CAP.I. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII BANATIM S.A.

1.1. SCURT ISTORIC

Societatea comerciala Banatim " S.A. are urmatoarele date de referinta :

Sediul social : in Timisoara, judetul Timis, strada Stefan cel Mare nr.58.

Numarul de telefon: (056)-224001/224007 ;Fax : (056)-190427.

Nr. si data inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului :J35/83/1991

Codul fiscal este :R1818378.

Fabrica a fost infiintata la 5 ianuarie 1901, sub denumirea de "Fabrica de ghete TURUL", societate anonima, cu capital de 1200000 coroane, capital austriac. Instalatiile, masinile necesare si materiile prime au fost aduse de la o fabrica din Austria.

Sub denumirea de S.C. "Banatim" S.A., a fost fondata in 05.01.1991, ca societate pe actiuni, in conformitate cu H.G. nr. 1272/08.12.1990 si inregistrata la Camera de Comert si Industrie Timis sub numarul J.35/83/91. In conformitate cu H.G. 1272/08.12.1990, capitalul social al S.C. "Banatim" S.A. la data infiintarii a fost de 101,5 milioane lei impartit in 20.300 actiuni cu valoarea nominala de 5.000 lei.

Societatea ajunge la putin timp dupa infiintare cea mai mare fabrica traditionala de incaltaminte din zona, pozitie care a mentinut-o pana in prezent.

De asemenea, S.C. ''Banatim'' S.A., incepand cu anul 1994, are o Agentie Bursiera si desfasoara activitati de intermediere, consulting si brokeraj in cadrul Bursei de Marfuri Timisoara.

Locul de amplasare al S.C. "Banatim" S.A. este fixat in partea de est a orasului, in zona industriala a Timisoarei .

Proprietatea terenurilor este atestata prin Certificatul de Proprietate M03 nr. 930/15.03.1994 eliberat de Ministerul Industriei si Comertului. Suprafata totala a terenului detinut de S.C. "Banatim" S.A. este de 32.930 metri patrati, impartit astfel:

29.738 mp in strada Stefan cel Mare, nr.58;

3.192 mp in strada Mistral;

1.2. ACTIVITATEA SOCIETATII COMERCIALE

1.2.1.Obiectul de activitate

S.C. "Banatim" S.A. are ca obiect de activitate producerea de incaltaminte pentru barbati si baieti. Sectorul de productie de incaltaminte cuprinde articole specifice, clasificate dupa mai multe criterii astfel :

dupa aspect :

-cizme

-bocanci

-ghete

-pantofi

-sandale

-papuci

in functie de sistemul de functionare :

-incaltaminte cu talpa cusuta pe rama ;

-incaltaminte cu talpa cusuta pe brant ;

-incaltaminte flexibila ;

-incaltaminte lipita ;

-incaltaminte injectata ;

-incaltaminte tubulara ;

-incaltaminte cu fete trase prin brant ;

-incaltaminte intoarsa ;

dupa materiile prime folosite :

-materii prime pentru fete : piei bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, inlocuitori din piele (tesaturi textile, PVC) ;

-materii prime pentru talpa : piei bovine, cabaline, porcine, inlocuitori de piele (cauciuc, micropolis, poliuretan, PVC)

in functie de locul in care se folosesc :

-incaltaminte de casa ;

-incaltaminte de strada ;

-incaltaminte de sport ;

-incaltaminte de protectie ;

Produsele obtinute in cadrul sectorului de incaltaminte sunt destinate comercializarii pe piata interna si externa.

Pe langa aceste activitati, firma mai desfasoara si activitati conexe : producerea si comercializarea de materiale auxiliare pentru incaltaminte, cum ar fi cuie, texuri si panza bombeu.

S.C. 'Banatim 'S.A este producator traditional de incaltaminte. De asemenea este traditionala si activitatea de export, ea reprezentand aproximativ 80-90I din totalul productiei. Relatiile de afaceri ale firmei cu parteneri straini sunt bazate pe contracte de cooperare. Aceste contracte prezinta avantaje mari dar si dezavantaje, constand in obligatia de a nu lansa pe piata produse similare cu cele ce fac obiectul contractelor dar purtand marca de fabrica Banatim.

Din acest motiv, societatea comerciala, prin intermediul marketingului in activitatea de export-import, studiaza cerintele pietei si cauta sa adapteze productia conform evolutiei prezente si viitoare a acesteia. Conceptul de baza al firmei este : fabricarea acelor produse care se vand si nu vanzarea acelor produse care se fabrica.

