Introducere in dreptul comparat - test

INTRODUCERE IN DREPTUL COMPARAT - test

1. Principalele incercari facute pentru a se demonstra ca dreptul comparat nu este o stiința autonoma au fost realizate de:

a. Kaden

b. Nu au fost facute astfel de incercari

c. Scoala Pozitivista

2. In ce an s-a desfasurat la Paris primul Congres mondial destinat dreptului comparat:

a. 1967

b. 1910

c. 1900

3. Desfasurarea la Paris a primului Congres mondial destinat dreptului comparat a fost considerata:

a. momentul de nastere al dreptului comparat

b. un moment important pentru dreptul comparat

c. nu a avut relevanța deosebita

4. Istoria dreptului comparat a fost impartita

a. perioada antica si perioada moderna

b. perioada clasica si perioada moderna

c. in doua perioade distincte, cea de dinainte de 1990 si cea de dupa acest an.

5. Au existat preocupari referitore la cunoasterea reglementarilor juridice din alte tari:

a. din cele mai vechi timpuri

b. inca din perioada feudala

c. numai din perioada nasterii Imperiului Roman

6. Care este in prezent aprecierea majoritatii comparatistilor cu privire la intrebarea daca dreptul comparat este o stiinta sau o metoda de cercetare:

a. este o metoda de cercetare

b. este o stiinta

c. este si metoda si stiinta

7. Dreptul comparat reprezinta o metoda de cercetare strict necesara pentru:

a. nu are o importanta mare

b. studierea diferitelor sisteme de drept pentru intelegerea relatiilor sociale existente la un moment dat in diferite state

c. este necesar numai pentru realizarea unei culturi juridice

8. Reglementarea juridica este un fenomen social:

a. subiectiv

b. lipsit de importanta

c. de importanta unica

9. Pentru d'Amari, scopul dreptului comparat, ca stiinta autonoma, era:

a. infiinta personal aceasta disciplina (Dreptul comparat)

b. acela de a descoperi legile generale ale evolutiei umanitatii, prin evoluția institutiilor juridice

c. justifica obiectul de activitate al disciplinei

10. Conform opiniilor lui Kohler, dreptul are rolul de a influența dezvoltarea umanitatii:

a. da

b. nu

c. a sustinut ca are un asemenea rol, dar numai in anumite domenii, cum ar fi cel social

11. Saleilles a apreciat ca

a. are numai rolul de comparare a unor reglementari din state diferite

b. dreptul comparat nu are o influenta directa privind dezvoltarea dreptului national

c. dreptul comparat este destinat a servi dezvoltarii progresive a dreptului national

12. Potrivit opiniei lui Josserand, functia principala a dreptului comparat este:

a. cea practica

b. de a scoate la iveala orientarea juridica din diferite state

c. cea teoretica

13. Potrivit opiniei lui Lambert, dreptul comparat reprezinta

a. numai stiinta care analizeaza fenomenele juridice

b. stiinta care analizeaza fenomenele juridice si legile care le reglementeaza

c. stiinta care analizeaza numai legile care reglementeaza relatiile sociale dintr-o tara

14. Bryce apreciaza ca dreptul comparat studiaza regulile juridice aflate in vigoare in:

a. in toate tarile, indiferent de nivelul de civilizatie

b. tarile civilizate

c. potrivit lui Bryce, Dreptul comparat are numai rol de adoptare a unor reguli de drept

15. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale:

a. s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat este numai o metoda de cercetare a dreptului

b. s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat nu este o metoda de cercetare a dreptului;

c. s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat este o stiința autonoma dreptului

