Plumbul, material foarte ductil, fiind cel mai moale dinte metalele uzuale poate fii laminat in foi subtiri. Are o buna rezistenta de rupere la tractiune. Temperatura de topire a plumbului este de 327 oC, iar cea de fierbere 1740 oC. Greutatea specifica este 11,34 gf/cm3. In stare lichida greutatea specifica variaza intre 10,686 gf/cm3 la 327 oC si 10,078 gf/cm3, la 850oC. La 500-550 oC incepe volatilizarea plumbului; tensiunea de vapori este 0,5 mm Hg la 920oC si de 40 mm Hg la 1250oC. Caldura specifica a plumbului solid la 18oC este 0,0299 cal/oC.g, iar a plumbului lichid este 0,034 cal/oC.g.
In prezent, plumbul se extrage prin metode pirometalurgice si hidrometalurgice. Metodele pirometalurgice sunt cele mai extinse si raman actuale pentru ca asigura productivitati mari, cu investitii mici si permit mecanizarea si automatizarea avansata a proceselor. Metodele hidrometalurgice sunt raspandite mai putin, din cauza solubilitatii slabe a sarurilor de plumb in reactivi (reactivii sunt puternic corozivi) si a investitiilor mari.
In baza ultimelor cercetari (bazate pe combinarea procedeelor pirometalurgice cu cele hidrometalurgice - prajirile clorurante volatilizante urmate de operatii hidrometalurgice), se intrvede posibilitatea prelucrarii minereurilor si concentratelor complexe - polimetalice, cu valorificarea fierului pentru industria metalurgica.
Dintre metodele pirometalurgice (topirea reducatoare, topirea cu reactie, topirea cu precipitare, topirea alcalina cu hidrat de sodiu, etc), cea mai raspandita este topirea reducatoare aplicata prelucrarii oricarui fel de concentrat. Schema tehnologica de obtinere a plumbului prin aceasta metoda, aplicata si in Romania, in cazul prelucrarii unui concentrat complex (cupro - plumbos), se prezinta in general astfel ( Tabela 1 )
Prin urmare cand se prelucreaza un concentrat cupro - plumbos inafara de plumb se obtine si mata, care se trateaza ulterior pentru obtinerea cuprului. Concentratul este mai intai prajit si aglomerat si apoi redus cu cocs (si cu oxidul de carbon rezultat prin arderea carbonului) intr-un cuptor cu cuva Water Jacket.
Metoda de obtinere a plumbului prin topire cu reactie (la baza aceste metode stau reactiile chimice care au loc intre sufuri, sulfati si oxizi) se utilizeaza mai rar, fiind in general imitata numai la prelucrarea concentratelor bogate in plumb ( cu minimum 65% plumb) si cu un continut redus de silice ( 0,5 - 1,5 %). In cazul concentratelor plumboase in prima faza a procesului {a} materialul se prajeste la 500 - 650 oC,
{ PbS + 3/2 O2 = PbO + SO2 + 100850 cal,
{ PbO + SO2 + ½ O2 = PbSO4 + 96150 cal,
iar la temperaturi mai mari (950 - 1200oC) urmeaza topirea cu reactie, pe baza careia se obtine plumbul brut {b}:
b) { PbS + 2 PbO = 3 Pb + SO2 - 56350 cal,
{ PbS + PbSO4 = 2Pb + 2SO2 - 100100 cal.
Topirea cu reactie se realizeaza in cuptoare rotative, in cuptoare cu vatra, electrice sau in creuzet.
Topirea cu precipitare de plumb nu prezinta interes din cauza consumului de fier, a pierderii de plumb in mata si a consumului mare de conbumstibil. Metoda consta in descompunerea galenei la temperaturi inalte cu ajutorul firului metalic (PbS + Fe = Pb + FeS + 300 cal), procesul fiind posibil deoarece fierul are o afinitate mai mare fata de sulf decat plumbul.
Topirea alcalina, desi este o metoda noua, nu se poate aplica decat concentratelor bogate.
Ca urmarea complexitatii compozitiei minereurilor, prin metode pirometalurgice nu se poate obtine decat un plumb brut insotit de o serie de elemente (Cu, Sn, Fe, Zn, Ni, Co, As, Sb, etc) care sunt eliminate prin operatiile de rafinare; pe de alta parte, plumbul brut contine aur si argint si din aceasta cauza aceste elemente sunt recuperate ulterior prin operatii speciale.
In general, metodele hidrometalurgice urmaresc transformarea plumbului din materie prima (concentrate plumboase, mate plumbo - cuproase, prafuri volatile de la aglomerarea si topirea concentratelor plumboase, etc) in saruri solubile (cum este clorura de plumb), cu ajutorul solutiilor calde de cloruri alcaline, alcalino-pamantoase sau cu clorura ferica.