1.2.2. Productia in lohn

O alta specificitate a societatii comerciale Banatim o reprezinta faptul ca majoritatea productiei se realizeaza in sistem LOHN. Acest lucru inseamna ca partenerii straini se ocupa de aprovizionarea cu materii prime, aduc tehnologia necesara fabricarii produselor, iar firma este insarcinata doar cu prelucrarea materiei prime si obtinerea produselor finite (a incaltamintei);vanzarea incaltamintei se face tot partenerilor straini.

Intre firma si partenerii straini se incheie un contract in care se specifica : data predarii comenzilor, respectarea tehnologiei specificate de partenerii straini si obligativitatea partenerilor straini de a achizitiona intreaga productie obtinuta prin prelucrarea materiilor prime furnizate de ei.

In trecut, firma a lucrat cu mai multi parteneri straini, dar cei care s-au mentinut si pana in prezent sunt doar doi si anume:

BONIS

SALOMON

Atunci cand exista piata de desfacere societatea realizeaza incaltaminte si pentru piata interna. Anul trecut proportia a fost de:

96% din productie pentru export (productia pe lohn)

4% din productie pentru intern

Se lucreaza pentru piata interna si in cazul in care nu exista acoperire pentru productie de firmele cu care societatea comerciala lucreaza in lohn.

Se stie ca activitatea pe lohn este privita in mod diferit de catre specialisti. Unii considera ca lohn-ul este o prestare de servicii, iar altii considera lohn-ul ca o activitate productiva. Societatea Banatim, si in special personalul de la serviciul de contabilitate, considera lohn-ul ca o activitate productiva.

Deoarece S.C. "Banatim" S.A. lucreaza in sistem lohn ea apare ca un importator pentru toate materiile prime si utilajele primite de peste granita, de la partenerii straini, dar nu plateste taxe vamale, deoarece se garanteaza in vama prin banca, cu "Scrisoare de garantie" ca urmeaza sa-si execute obligatiile in termenul prevazut in contract, sa livreze integral productia obtinuta partenerului strain si sa trimita inapoi, peste granita, utilajele respective atunci cand nu mai sunt utilizate, adica la finele contractului.

Receptia utilajelor primite de la partenerii straini se face doar cantitativ-receptia valorica nu se face. Pentru aceste echipamente societatea nu inregistreaza amortizarea pentru ca respectivele utilaje nu sunt in patrimoniul sau. Utilajele sunt evidentiate cantitativ pentru ca societatea raspunde de ele odata ce au intrat pe poarta intreprinderii, dar ele nu sunt incluse in patrimoniul sau.

Atunci cand firma produce pentru piata interna, aprovizionarea cu materii prime se face preponderent din import deoarece materia prima este mai ieftina si de o calitate mai buna, iar de pe piata interna firma se aprovizioneaza cu ate, sireturi, capse (materiale auxiliare).

Atunci cand firma achizitioneaza materia prima din import, acesta este definitiv, deci societatea plateste taxe vamale, comision si inclusiv TVA.

Aceste materii si materiale, indiferent daca au fost achizitionate din import sau de pe piata interna, se inregistreaza in contabilitate atat cantitativ cat si valoric.

De asemenea exista unele exceptii cand firma lucreaza cu parteneri straini, dar nu in sistem lohn (de exemplu cu firma PUMA).

1.2.3. Fluxul tehnologic

Fluxul tehnologic este format din trei faze:

Faza de croit

Faza de cusut

Faza de tras

In faza de croit materia prima utilizata este reprezentata de balotii de piele, obtinandu-se partea de sus a incaltamintei-fata pantofului. Din acesti baloti de piele, personalul care lucreaza in aceasta faza trebuie sa croiasca bucatile din care este confectionat pantoful, bucati specifice fiecarui model in parte. Un croitor este cu atat mai eficient cu cat scoate un numar mai mare de bucati din aceeasi cantitate de material (de fapt acesta este unul dintre criteriile pe baza caruia este remunerat).

In faza de cusut are loc asamblarea partilor componente care formeaza fata incaltamintei.

In faza de tras fata incaltamintei este trasa pe un calapod, apoi se ataseaza talpa si acoperisul de brant, urmeaza atasarea sireturilor sau a capselor, in functie de model si in final se ambaleaza.

Dupa ce se parcurg aceste trei faze produsele finite rezultate se predau la magazia de produse finite.

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA

Organigrama societatii 'Banatim' S.A. este prezentata in anexa nr. 1.

In continuare se vor detalia cateva aspecte referitoare la structura organizatorica :

Adunarea generala actionarilor (AGA)

Aceasta, la ultima sedinta din aprilie 2001 numara 2675 actionari. Actionarii isi desemneaza din doi in doi ani prin vot secret Consiliul de Administratie format din cinci persoane si Comisia de Cenzori formata din trei persoane. In cadrul sedintei AGA se stabileste cuantumul indemnizatiei acestor opt persoane.