16. Potrivit lui Rabel, rolul compararii este acela:

a. de a studia diferite ramuri ale dreptului

b. de a pune fata in fata diferite sisteme legislative si de a le examina intre ele

c. numai acela de a sprijini legiferarea internationala

17. Potrivit opiniei lui Gutteridge, expresia de 'drept comparat 'desemneaza

a. numai o metoda de studiu

b. numai o metoda de cercetare

c. o metoda de studiu si de cercetare

18. David sustine ca Dreptul comparat reprezinta

a. compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metoda, dar si o stiința autonoma cu caracter comparativ

b. compararea sistemelor de drept -dreptul comparat fiind o stiința autonoma

c. compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metoda

comparativa

19. Zweigert precizeaza ca prin comparatie juridica se intelege:

a. numai punerea in legatura a diferitelor ordini de drept

b. punerea in legatura a diferitelor ordini de drept si a unor instituții

c. numai punerea in legatura a unor instituții juridice din state diferite

20. Conform opiniilor lui Lambert metoda comparativa este utila pentru:

a. studierea ramurilor juridice de drept public

b. studierea ramurilor juridice de drept privat

c. studierea oricarei ramuri a stiintei juridice

21. Gutteridge afirma ca interesul problemei privind natura dreptului comparat este:

a. atat practic, cat si teoretic

b. practic

c. pur teoretic

22. Potrivit conceptiei lui L.J. Constantinesco, dreptul comparat este:

a. o stiinta autonoma

b. o metoda ce cercetare

c. nu este nici stiinta si nici nu are un domeniu al sau

23. Intelegerea ordinii de drept straine de catre comparatistii se poate realiza prin:

a. fara un studiu personal

b. cunoasterea, in mod nemijlocit a dreptului strain

c. folosindu-se numai de monografiile comparative

24. Imaginatia si speculatia servesc in activitatea comparativa

a. nu

b. da, in toate imprejurarile

c. da, numai pentru anumite domenii ale dreptului.

25. Se disting un numar de:

a. 2 elemente care caracterizeaza metoda comparativa

b. 3 elemente care caracterizeaza metoda comparativa

c. 4 elemente care caracterizeaza metoda comparativa

26. Informatiile comparative ajuta dreptul national:

a. sa inteleaga dreptul strain

b. nu serveste acestui scop

c. depaseasca stadiul opiniilor diferite in privința naturii dreptului comparativ

27. Juristii din tarile foste socialiste au fost si ei preocupati de clarificarea problemei privind caracterul dreptului comparat:

a. nu

b. da

c. problematica a fost studiata parțial numai in U.R.S.S

28. A existat un sistem de drept socialist:

a. da

b. nu

c. se va forma treptat

29. In epoca contemporana sunt cunoscute:

a. 4 sisteme juridice

b. 3 sisteme juridice

c. 2 sisteme juridice

30. Este posibila coexistenta mai multor sisteme diferite in domeniul juridic:

a. nu

b. numai daca se fac anumite concesii de catre toate partile

c. da

31. Care a fost urmarea intalnirilor dintre juristii unor sisteme juridice diferite:

a. nu s-a ajuns la nici o intelegere

b. dreptul capitalist s-a socializat, fara ca dreptul socialist sa sufere vreo

schimbare

c. dreptul capitalist s-a socializat, in parte, iar dreptul socialist s-a liberalizat, tot in parte

32. Folosirea metodei comparative solicita

a. nu presupune caracteristici

b. impartialitate si obiectivitate

c. neincredere in buna intenție a participantilor la realizarea metodei

comparative

33. Este benefica si stiintifica

a. compararea facuta corespunzator intereselor politice ale sistemului din care provine cercetatorul

b. compararea care nu se realizeaza in spiritul independentei de opinie a cercetatorului, servind intereselor partizane ale cercetatorului

