Indicii bursieri exprima evolutia cursurilor valorilor mobiliare ce sunt cuprinse in structura indicelui cu reprezentativitate pentru piata bursiera respectiva, dand o imagine asupra evolutiei pietei bursiere, la un moment dat.
In evolutia calcularii si publicarii acestor indici bursieri au aparut doua mari categorii, si anume:
- indici din prima generatie - a caror reprezentativitate era mai putin elocventa pe piata bursiera, ca urmare a unor metode de calcul bazate numai pe medii ponderate, fara sa fie adaptate la conditiile si factorii de influenta, cat si prin nivelul scazut al valorilor mobiliare cuprinse in structura lor, ca urmare a evolutiei pietei bursiere, a necesitatii unei analize aprofundate, in primul rand;
- si, ca urmare a necesitatii si oportunitatii efectuarii unor tranzactii bursiere pe anumite piete reglementate, in al doilea rand, au aparut si indicii din a doua generatie denumiti si instrumente sintetice utilizate in tranzactiile bursiere, astfel ca au aparut mari societati financiare sau institutii de cercetari a pietelor bursiere, care au elaborat indici cu nivel mare de reprezentativitate ce sunt utilizate de societatile de intermediere in tranzactiile pe anumite piete reglementate, avand ca obiect indicii bursieri ca suport al acestor tranzactii.
In elaborarea indicilor bursieri si, in special, a indicilor care analizeaza si reprezinta pietele de capital, se stabilesc anumite etape:
1. selectarea esantionului de valori mobiliare cuprinse in structura indicelui respectiv:
- in primul rand sunt selectate acele valori mobiliare care contribuie la un grad ridicat de capitalizare a bursei;
- sunt selectate acele valori mobiliare care au o larga raspandire in randul investitorilor - de asemeni, se aleg numai din valorile mobiliare care sunt admise a fi cotate in bursa;
- mai sunt selectate titlurile financiare pe domenii de activitate - pentru a creste gradul de reprezentativitate economica a indicelui respectiv;
2. modul de ponderare a acelor valori mobiliare ce intra in structura indicelui respectiv. Se pot folosi mai multe sisteme, respectiv o ponderare egala, o ponderare in functie de gradul de capitalizare a bursei sau o ponderare in functie numai de evolutia cursurilor, aplicandu-se un coeficient de corectie;
3. alegerea datei de referinta - care are in vedere si normele ce reglementeaza piata de capital respectiva. Data de referinta reprezinta, de obicei, perioada de baza.
Includerea unei valori mobiliare in structura unui indice bursier, presupune ca aceasta este reprezentativa pentru piata bursiera prin volumul tranzactiilor, lichiditatea acestor valori, si subliniaza consacrarea emitentului ca o firma solida, iar titlul reprezinta o valoare sigura.
Indicele vine sa arate evolutia cursurilor in functie de jocul cererii si ofertei ce se manifesta pe piata bursiera respectiva, iar atunci cand ofertele de cumparare depasesc ofertele de vanzare, spunem ca piata are un trend crescator si, invers, cand ofertele de vanzare le depasesc pe cele de cumparare, rezulta acel curs de echilibru care se apropie de evolutia preturilor pe pietele bursiere respective, unde tranzactiile se incheie cu transfer.
Cursul de echilibru, rezultat la un moment dat, este caracterizat de anumite trasaturi ce se rasfrang si asupra indicilor bursieri calculati:
trasatura adancimii - presupune existenta unui numar mare de ordine, atat de vanzare, cat si de cumparare, cu preturi peste si sub cotatia de echilibru, la un moment dat;
largimea - este marimea ordinelor date de investitor, atat ca volum, cat si calitate, prin care se exprima cererea si oferta.
consistenta - este influenta ce o exercita modificarile in cursurile valorilor sau titlurilor datorate unor dezechilibre temporare in fluxul de ordine si care atrag reactii adverse.
Pentru ca aceste dezechilibre temporare sa nu fie influentate de factori perturbatori (zvonuri), pe langa jocul si reglarea automata a pietei de capital, apare necesara si autoreglementarea pietei prin interventia organului ce supravegheaza piata sau a celui care conduce piata bursiera respectiva, constand in masuri de limitare a variatiei maxime a cursului intr-o anumita sedinta de licitatii, pastrarea unui anumit pas in negocieri, conditii care nu vin sa strice echilibrul jocului liber al cererii si ofertei ci sa limiteze si sa influenteze acest joc, pentru a preintampina aspecte negative cum ar fi crach-ul bursier.
CATEGORII DE INDICI
1. Indicii statistici - calculati prin metode statistico-matematice:
a) indicele last-year - este un indice agregat unde ramane constanta cantitatea din perioada de baza si fluctueaza cotatiile:
Σq0 . pn
Ip = ----- ----- ----
Σq0 . p0
b) indicele Paash:
Σqn . pn
Ip = ----- ----- ---- . 100
Σqnp0
c) indicele Fisher:
_________________
I p = √Σqo.pn Σqn.pn
Σq0.p0 Σqn.p0
2. Indicii calculati si aplicati de anumite societati de cercetare sau publicatii sau de anumite burse:
a) indicele Bursei de Valori Bucuresti - este calulat pentru a exprima evolutia pietei de capital care functioneaza la noi. Poarta denumirea de BET (Bucharest Exchange Trading) exprima primele 10 titluri cotate in bursa de valori si care aveau o anumita pondere in capitalizarea bursei, fiind si cele mai lichide titluri ce erau tranzactionate in bursa. Data de referinta utilizata in cadrul acestui indice este de 19 Septembrie 1997, publicat in 29 Septembrie, iar valoarea de stat a fost de 1000 puncte;
b) indicele BET-C sau indicele compozit - publicat pentru prima oara la 17 Aprilie 1998, are ca data de referinta 16 Aprilie 1998, iar valoarea lui de start a fost de 1000 de puncte. Are o structura mult mai larga, fiind cuprinse toate valorile mobiliare care sunt tranzactionate la bursa atat la categoria I, cat si la categoria a II-a de valori si reprezinta o medie ponderata cu gradul de capitalizare al bursei.
c) in ce priveste piata continua RASDAQ, indicele pietei bursiere RASDAQ-compozit.