Consiliul de administratie

Din cadrul acestui consiliu se alege un Presedinte care este in acelasi timp si Directorul General al societatii.

Directorul general

Acesta si-a desemnat servicii care ii sunt direct subordonate:

serviciul resurse umane

oficiul juridic

serviciul preturi-marketing

serviciul C.T.C. laborator

serviciul paza P.S.I.

Serviciul resurse umane cuprinde sase persoane care realizeaza calculul salariilor tuturor angajatilor, stabilesc sumele ce se vireaza la BASS, BAS, sanatate, invatamant, handicapati. De asemenea acest serviciu mai realizeaza si conducerea cartilor de munca de catre doua persoane autorizate numite inspectori, intocmirea dosarelor de pensii, a deciziilor de incadrare si a celor de desfacee a contractelor de munca.

Oficiul juridic cuprinde o persoana angajata cu conract de prestari servicii.

Serviciul C.T.C. Cuprinde ctc-isti la final de flux tehnologic si ctc-isti interfazici (la croit, cusut, tras)

Serviciul paza P.S.I. cuprinde portarii si pompierii.

Serviciul preturi-marketing realizeaza antecalculatia de preturi, poarta corespondente cu firme pentru gasirea de clienti si furnizori, intocmesc rapoarte pentru ministere (pentru cotarea la bursa).

De asemenea directorul general are ca subordonati urmatorii directori executivi :

Directorul economic

Directorul comercial

Directorul productie

Directorul economic are in subordine mai multe departamente :

- biroul contabilitate : contabilitatea se tine centralizat, patru persoane se ocupa de evidenta contabila a receptiei de materiale, a consumurilor, a vanzarilor, a calculului costului efectiv sau pe produs pana la stabilirea impozitului pe profit, a taxelor locale, a balantelor de verificare si a bilantului contabil. Acest birou lucreaza cu toate compartimentelor functionale.

- biroul financiar : este format din trei persoane care se ocupa de relatiile dintre intreprindere si banci prin casier si de asemenea se ocupa de urmarirea furnizorilor si clientilor (pentru plati si incasari pe care le centralizeaza pe zi sau luna, relatii despre furnizori si clienti), aceste date ajung la contabilitate pentru inregistrare.

De asemenea biroul se mai ocupa de plata dividendelor, de reinnoirea contractelor, de evidenta creditelor si altele.

- oficiul de calcul : format din doua birouri, primul birou contine trei programatori iar al doilea este format din zece persoane care sunt operatori calculator (culeg date); fiecare din aceste zece persoane se ocupa de o gestiune, pentru evidenta stocurilor iar pentru importuri, acestea culeg factura si fac receptia marfurilor.

Persoanele din cadrul acestui departament pregatesc materialele si le grupeaza pe cele trei tipuri : partea de sus a incaltamintei, partea de jos si materiale auxiliare. De asemenea centralizeaza si consumul de materiale si manopera pentru faza de croit.

Directorul comercial are in subordine :

- serviciul export :format din trei persoane, care realizeaza relatile cu toti clientii straini (intocmesc contracte, realizeaza discutii pe baza comenzilor), urmaresc livrarea marfurilor in functie de comenzi si intocmesc factura fiscala interna, externa si toata documentatia pentru vama.

- birou aprovizionare : este format din doua persoane care relizeaza aprovizionarea materialelor din tara precum si raspund impreuna cu gestionarii de receptiile din cadrul gestiunilor si au in subordine toate gestiunile de materiale care sunt:

Materiale de la firma Salomon

Materiale de la firma Bonis

Alte materiale, care cuprinde : materiale pentru intern

materiale pentru diverse alte firme mici

toate materialele auxiliare (piese de schimb, materiale administrative, rechizite)

gestiunea de calapoade

Acest birou se ocupa si cu inregistrarea de facturi pentru materialele ramase ca surplus.

- birou desfacere : este format din doua persoane care urmaesc vanzarea produselor pe piata interna si emit facturi si avize aferente acestora.

Acest birou are in subordine : magazia de produse finite care are un gestionar

serviciul export   

serviciul vanzari   

Directorul productie are in subordine :

- sectia incaltaminte, care cuprinde la randul ei sefii de programe desemnati pentru fiecare firma cu care se lucreaza. Acestia trebuie sa stie procedeul de productie si lor le este subordonata linia tehnologica formata din trei mari segmente : croit, cusut, tras, fiecare avand un maistru, un lansator si 35-45 muncitori.

