Lacul de baraj Izvoru Muntelui - Bicaz, format in anul 1960, este situat in bazinul mijlociu al raului Bistrita (Carpatii Orientali), fiind traversat de paralela 47s latitudine nordica si de meridianul de 26s longitudine estica.
Lacul de acumulare "Izvoru Muntelui ", cunoscut si sub numele de "lacul Bicaz ", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelasi nume. Din el se alimenteaza centrala hidroelectrica Bicaz-Stejaru, echipata cu sase generatoare.
La nivelul maxim de umplere, acesta are o lungime de circa 31 km., pe o directie generala nord-vest - sud-est, cu numeroase arii de extindere laterala, mai accentuata fiind cea de pe raul Bistricioara (pe circa 3 km.).
Bazinul lacului Izvoru Muntelui - Bicaz este format din urmatoarele zone majore: zona cristalino-mezozoica, zona flisului carpatic si transcarpatic si zona vulcanitelor neogen-cuaternare.
Pe cuprinsul bazinului hidrografic al lacului (4035 km2) se realizeaza o inaltime medie a reliefului de circa 1100 m. Diferenta maxima de altitudine este de aproximativ 1800 m (intre Virful Inau, 2280 m, si cota fundului lacului la baraj de 425 m). Aceasta determina o etajare climatica ce are repercursiuni importante in regimul hidrologic al lacului.
Din punct de vedere a temperaturii aerului, zona lacului se inscrie in treapta climatica montana moderat de calda (temperatura medie anuala de 7 ÷ 7,5sC) cu ierni blande (temperatura medie a lunii ianuarie -4 ÷ -5°C) si veri moderat de calde (temperatura medie a lunii iulie, 16,5 ÷ 17°C). Diferentele temperaturii aerului din zona lacului sunt strans legate de termica suprafetei acvatice, ale carei variatii oglindesc particularitatile schimbului caloric dintre apa si atmosfera. Cercetarile au aratat ca in Octombrie continutul de caldura raportat la m3 de apa este maxim in acest lac. Ca efect al inertiei termice a lacului, temperatura maxima medie a aerului, cea mai ridicata, se produce in August si nu in Iulie.
Este cunoscut faptul ca aparitia lacurilor artificiale duce la modificarea echilibrului creat in regimul apelor subterane. In cazul lacului de acumulare Izvoru Muntelui - Bicaz, apele subterane din zona limitrofa sunt de mica importanta. Sunt cantonate in cea mai mare parte in depozitele deluviale ale versantilor vaiicu care vine in contact lacul si se caracterizeaza prin panza discontinui de apa locale, alimentate in cea mai parte a anului din ploi si zapezi, care in perioada calda isi micsoreaza considerabil debitul, pentru ca in timpul secetelor aportul lor sa fie nul. De cele mai multe ori apar in fiecare zi sub forma unor mici izvoare sau zone mlastinoase.
Regimul transparentei apei lacului este conditionat in principal de dezvoltarea longitudinala a lui, deci de adancimile crescande din amonte spre aval si de modul particular de alimentare cu apa.
Valorile cele mai mari ale transparentei apei, care pot ajunge pana la 6 m in sectiunile Baraj si Ruginesti si 3 m in sectiunea Coada lacului, se intalnesc in lunile Septembrie si Octombrie ca urmare a precipitatiilor scazute din aceasta perioada. Urmeaza apoi o reducere a transparentei in urma ploilor de la sfarsitul lunii Octombrie - inceputul lui Noiembrie. Pe baza valorii medii a transparentei apei din cursul anului, care este cuprinsa intre 2 si 10 m, se poate aprecia ca lacul Izvoru Muntelui - Bicaz apartiene categoriei lacurilor eutrofe - oligotrofe (de trnanzit) cu transparenta moderata.
Luminozitatea apei reprezinta un alt factor fizic important al apei lacurilor, care ajuta la explicarea unor procese biotice. Intensitatea luminii scade odata cu cresterea adancimii, datorita dispersiei si absobtiei razelor solare de catre materialele in suspensie. Pe baza masuratorilor de penetratie a luminii in apa lacului Izvoru Muntelui - Bicaz s-au constatat existenta unor mari diferentieri in ceea ce priveste intensitatea luminoasa intre straturile superficiale si profunde, fapt care determina conditii fizice net diferite pentru dezvoltarea vietii, intre orizonturi apropiate ca adincime; prezenta in lac a unei zone afotice (lipsite complet de lumina), pusa in evidenta la adincimi ce depasesc 35-40 m; variatia longitudinala a iluminarii prezinta un paralelism cu cea a transparantei, grosimea stratului luminos crescand din amonte spre aval.
Regimul termic si de inghet al apei din lacuri este rezultatul unui complex de factori care actioneaza simultan asupra maselor de apa acumulate in cuvetele lacustre. In cazul lacului Izvoru Muntelui - Bicaz, rolul hotarator asupra regimului termic si de inghet il au factorii care se refera in principal la modul de alimentare si dinamica masei de apa, precum si la pozitia sa geografica.
Pe baza masuratorilor de temperatura efectuate asupra stratului superficial de apa, se observa paralelismul accentuat dintre evolutia temperaturii aerului si aceea a apei, atat in ceea ce priveste mersul diurn, cat si cel sezonal, cu acel decalaj, uneori evident, care exista intre incalzirea si racirea apei in raport cu cea a atmosferei, decalaj impus de diferenta dintre caldura specifica a celor doua medii - apa si aer.
De remarcat sunt ritmul si amplitudinea acestor variatii, ca si repartitia lor pe suprafata lacului. Temperatura maxima a stratului superficial a depasit 24°C (24,3°C in sectiunea Baraj si 24,1°C in sectiunea Ruginesti la data de 16 Iunie 1972). In anotimpul rece temperatura stratului superficial de apa este scazuta, sub 1-2°C, datorita atat podului de gheata, care impiedica schimbul de caldura cu mediul inconjurator, cat si valorilor negative ale temperaturii aerului.
Variatii ale tempereturii stratului superficial de apa sunt provocate uneori de vinturilor din zona, a caror frecventa crescuta (peste 85%) faciliteaza omogenizarea temperaturii stratului superficial de apa cu cele din profunzime.
Limitele de variatie ale factorilor fizico - chimici, care caracterizeaza un ecosistem acvatic, pot fi la un moment dat determinate pentru structura si dinamica biocenozelor. Actiunea acestor factori poate fi singulara sau corelata, modificandu-si, prin aceasta, valoarea selectiva asupra organismelor. Este evidenta corelatia care se realizeaza intre miscarea sau stagnarea apei si cantitatea de oxigen solvita, sau stratificarea termica, functie de adancime.
In urmarirea succesiunea ecologice raul Bistrita - lacul Izvoru Muntelui - Bicaz, indicatorii fizico-chimici au fost considerati ca un criteriu de baza in analiza schimbarilor habitatului si apoi ale bicenozelor.
