Acest principiu constituie o regula de baza a procesului penal cu un continut deosebit de complex manifestarea lui practica implicand numeroase aspecte.
In vederea abordarii sistematice a acestui principiu trebuie admis ca operativitatea presupune cel putin urmatoarele laturi importante:
promptitudine in desfasurarea activitatii judiciare;
calitate in efectuarea actelor procesuale si procedurale;
simplificare in indeplinirea formelor procesuale;
eficacitate optima in realizarea scopului procesului penal si a tuturor sarcinilor ce stau in fata organului judiciar.
Procesul penal trebuie desfasurat intr-un timp util, in asa fel incat scopul acestuia sa se realizeze in coditii cat mai bune. Cauza penala nu trebuie sa se extinda exagerat in timp, taraganarea aducand serioase prejudicii atat solutionarii procesului, cat si realizarii importantelor sale sarcini sociale.
Desfasurarea neintarziata a procesului penal constituie un element direct incorporat in scopul pe care trebuie sa-l realizeze aceasta activitate. Potrivit articolului 1 Cod procedura penala, procesul penal are ca scop constatarea la timp a faptelor care constituie infractiuni. Componenta operativitatii la care ne referim este recunoscuta si admisa in teoria si practica procesuala penala de multa vreme, aceasta latura a principiului fiind echivalata cu ceea ce in doctrina mai veche se desemna prin rapiditate procesuala. Cea mai importanta institutie de drept procesual penal care promoveaza rapiditatea activitatii juridice este termenul.
Rapiditatea procesuala nu constituie un scop in sine, care printr-o hipertrofiere a celeritatii duse pana la limitele " grabei" gresit intelese sa se repercuteze negativ asupra calitatii actelor si activitatilor efectuate.
Cerinta potrivit careia procesul penal trebuie sa aiba o buna calitate este deosebit de cuprinzatoare. Aceasta implica respectarea de catre participantii in cauza penala a dispozitiilor legale, dar presupune si corecta solutionare a procesului; apreciindu-se calitatea procesului nu se va putea face abstractie de modul in care sunt respectate drepturile si interesele legitime ale partilor, se va avea in vedere insa in egala masura si modul corect in care se infaptuieste politica penala a statului.
Modul in care sunt folosite anumite institutii procesual penale pot constitui indicatori prin care sa se poata masura calitatea activitatii si implicit operativitatea procesuala. Astfel, frecventa cu care procurorul va infirma actele de urmarire penala ale organului de cercetare poate constitui un etalon de apreciere a activitatii acestuia; restituirea dosarului de catre instanta pentru completarea urmaririi penale conform art 333 Cod procedura penala poate scoate in evidenta lipsa de calitate corespunzatoare a urmaririi; ramanerea definitiva a hotararii primei instante prin nerecurare atesta calitatea deosebita a actului de justitie realizat prin parcurgerea unui singur grad de jurisdictie; dupa cum desfiintarile frecvente ale hotararilor pronuntate de catre o anumita instanta indica o activitate nu dintre cele mai corespunzatoare ale acelui organ de judecata.