- serviciul mecano-energetic care cuprinde lacatusi si electricieni de intretinere ce se regasesc direct pe linia tehnologica (pe fiecare linie sunt doi lacatusi si un electrician).

- serviciul proiectare-tehnic-creatie care cuprinde atelierul de piese, care pe baza comenzilor lacatusilor si electricienilor fac piese pentru maistri si atelierul de reparatii capitale pentru masini.

- cate un modul pentru fiecare din firmele Salomon, Notech-intern, Bonis. Pentru fiecare modul se urmareste fluxul tehnologic pe firme si cuprinde o persoana pentru lansarea productiei si o persoana pentru decontarea productiei

Sectoarele de activitate ale societatii sunt :

directia comerciala ;

desfacerea productiei pe piata interna ;

comert exterior ( export-import);

aprovizionarea cu materii prime , materiale necesare .

Directia economica se ocupa in principal de :

contabilizarea veniturilor si cheltuielilor ;

efectuarea de plati si incasari ;

rezolvarea problemelor gospodaresti ;

Directia tehnica are ca activitati :

cercetare - creatie, pregatirea tehnica a productiei ;

stabilizarea consumurilor specifice de materii prime, materiale si munca vie ;

realizarea efectiva a productiei ;

service-ul utilajelor si instalatiilor .

In sfera de activitate a directorului general revine si activitatea de personal, marketing si organizare, precum si activitatea de informatica.

Atelierele de productie sunt :

atelierul de decupat piese pentru partea de sus a incaltamintei ;

atelierul de decupat si pregatit piese pentru partea de jos a incaltamintei ;

linie tehnologica de pregatit-cusut piese pentru partea de sus a incaltamintei, cu banda transportoare inchisa pe orizontala ;

linie tehnologica de pregatit piese pentru partea de sus a incaltamintei, cu banda transportoare inchisa pe verticala cu comanda multipla ;

agregatul de injectie de la linia tehnologica de asamblare a incaltamintei in sistemul de confectie incaltaminte injectata ;

linie tehnologica de asamblat incaltaminte in sistemul IT (incaltaminte tubulara) ;

linie tehnologica de asamblat incaltaminte in sistemul IL (incaltaminte lipita) ;

1.4. STRUCTURA ACTIUNILOR

Societatea comerciala a emis actiuni, din care un numar de 2.826.939, avand valoarea nominala de 1.000 lei si reprezentand 60% din capitalul social, au facut obiectul unei oferte publice in cadrul Programului de Privatizare in Masa, conform Legii 55/1995 privind accelerarea privatizarii, capitalul aferent acestor actiuni fiind subscris integral de persoane fizice din Romania. Aceste actiuni se tranzactioneaza in prezent pe piata extrabursiera RASDAQ.

Diferenta, de 1.885.011 actiuni, avand valoarea nominala de 1.000 lei si reprezentand 40% din capitalul social, se afla in proprietatea Banatim. Mentionam ca aceste actiuni nu se tranzactioneaza momentan pe nici o piata libera, deoarece sunt gajate, prin contractul de vanzare-cumparare incheiat cu F.P.S., pana la achitarea integrala a creditului luat cu ocazia cumpararii. Numarul aproximativ de detinatori de actiuni P.P.M. emise de S.C. 'Banatim' S.A. este de 3145.

Evolutia capitalului social al societatii "Banatim" S.A. si ca urmare, modificarea numarului si valorii nominale a actiunilor, in ultimii ani se prezinta in tabelul nr. 1.:

Tabel nr. 1

Structura actiunilor

CAP.II. ANALIZA POTENTIALULUI INTREPRINDERII

2.1 .ACTIVELE CORPORALE ALE SOCIETATII

Principalele capacitati de productie din proprietatea societatii comerciale sunt amplasate pe str. Stefan cel Mare, nr.58, unde se afla sediul firmei, cu exceptia sectiei de confectionat cuie, texuri si panza bombeu.

Constructiile existente in cadrul S.C. 'Banatim' S.A. totalizeaza 13065mp., din care corpul principal de fabricatie, atelierele si depozitele de materiale reprezinta 7044mp., adica 53,92% din totalul construit iar depozitele, magaziile, soproanele reprezinta 1804 mp., adica 13,80% din totalul constructiilor.