c. compararea care se realizeaza in spiritul independentei de opinie a

cercetatorului

34. Domeniul compararii poate fi folosit pentru a se demonstra superioritatea sistemului propriu:

a. da

b. nu, indiferent de sistem

c. nu, intrucat fiecare sistem are deficiențele sale

35. Pot fi comparate mai mult de doua ordini juridice:

a. da

b. nu

c. depinde de sistemul din care face parte cercetatorul

36. Pentru efectuarea unei comparari internationale:

a. trebuie sa se caute punctele comune de referinta

b. sa se aiba in vedere un sistem juridic care sa nu se afle deasupra natiunilor

c. sa se aiba in vedere un sistem juridic al unei tari civilizate

37. Activitatea comparativa se desfasoara

a. intre ordini juridice concrete

b. intre ordini juridice abstracte

c. numai intre doua ordini juridice

38. Compararea se poate face:

a. prin raportare la o unitate de masura prestabilita

b. intre ordinele juridice confruntate

c. intre ordinele juridice confruntate sau prestabilite

39. Se impune ca necesitati sociale identice in diferite state sa fie aparate prin:

a. norme de drept identice

b. intotdeauna prin norme de drept diferite

c. norme de drept specifice regimului politic din fiecare țara

40. Dreptul comparat are un rol normativ:

a. in functie de relatiile sociale pe care le reglementeaza

b. nu

c. da

41. Dreptul comparat si-a adus un important aport la perfectionarea legislatiilor nationale:

a. da, numai daca sectorul de reglementare priveste domeniul public

b. da

c. nu

42. Dreptul comparat se poate transforma intr-un legiuitor universal:

a. nu

b. da

c. numai daca i s-a atribuit un asemenea rol de catre un stat civilizat

43. Este posibila unificarea legislativa mondiala

a. da

b. da, in functie de interesul politic existent la un moment dat

c. nu

44. Numarul si alegerea ordinilor juridice de comparat constituie:

a. probleme de natura politica

b. probleme metodologice ce trebuie solutionate

c. probleme de natura sociala

45. Rezultatul mai bun in privinta metodei comparative este dat de:

a. numarul cat mai mare de ordini juridice

b. numarul cat mai mic de ordini juridice juridice.

c. nu are relevanta numarul ordinelor

46. Cercetarea comparativa poate fi facuta de catre mai multi cercetatori in echipe:

a. nu

b. da, fara a fi recomandat acest procedeu

c. da, fiind recomandat acest procedeu

47. Odinile juridice comparate trebuie sa fie inrudite si sa apartina aceluiasi sistem juridic:

a. nu

b. nu se recomanda

c. da

48. Compararea juridica se realizeaza in plan orizontal:

a. atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu

b. atunci cand nu analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu

c. atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, si nu indepartate in spatiu

49. Se apreciaza ca este verticala compararea care se realizeaza

a. prin referirea la ordini juridice indepartate in timp

b. prin referirea la ordini juridice indepartate in spatiu

c. prin referirea la ordini juridice indepartate in timp si spatiu

50. Un moment insemnat in evolutia studiului dreptului altor popoare l-a avut:

a. aparitia scolii kantiene

b. aparitia instituțiilor de invatamant

c. aparitia scolii istorice

51. Care este principalul izvor in sistemul juridic european:

a. legea

b. cutuma

c. jurisprudența

52. Functia de orientare si de control a compararii se aplica

a. in domeniul politicii jurisprudentiale

b. in domeniul politicii legislative

c. ambele variante

53. Ce metoda trebuie aplicata in vederea interpretarii termenilor de comparat:

a. metoda ordinii juridice careia ii apartine termenul de comparat

b. metoda ordinii juridice straine

c. nici o metoda nu se aplica in aceasta faza

54. Care cercetator a prevazut faptul ca termenul de comparat nu poate fi inteles decat in cadrul mediului sau inconjurator:

a. Leontin-Jean Constantinesco

b. Karl Marx

c. Montesquieu

55. Ce trebuie sa cunoasca comparatistul pentru a intelege termenul de comparat:

a. regula de drept straina pe care o compara

b. toate aceste variante

c. izvoarele de drept

56. Exemplificati factorul extrajudiciar ce a determinat aparitia legii Faillot in Franta din 1944:

a. razboiul

b. alegerile parlamentare

c. coruptia

57. Exemplificati factorul extrajudiciar ce a determinat aparitia reformei monetare din 1948 in Germania:

a. razboiul

b. alegerile parlamentare

c. economia

58. Sunt factori extrajudiciari:

a. factorii sociali si economici

b. legile

c. constitutia

59. Sunt functii ale dreptului comparat:

a. functia de cunoastere a dreptului national

b. functia normativa

c. toate aceste functii

60. Factorii extrajudiciari au ca efect:

a. influentarea legilor

b. influentarea institutiilor juridice

c. ambele variante

61. Care comparatisti au considerat ca dreptul comparat este un instrument al sociologiei juridice:

a. comparatistii americani

b. comparatistii francezi

c. comparatistii englezi

62. Care este punctul de plecare al unui studiu comparativ:

a. problema juridica

b. problema economica

c. problema sociala

63. Care este obiectul celei de-a doua faze a cercetarii metodologice:

a. termenul de comparat

b. termenul de comparat in legaturile sale imediate cu ordinea juridica

c. izvorul de drept

64. Sunt izvoarele sociale ale dreptului pozitiv :

a. factorul politic

b. factorul economic

c. ambele variante

65. In ce faza metodologica se realizeaza examinarea factorului politic:

a. in prima faza metodologica

b. in a doua faza metodologica

c. in a treia faza metodologica

Care doctrina juridica a fost prima care a remarcat impactul fenomenului economic asupra dreptului:

a. doctrina germana

b. doctrina franceza

c. doctrina socialista

67. Cate faze are procesul metodologic:

a. o faza

b. trei faze

c. patru faze

68. Care este prima regula metodologica

a. a studia termenul de comparat

b. a examina termenul de comparat in sursele sale originale

c. a interpreta termenul de comparat

69. In ce an a avut loc Congresul de la Paris:

a. 1950

b. 2004

c. 1900

70. Care este cea mai veche functie a dreptului comparat:

a. functia de cunoastere a dreptului national

b. functia normativa

c. functia de unificare legislativa

71. Prin care cod civil a initiat unificarea legislativa in Italia:

a. Codul Civil din 1865

b. Codul Civil din 1942

c. Codul Civil din 1900

72. Care sunt actele normative prin care Comunitatea Economica Europeana realizeaza unificarea legislativa

a. regulamentele

b. directivele

c. ambele variante

73. Ce faza a procesului metodologic este consacrata analizei:

a. prima faza

b. a doua faza

c. a treia faza

74. Ce faza a procesului metodologic este consacrata sintezei:

a. prima faza

b. a doua faza

c. a treia faza

75. Ce calitati trebuie sa indeplineasca comparatistul in timpul primei faze a procesului metodologic:

a. sa fie un bun observator

b. sa aiba talentul de a expune

c. ambele variante

76. Monografiile si studiile referitoare la dreptul strain sunt:

a. studii comparative

b. simple expuneri de drept strain

c. ambele variante

77. Ce faza a procesului metodologic este consacrata intelegerii:

a. prima faza

b. a doua faza

c. a treia faza

78. Care sunt dezavantajele studierii de catre comparatist doar a textului legislativ:

a. textul legislativ, singur, nu poate arata imaginea adevarata a termenului de comparat

b. textul legislativ poate fi completat, modificat sau chiar abrogat de un alt text de lege sau de aplicarea sa jurisprudentiala

c. toate aceste dezavantaje

79. Termenii de comparat trebuie studiati :

a. cu ajutorul surselor originare

b. cu ajutorul altor surse

c. ambele variante

80. Sursele pe care comparatistul trebuie sa foloseasca pentru analiza termenilor de comparat trebuie sa fie:

a. primare

b. autentice

c. sa aiba valoare istorica

81. Sunt cauze care explica asemanarile si deosebirile termenilor de comparat:

a. cauzele de natura istorica

b. cauzele de natura economica

c. toate aceste cauze

82. Compararea, reprezinta in ansamblul sau:

a. o initiativa umana determinata

b. un concept ideologic

c. un procedeu general al spiritului

83. Comparabilitatea, se fundamenteaza si prin prisma perspectivelor stiintifice pe care le individualizeaza, care sunt in numar de:

a. 3

b. 5

c. 2

84. Atat in materia dreptului comparat cat si in alte stiinte, suntem limitati a ne rezuma strict la:

a. lucrurile comparabile

b. elementele comparabile

c. disciplinele comparabile

85. Din punct de vedere national, termenul de comparat, ca obiect al compararii, constituie:

a. un element specific dreptului comparat, prin care se evidentiaza exclusiv deosebirile existente intre doua discipline supuse procesului de comparare

b. un concept ideologic, de natura a evidentia importanta dreptului comparat

c. un ansamblu de contururi imprecise al celor doua discipline supuse

procesului de comparare, schitate de cel care compara, de natura a identifica existenta unor elemente comune

