si el el conditionat genetic.De gene care controleaza diviziunea celulara.Un ceasornic misterios care numara diviziunea celulara.Se opreste cand valoarea maxima a fost atinsa.Se pare ca asa este ,dupa cum demonstreaza cercetari superbe intrate in lumea certitudinilor noastre.