Sectia de productie incaltaminte, respectiv atelierele sunt amplasate in doua corpuri de cladire (A si B), in incinta fabricii din strada Stefan cel Mare, nr. 58.Sectia de confectionat cuie, texuri, panza bombeu este amplasata in alt corp de cladire, situat in strada Mistral, nr. 340.Sectia de productie incaltaminte grupeaza atelierele in functie de realizarea obiectivelor de activitate in corpurile A si B, astfel :

a) atelierul de creatie-design si realizare de prototipuri de modele de incaltaminte situat in corpul A, etaj 1 ;

b) atelierul de croit (decupare a pieselor pentru partea de sus a incaltamintei), corpul A, parter si corpul B, parter ;

c) atelierul stanta (decupare si pregatire-asamblare pentru partea de jos a incaltamintei), situat in corpul A, parter ;

d) atelierul de cusut, care are in componenta 11 linii tehnologice de pregatire - coasere -ansamblare a pieselor pentru partea de sus a incaltamintei, situat in corpul A, parter si etajul 1 si corpul B, etaj 1 ;

e) atelierul tras, talpuit, finisat, cu 8 linii tehnologice de asamblare a partii de sus cu partea de jos a incaltamintei, inclusiv ambalarea, situat in corpul A.

Magaziile intermediare de materii prime si semifabricate se gasesc in imediata vecinatate a atelierelor. De asemenea in incinta fabricii se gasesc amplasate magaziile, depozitele de materii prime, auxiliare, combustibil, in corpuri de cladiri separate, astfel :

- magazia de piele, captuseli, inlocuitori piele ;

- magazia de talpi, semifabricate pentru partea de jos a incaltamintei ;

- magazia de accesorii, auxiliare, solutii de lipit ;

- magazia de produse metalice, combustibili ;

- magazia de ambalaje ;

- magazia de produse finite ;

In incinta unitatii se mai afla si corpul administrativ precum si anexe.

Utilajele din dotarea atelierelor de productie sunt in majoritate amortizate, unele au o vechime mai mare de 25 ani. Cu toate acestea, datorita unei bune conservari si intretineri, ele sunt in stare de functionare si lucreaza intermitent. In anul 1991, cca 15I din capacitati au fost retehnologizare de la furnizorii din Occident, unele linii tehnologice integral iar altele doar cu utilajele conducatoare.

Marea parte a utilajelor cu care se lucreaza sunt in proprietatea firmelor straine cu care colaboreaza societatea.

Gradul de uzura a proprietatilor S.C.'Banatim' S.A. defalcat pe grupe de active, se prezinta astfel :

1.Cladiri

-str. Stefan cel Mare60%

-str. Mistral (texuri).80%

2. Utilaje

-croit.40%

-cusut60%

-tras45%

-stanta..65%

3. Electric

-tablou electric.95%

-instalatii electrice.15%

4. Mobilier

-dulapuri, scaune, mese..65%

5. Parc auto..50%

Nu exista probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale ale societatii S.C.'Banatim' S.A.

2.2. RESURSELE UMANE

Resursele umane ale societatii au evoluat in perioada 1996- 1999 conform tabelului nr. 1:

Tabel nr. 1.

Evolutia resurselor umane

Se observa tendinta de scadere a numarului de salariati, aceasta datorita si de asemenea tendinta de crestere a numarului de colaboratori. Scaderea numarului de salariati se datoreaza cresterii inflatiei, datorita careia nivelul general al preturilor a crescut si astfel intreprinderea a fost nevoita sa creasca si nivelul salariilor pe care le acorda angajatilor sai. Pentru a face fata acestei cresteri a salariilor, intreprinderea a trebuit sa reduca numarul de personal angajat.

Gradul de sindicalizare a fortei de munca este de 65%.Raportul manager-angajati poate fi caracterizat ca un dialog social eficient, o consultare intre parteneri, cu scopul de a gasi solutii pentru diversele probleme social-economice cu care se confrunta societatea comerciala.

Asigurarea cu personal peste sau sub necesarul stabilit are consecinte in cantitatea de produse ce se poate obtine. Influenta abaterii numarului de personal asupra volumului productiei este proportionala cu productia medie pe un muncitor. Prin modificarea productiei fizice se modifica toti indicatorii care au baza de calcul productia fizica, respectiv:

indicatori valorici ai productiei ( productia vanduta, cifra de afaceri, productia exercitiului, productia stocata, productia imobilizata, valoarea adaugata, productia neta );

indicatori ai costurilor de productie ( costuri totale, costuri variabile, costuri cu materialele, costuri cu salariile, costuri fixe, costuri pe unitatea fizica sau valorica de productie ).

2.3. PIATA DE APROVIZIONARE SI DESFACERE

Deoarece cea mai mare parte a productiei este realizata in sistem lohn, materia prima necesara este furnizata de firmele cu care se lucreaza in acest sistem. Pentru productia realizata pentru intern si pentru firmele din exterior dar cu care nu se lucreaza in sistem lohn, societatea 'Banatim' achizitioneaza materiile prime in special din exterior, pentru ca sunt de mai buna calitate iar pentru materii prime auxiliare (ata, sireturi, strasuri, ambalaje) apeleaza la furnizori de pe piata interna.

