Administratie publica - coruptie

ADMINISTRATIE PUBLICA - CORUPTIE

Printre cei mai importanti factori care influenteaza raspandirea coruptiei sunt, potrivit populatiei, in primul rand salariile mici ale functionarilor publici si dorinta de imbogatire rapida a celor aflati la putere. 
In comparatie cu opinia publica la nivel regional, romanii considera intr-o pondere mai mare imperfectiunile legislative ca fiind unul dintre cei mai importanti factori ai raspandirii coruptiei. 
Crizei morale din perioada tranzitiei i se acorda, insa, o importanta mai mare la nivel regional decat in Romania. 
Tendinta generala la nivel regional - ceva mai accentuata in Romania - este sa se atribuie coruptiei intr-o mai mare masura cauze din interiorul sistemului administratiei publice si mai putin cauze care provin din cultura sau trecutul societatii. 

Deschiderea si transparenta in administratia publica servesc doua obiective precise. In primul rand, respecta interesul public in masura in care limiteaza proasta administrare si coruptia. In al doilea rand, sunt esentiale pentru respectarea drepturilor individuale, in masura in care furnizeaza motivele necesare deciziilor administrative, si in consecinta ajuta partile interesate sa-si exercite dreptul de a solicita recurs

Coruptia tinde sa infloreasca acolo unde salariile din sectorul public sunt mult sub limita acceptabila. In astfel de circumstante apar o serie de situatii.

In primul rand, functionarul public inceteaza sa mai acorde vreo valoare slujbei pe care o detine. Indivizii se pot simti fortati sa isi mareasca veniturile din surse exterioare si daca aceasta implica un efort semnificativ in termeni de timp si/sau energie, slujba in cadrul serviciului public poate deveni o piedica in acumularea de castiguri din exterior.

In al doilea rand, daca diferentele de salarii sunt si ele nesemnificative, orice majorare de salariu, castigata prin promovare, nu va reflecta sacrificiile care au precedat-o.

In al treilea rand, functionarii publici (adesea la nivel inalt)initiaza "afaceri" sau "consultante" ale caror principali si poate unici clienti sunt departamentele in care ei lucreaza. Acesti indivizi vor monopoliza activitatea departamentala pentru sau intre ei - la nivelul sectorului privat - ducand la marirea numarului de conflicte de interese si la transformarea standardelor de conduita in serviciul public in simple lozinci.

In al patrulea rand, se intreprind calatorii inutile peste hotare. Sumele alocate acestor calatorii sunt in general foarte mari. Veniturile acumulate de pe urma calatoriilor in strainatate sunt vazute ca un mod neoficial si neimozabil de a ridica propriile castiguri la un nivel acceptabil.

In al cincelea rand, pe statele de plata apar "fantome". Persoane decedate sau aflate deja la pensie continua sa fie platite si apar nume fictive, astfel incat aproximativ un sfert dintre cei de pe statele publice de plata sunt de fapt inexistenti.

Aceste cinci categorii de comportament sunt privite ca fiind corupte in cel mai pur sens al cuvantului.

Pentru a determina o schimbare si pentru a inlatura acceptarea de  catre public a fenomenului de coruptie ca pe un rau inevitabil, sunt necesare de obicei cresteri substantiale de salarii, in cadrul unei reforme a intregului sector public. Intr-un sistem administrativ bine condus practicile corupte nu apar si daca totusi acest lucru se intampla, el este urmat de stricte masuri disciplinare. Prin urmare, accentul trebuie pus pe reformarea procedurilor si sistemelor din cadrul serviciului public, pentru a mari gradul de responsabilitate al functionarilor fata de populatie.

Presiunile politice exercitate asupra functionarilor publici din administratiile locale, adaptarea la coruptie a oamenilor de afaceri, legitimarea si generalizarea "micii" coruptii si relatiile care mijlocesc coruptia la nivel local sunt cateva din aspectele surprinse in cercetarea calitativa intreprinsa de Centrul de Resurse Juridice in scopul evaluarii problemelor de integritate cu care se confrunta institutiile publice locale.

Atat functionarii publici cat si oamenii de afaceri s-au aratat foarte nemultumiti de politizarea excesiva a administratiei, de numirea in functii de coordonare si conducere pe criterii politice si nu de competenta a unor membri sau simpatizanti ai partidului influent in judet.

Functionarii publici au reclamat incercarile ordonatorilor principali de credite de a influenta rezultatul unor licitatii publice sau de a impune actiuni sau hotarari ilegale.

Atunci cand vine vorba de perceptia asupra coruptiei a oamenilor de afaceri, marea majoritate s-a aratat profund nemultumita de atitudinea functionarilor publici considerand ca ineficienta sistemului de justitie este una din principalele cauze ale perpetuarii fenomenului coruptiei.

Mica coruptie pare a fi devenit legitima. Nici pentru functionar, nici pentru omul de afaceri nu mai este perceputa ca o problema, a devenit un gest reflex si de 'bun simt'.

In opinia oamenilor de afaceri si a functionarilor publici, licitatiile publice, autorizatiile si licentele sunt domeniile cele mai afectate de coruptie.

Functionarii si oamenii de afaceri sunt constienti ca fenomenul coruptiei se traduce in saracie, in investitii mai putine, in bunuri si servicii de calitate mai proasta. Constientizarea acestei legaturi directe dintre coruptie si saracie este primul pas in schimbarea atitudinilor. Totusi, indiferent de zona de provenienta, oamenii de afaceri sunt de parere ca, desi este atat gresit cat si ilegal, afacerile trebuie sa mearga indiferent de mijloacele folosite.

"Rezultatele cercetarii indica o problema persistenta de integritate la nivelul conducerii politice a administratiei publice. Pe fondul largirii prapastiei dintre cetateni si politicieni, conducatorii institutiilor publice sunt perceputi a fi mai interesati de propria bunastare si de aceea a grupurilor clientelare pe care le reprezinta decat de interesul public. Politicienii isi subordoneaza administratia in scopuri clientelare dar, in acelasi timp, sunt dezinteresati de modul in care aceasta functioneaza in relatia cu cetatenii."

Au fost identificati o serie de factori de risc si probleme specifice administratiei locale. Aceste probleme privesc:

- timpii foarte mari de raspuns la solicitarile cetatenilor;

- conditionarea unor servicii de oferirea de avantaje;

- tratament discriminatoriu fata de cetateni;

- lipsa de fermitate si consecventa in aplicarea legislatiei in vigoare;

- deficientele in interpretarea si aplicarea legislatiei existente in domeniile cu risc de coruptie.

In urma dezbaterilor publice, a rapoartelor de monitorizare a integritatii administratiei publice locale si a rezultatelor obtinute in urma derularii unor proiecte de catre societatea civila/organizatii neguvernamentale, au fost identificate urmatoarele probleme:

exista dificultati majore in cunoasterea si aplicarea Legii nr.571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii in cadrul institutiilor publice;

neajunsuri in privinta punerii in practica a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;

in privinta modului in care pe site-urile oficiale ale institutiilor publice exista rubrici si informatii referitoare la achizitiile publice si concesionari;

parte din autoritatile locale si institutiile publice din judet nu au un site oficial propriu situatie care duce la ingreunarea sau restrictionarea accesului cetatenilor la informatie;

exista cazuri de incalcare a legislatiei in privinta completarii si actualizarii declaratiilor de avere si de interese atat in cazul alesilor locali cat si in cazul functionarilor publici ;

lipsa de maturitate a institutiilor publice precum si schimbarea frecventa a elementelor decizionale si de control care conduc la activitati necoordonate si la inexistenta unei viziuni pe termen mediu si lung.