86. Asa-numitul: "element de universalitate al ideologiilor juridice", care a determinat adoptarea unanima de catre precursori a aceleiasi directii de orientare juridica, a fost o consecinta a:

a. identitatii institutionale

b. pluralismului juridic

c. dezvoltarii ipotezelor in materia dreptului comparat

87. Cine a afirmat faptul ca in mod special: "comparatia permite, nu numai sa se patrunda intr-un mod constient intr-o alta lume juridica, dar de asemenea, sa se ia un recul prin raport cu propriul sau drept, care apare intr-o alta lumina

a. Rene Rodiere

b. Oteteliseanu

c. L. J. Constantinesco

88. Bazandu-va pe cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, considerați cunoasterea legislatiilor straine ca fiind:

a. o premisa aleatorie

b. o premisa necesara comparatiei

c. o premisa necesara doar in masura in care analizam propriul sistem de drept

89. Comparatistul R. David a stat la originea editarii unei vaste si prestigioase colectii de volume privind dreptul altor tari, acestea fiind publicate pentru prima data in:

a. Israel

b. Belgia

c. Franta

90. Cine a supus dezbaterii problema ,,De ce dreptul strain nu este drept comparat 

a. V.D. Zlatescu

b. Raymond Saleilles

c. A. Oteteliseanu

91. "Conception generale du droit compare', a facut obiectul Congresului de la Paris din anul 1900, reprezentand in fapt un rezumat prin care s-a individualizat intreaga conceptie a reputatului civilist:

a. Raymond Saleilles

b. Rene Rodiere

c. L. Josserand

92. Analizand din perspectiva dreptului comparat, un mare sistem juridic sau o mare familie de drept reprezinta

a. gruparea unor sisteme juridice nationale, in raport de anumite trasaturi comune ale acestora

b. gruparea tuturor sistemelor juridice

c. gruparea anumitor sisteme juridice, prin prisma scolilor istorice pe care le-au detinut

93. Cine a impartit marile sisteme juridice in trei grupe, distingand, pe de o parte: un grup continental - in care include drepturile francez, german, spaniol, unul de common-law - in care include drepturile Regatului Unit, ale diferitelor tari din common-wealth, al Statelor Unite ale Americii si in sfarsit, unul al tarilor socialiste:

a. Marc Ancel

b. Viktor Knapp

c. Rene Rodiere

94. Cea mai importanta diviziune a dreptului, mostenita din dreptul roman, este aceea de:

a. drept international si drept national

b. drept civil si drept penal

c. drept public si drept privat

95. Binecunoscutul sistem juridic britanic: common-law, a influentat considerabil organizarea institutionala a:

a. Frantei

b. Statelor Unite ale Americii

c. Turciei

96. Asa-numita: "stabilire a solutiilor identice pe cai diferite" este individualizata national in acceptiunea dreptului comparat, sub titulatura de:

a. comparatie afirmativa

b. comparatie metodologica

c. comparatie contrastata

97. Din perspectiva dreptului comparat: "wakaf-ul" reprezinta o institutie specifica

a. dreptului mosaic

b. dreptului nordic

c. dreptului islamic

98. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, urmatoarele izvoare: sunna-traditia, idjma-acordul comunitatii, giyas-analogia, firmanul-actul scris, isi gasesc fundamentul in:

a. coran

b. vechiul testament

c. ideologia ebraica

99. Dreptul statelor africane - mai precis, al celor care nu au adoptat codificari de tip european - prezinta o natura

a. conservatoare

b. tipic nationalista

c. cutumiara

100. Comparatum reprezinta in esenta

a. legislatia universala ce face obiectul compararii

b. un model de comparatie specific sistemului juridic common-law

c. legislatia nationala a comparatistului

101. Nominalizati personalitatea care a emis teoria conform careia: "conditia primordiala a oricarei comparatii rationale consta in a putea degaja prin doua notiuni comparate, o notiune comuna superioara - tertium comparationis'.

a. Y. Eminescu

b. D. Lambert

c. V. Knapp

102. Asa-numitul: "proces comparativ", consta in principal in:

a. imposibilitatea de a se efectua o analiza comparativa in mod aleatoriu,

asupra a doua sisteme de drept, fara a exista un element comun prestabilit

b. posibilitatea de a analiza comparativ mai mult de doua sisteme de drept din aceeasi ramura de drept

c. posibilitatea de a analiza comparativ cel mult doua sisteme de drept din aceeasi ramura de drept