Principalii furnizori de materii prime si materiale sunt :

S.C. 'CLUJANA'S.A. Cluj

-furnizor de piei tabacite pentru fete incaltaminte

Firma 'HAJDUSAGI BORGIAR' Debrecen

-furnizor de piei tabacite pentru fete si captuseli incaltaminte

S.C. 'MRD IMPEX'S.R.L (Mondial Duo S.R.L. Italia)

-furnizor de talpi din cauciuc, cauciuc TR

I.P.R.S.P.A. Italia

-furnizor de talpi din cauciuc TR, PU, PVC

5. USM Austria

-furnizor de materiale pentru partea de jos a incaltamintei, ca :staif, bombeu, brant

-furnizor de termoadezivi

6. S.C. 'RESIN'S.R.L. Ramnicu-Valcea

-furnizor de adezivi poliuretanici, policloroprenici, diluanti

7. S.C. 'FAVIL'S.A. Ramnicu-Valcea

-furnizor de ata sincron pentru confectii din piele

8. S.C. 'FOLITEX'S.R.L. Ramnicu-Valcea

-furnizor de articole de pasmanterie

9. S.C. 'CELROM'S.A. Drobeta Turnu-Severin

-furnizor de ambalaje de carton ondulat

Pe piata interna, avand in vedere numarul mare de clienti ai firmei, nu putem spune ca exista o dependenta semnificativa a societatii fata de un client sau fata de un grup de clienti, a caror pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societatii, deoarece nici o vanzare catre clientii societatii nu se ridica la 10I din vanzarile totale ale societatii comerciale.

Principalii clienti interni sunt:

Magazin de prezentare BANATIM-9,46%

TIMEX PRODCOM Bucuresti-5,43%

LEG Timisoara-5,11%

CONTEXIM Constanta-3,90%

STANCOV Timisoara-3,17%

MICHEL-CORNEL Bucuresti-2,53%

IULIUS Iasi-2,46%

NERO-COMEX Bucuresti-2%

ALTII-65,94%

Pentru piata externa, preturile sunt stabilite prin negociere directa cu clientii. S.C. 'Banatim'S.A. este dependenta semnificativ de doi mari clienti externi, care detin ponderea cea mai importanta in asigurarea comenzilor de incaltaminte. Intrucat societatea colaboreaza de cativa ani cu acesti clienti, la ora actuala existand contracte ferme, pe o perioada mai mare de un an de zile incheiate cu acestia, se considera ca posibilitatea de a aparea disfunctionalitati pe parcursul derularii acestor contracte este minima.

Acesti doi clienti externi semnificativi sunt:

1. BONIS - Italia

2. SALOMON - Franta

Principalii concurenti ai societatii sunt :

'CLUJANA' Cluj-Napoca ;

'BIHOREANA' Marghita ;

'ARDELEANA' Alba-Iulia ;

'FILTY' Timisoara ;

'MEGA' S.R.L. Constanta ;

'ROSADA' Lugoj ;

'PANTERA' Jimbolia ;

'PIONIERUL' Bucuresti ;

Se poate vorbi de concurenti pentru societatea 'Banatim' S.A. doar pentru productia in afara sistemului lohn, pentru ca in cazul lucrului in lohn, contractele cu clientii sunt ferme si pentru perioade clare, astfel ca nu pot interveni concurentii pentru destabilizarea vanzarilor.

In anul trecut S.C. 'Banatim'S.A. a realizat aproximativ 1,92I din totalul productiei de incaltaminte pe tara iar productia realizata pentru export reprezinta aproximativ 0,789I din valoarea totala a exporturilor de incaltaminte din tara. Avand in vedere concurenta acerba, atat a producatorilor interni cat si a celor externi, S.C. 'Banatim'S.A. trebuie sa fie preocupata de competitivitatea produselor realizate.

Preocuparea principala cade asupra flexibilitatii productiei, lansarii in productie in timp util a modelelor de incaltaminte care sunt cerute pe piata. In cazul in care firma nu vine in intampinarea cererilor de pe piata in timp util, ceilalti concurenti, dintre care nu putem neglija firmele private mici, care au ca si caracteristica principala flexibilitatea productiei, sunt capabili sa asigure imediat solicitarile si pretentiile cantitative si calitative ale consumatorilor, datorita gradului rapid de acomodare la cerintele pietei.

