Chiar daca se tine seama ca semnele hieratice simplifica scrierea cifrelor, ramane totusi evident ca un asemenea procedeu nu este adecvat calculelor complicate mai ales celor pe care le reclama astronomia.
Sistemul de numeratie egiptean si adoptarea lui inca de la inceputurile civilizatiei din valea Nilului au izvoratm, evident, din necesitati de ordin social-economic specifice tarii. Egiptul, ca monarhie unitara si strict centralizate se intinde de la nord la sud, ca o panglica subtire, pe o lungime de peste 1000 Km. Fiecare provincie, fiecare domeniu agricol - s-ar putea zice - formeaza o celula a acestui corp peste masura de lung. Pentru a putea administra intreaga tara, chiar numai pentru a-i cunoaste resursele si a lua masurile corespunzatoare, autoritatile centrale ca si cele din provincie erau obligate, intr-o tara care nu a avut niciodata un etalon monetar, sa tina o enorma contabilitate a bunurilor materiale. Aritmetica si geometria la egipteni isi tradeaza aceasta origine care si-a pus amprenta asupra intregii stiinte egiptene. Scribul, obisnuit sa faca "situatii'' interminabile de bunuri materiale, de provizii, de oameni etc, lasa impresia ca se simte foarte stingherit cand iese din lumea datelor concrete; notiunea de de '' semn'' (simbol), indispensabila unei stiinte cat de cat evoluate, pare sa-i fi fost intotdeauna straina.
METROLOGIA
Metrologia egipteana ca toate metrologiile antice nu se prezinta ca un tot unitar sistematic. Fiecare dintre masurile de capacitate, de lungime, de greutate etc. Are terminologia si subdiviziunile ei specifice.
Unitatea de masura pentru capacitate este hekata ''banita'' care are cam 4,50 I si se subdivide in felurite alte masuri. Pentru lichide se foloseste hi-nul care, in principiu, inseamna o zecime de hekata, dar care, in fapt, asa cum arata coroborarile moderne, continea aproximativ 0,5 I.