103. Binecunoscutul paralelism al termenilor de comparat se realizeaza doar daca exista un element comun prestabilit, considerat: "un element dat" in accepțiunea lui:

a. M. Ancel

b. L. J. Constantinesco

c. Filipescu

104. Clasificarea superioara conform careia "sistemul statelor socialiste', face parte din grupa esentiala a marilor sisteme de drept, aparține lui:

a. Felipe de Sola Canizares

b. Marc Ancel

c. Lambert

105. Din categoria grupei "complementare', ca sistem de drept il regasim pe cel:

a. common-law-ului

b. tradițional

c. religios

106. Care din disciplinele nominalizate datoreaza apariția dreptului comparat:

a. anatomia comparata

b. literatura universala

c. matematica

107. Din perspectiva dreptului comparat, suma normelor, a principiilor si a notiunilor juridice aplicabile in cadrul unei societati, avand ca principal scop-reglementarea raporturilor juridice ale acesteia, reprezinta

a. natura juridica

b. metodologia juridica

c. ordinea juridica

108. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, va este binecunoscut faptul ca, totalitatea normelor, a principiilor - notiuni respectiv a institutiilor juridice, sunt particularizate stiintific sub titulatura de:

a. particule juridice elementare

b. elemente juridice

c. ordini juridice

109. Care secol poate fi considerat ca fiind determinant in privinta dezvoltarii etnologiei juridice:

a. secolul al-XIX-lea

b. secolul al-XVIII-lea

c. secolul al-XIV-lea

110. Cercetarile stiintifice ale precursorilor in fundamentarea ideologica a dreptului comparat modern, au fost:

a. lipsite de importanta

b. fundamentate doar din perspectiva lingvistica

c. cu caracter limitativ

111. Nominalizati autorul teoriei conform careia: "lipsa de intelegere a realitatilor istorice a constituit si inca mai constituie un mare defect metodologic".

a. R.H. Lowie Malinowski

b. L.J. Constantinesco

c. I Filipescu, M.Jacota

112. Binecunoscuta teorie uniliniara a evolutionismului comparat, a avut parte de-a lungul timpului si de numeroase critici, aduse in principal de reprezentanti ai diferitelor sisteme juridice, printre care se impune a-l aminti pe:

a. V.D. Zlatescu

b. Leist

c. Burnett Tylor

113. Avand in vedere continutul acestei teorii: "paralelismul elementelor structurale si asemanarea lor, se datoreaza exclusiv istoriei ariilor culturale si nu unitatii prestabilite a unor evolutii comune", nominalizati emitentul acesteia:

a. Ratzel

b. Marc Ancel

c. Raymond Saleilles

114. Comparabilitatea ordinilor juridice ale poparelor indo-germanice a aparut ca o consecinta a:

a. dorintei anumitor ideologi francezi

b. dorintei anumitor ideologi indieni

c. dorintei anumitor ideologi germani

115. Comparabilitatea ordinilor juridice este foarte greu de realizat in acceptiunea teoreticienilor dreptului comparat, din perspectiva:

a. juridica

b. lingvistica

c. istorica

116. Nominalizati din varaintele prezentate, adeptul ideologiei conform careia: 'separarea popoarelor din persepectiva evolutiei acestora, se poate realiza astfel: popoare cu ordini de drept primitive si popoare istorice'.

a. Adolf Bastian

b. Kaden

c. Jean Chapois

117. Comparatistii-precursori au incercat o clasificare analogica a ordinilor juridice, pornind de la premisele existentei in toate sistemele de drept, a unor structuri institutionale asemanatoare. Nominalizati din varaintele prezentate, adeptul acestei metodologii:

a. Kaden

b. Leist

c. Wilhelm Schmidt

118. Analogia din perspectiva comparativa este deosebit de utila, deoarece putem individualiza elementele comparabile a ordinilor juridice, atunci cand supunem comparatiei particulele juridice elementare din cadrul:

a. aceluiasi sistem de drept

b. unui sistem de drept distinct

c. sistemului cutumiar de cel romano-germanic