2.4. INDICATORI REPREZENTATIVI AI SOCIETATII "BANATIM" S.A.

Pentru o ilustrare a situatiei financiare de ansamblu a intreprinderii "Banatim" S.A. in ultimul an al situatiei de analiza, vom prezenta in tabelul nr. 2 urmatoarele date extrase din bilantul contabil al societatii :

Tabel nr. 2

Indicatori reprezentativi

CAP. III. BILANTUL PATRIMONIAL SI BILANTUL FINANCIAR

3.1. BILANTUL PATRIMONIAL

Bilantul patrimonial al unei intreprinderi reprezinta sursa informationala fundamentala in actiunea de investigare. Acesta reprezinta un document de sinteza in care este redata situatia patrimonial-financiara la un moment dat.

Informatiile furnizate de analiza economico-financiara la nivel microeconomic intereseaza o serie intreaga de utilizatori cum ar fi : imprumutatorii, furnizorii si alti creditori, clientii, guvernele si reprezentantii lor, publicul. Pentru a putea calcula indicatorii specifici ai analizei economico-financiare, trebuie sa fie cunoscut bilantul patrimonial si pe baza acestuia sa se determine bilantul financiar sau functional, in functie de cerinte.

Bilantul patrimonial are anumite limite in reflectarea situatiei firmei si analiza acesteia, datorate faptului ca furnizeaza informatii la un moment dat, inregistrand doar marimile monetare.

Bilantul patrimonial este structurat calitativ in activ si pasiv. Acestea se explica simultan prin trei mari concepte : juridic, economic si financiar.

Din punct de vedere juridic, activul grupeaza elementele patrimoniale sub forma unor bunuri reale si creante iar pasivul in capital propriu si datorii.

Din punct de vedere economic, activul e grupat in active de investitie si in active de exploatare adica stocuri, creante si disponibilitati. Pasivul este grupat la randul sau in capitaluri si datorii, care se vor delimita in datorii financiare si datorii de exploatare.

Din punct de vedere financiar, activele se grupeaza in functie de lichiditate iar pasivele in functie de exigibilitate.Ca urmare in structura activului se disting active imobilizate-caracterizate prin durabilitate, stocuri, creante si active disponibile-lichiditati.

Activele imobilizate sunt destinate sa fie utilizate de firma o perioada lunga de timp, fiind formate din:

imobilizari necorporale : cuprind cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare-dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica, fondul comercial si alte imobilizari necorporale.

imobilizari corporale -constau din: terenuri, mijloace fixe, cladiri, masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport etc.

imobilizari financiare -sunt formate din: titluri de participare (drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor firme), titluri imobilizate (dobandite de unitatea patrimoniala in vederea realizarii unor venituri financiare, fara posibilitatea de interventie in gestiunea firmei emitatoare) si creante imobilizate.

Activele circulante sunt elemente patrimoniale supuse unei rotatii rapide, fiind formate din: stocuri, creante, disponibilitati si plasamente.

Activul bilantului patrimonial cuprinde si conturi de regularizare care nu pot fi incadrate in activele imobilizate sau cele circulante, cum sunt: cheltuieli efectuate in avans, diferentele de conversie si primele privind rambursarea obligatiunilor.

In structura pasivului se delimiteaza capital permanent (capital propriu + datorii financiare), provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datorii pe termen scurt. Capitalul propriu-masa patrimoniala care apartine proprietarilor firmei- este format din capital social (valoare actiunilor sau partilor sociale si aportul in natura), alte fonduri proprii intreprinderii, rezerve legale si statutare, provizioane cu caracter de rezerva si profitul nerepartizat.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt valori care se constituie la sfarsitul exercitiului pentru acoperirea elementelor a caror realizare si plata este incerta, sau pentru cheltuieli care vor deveni exigibile in perioadele urmatoare (penalitati, amenzi etc.).

Datoriile exprima valoarea resurselor straine utilizate de firma pe o anumita perioada de timp (datorii financiare, datorii comerciale, datorii fiscale si sociale, datorii fata de asociati).

Rezulta ca activul, prin componenta sa, evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice iar pasivul evidentiaza clasificatia surselor de finantare in functie de modul lor de constituire-din surse proprii sau surse straine- precum si exigibilitatea acestor surse.

Structura bilantului contabil se apropie de o prezentare mai mult functionala a datelor contabile, in detrimentul unei prezentari dupa criterii financiare de lichiditate si exigibilitate. De aceea e necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa. In acest sens, de mare insemnatate sunt informatiile bilantiere cuprinse in anexa la bilant cu privire la lichiditatea activelor, indeosebi a creantelor precum si exigibilitatea pasivelor, un interes deosebit prezentand datoriile intreprinderii.

Bilantul patrimonial prezinta averea actionarilor precum si datoriile societatii (felul datoriilor si modalitatile de plata a acestora).Situatia neta a intreprinderii, care reprezinta averea neta a actionarilor, se calculeaza ca diferenta intre activul total si datoriile contractate, deci activul neangajat in datorii. Daca situatia neta este pozitiva rezulta o gestiune economica sanatoasa, activul este finantat din capitalurile proprii. Daca situatia neta este negativa, aceasta arata un caz de prefaliment, activele intreprinderii fiind depasite de datoriile contractate.

Bilantul patrimonial al societatii 'Banatim' S.A. este prezentat intr-o forma simplificata in anexa nr.2. Se observa in cazul acestei societati ca situatia neta este clar pozitiva, deci societatea are o gestiune economica sanatoasa.

3.2. BILANTUL FINANCIAR

Bilantul contabil si anexele sale raspund multiplelor exigente de ordin juridic, contabil si fiscal, fiind stabilite pe baza reglementarilor legale.

Intre datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea economico-financiara a intreprinderii pot sa apara anumite distorsiuni. De aceea este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa si traditionala. Din acest motiv, analistul financiar trebuie, inaintea efectuarii analizei si stabilirea diagnosticului economico-financiar sa efectueze regruparea si recalcularea unor indicatori rezultand in final 'bilantul financiar', plecand de la bilantul patrimonial, fie prin agregarea unor date, fie prin divizarea altora astfel incat sa se obtina marimi semnificative, utilizate in analiza economico-financiara. In literatura de specialitate se precizeaza ca aceste regrupari si recalculari nu sunt stabilite printr-un act normativ ci isi au izvorul in experienta specialistilor.

In bilantul financiar se includ unele elemente care nu fac parte din patrimoniul intreprinderii din punct de vedere strict juridic si deci nu sunt inregistrate in bilantul contabil dar care determina efecte economico-financiare si angajamente ce rezulta din principiul primordialitatii realitatii asupra formei, specific contabilitatii anglo-saxone. Astfel :

bunurile inchiriate permit intreprinderii sa le foloseasca pe o perioada mare de timp, ele reprezinta activele imobilizate care produc aceleasi efecte ca si cele proprii ale intreprinderii ; se considera ca activele imobilizate inchiriate trebuie inregistrate in bilantul financiar, fiind o componenta a activului economic aferent exploatarii la valoarea initiala si amortizarea lor. In pasivul bilantului financiar se va inregistra echivalentul valorii neamortizate a bunului in cadrul imprumuturilor pe termen mediu si lung, fiind de aceeasi natura cu alte imprumuturi si datorii asimilate.

efectele comerciale pot fi scontate la banci inainte de a ajunge la scadenta, obtinandu-se in schimb disponibilitati ; efectele comerciale scontate si neajunse la scadenta corespund unor creante care au dat nastere unei mobilizari de disponibilitati in urma cedarii lor bancii.

Din punct de vedere juridic, aceste creante nu mai fac parte din patrimoniul intreprinderii, chiar daca pentru intreprindere exista un risc in cazul in care clientul este in stare de incetare a platilor ; singurele efecte comerciale care apar in bilantul contabil sunt cele de primit.

Din punct de vedere financiar, trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte : suma incasata prin scontarea efectelor de comert neajunse la scadenta este echivalentul unui credit bancar pe termen scurt iar creditul comercial acordat clientului include ansamblul creantelor neajunse la scadenta, de unde rezulta ca valoarea efectelor comerciale scontate si neajunse la scadenta trebuie inregistrata in activul bilantului financiar la clienti iar in pasiv la credite pe termen scurt.

activele fara valoare inregistrate in bilantul contabil corespund 'unei utilizari si mai precis unei distrugeri de fonduri proprii deja constatate sau latente'[1].

Recalcularea lor pentru stabilirea bilantului financiar tine seama ca aceste active fara valoare din punct de vedere al lichiditatii nu dau nastere la o intrare de disponibilitati. In acest context, suma activelor fara valoare se scade din activul total, cu aceeasi valoare diminuandu-se capitalul propriu al intreprinderii sau alte posturi de pasiv. Astfel, cheltuielile de constituire, neavand caracter de lichiditati potentiale, in construirea bilantului financiar trebuie micsorat activul si capitalul propriu (mai exact rezultatul exercitiului)

cu marimea acestor cheltuieli. Primele privind rambursarea obligatiunilor implica o plata in momentul rambursarii. Suma acestor prime in momentul stabilirii bilantului financiar trebuie sa fie dedusa din activ deoarece nu au nici o valoare lichidativa. De asemenea, trebuie scazuta din capitalul propriu pentru ca este o cheltuiala amanata care va trebui reportata rezultatului perioadei urmatoare.

diferentele de conversie-activ exprima diminuarea creantelor sau cresterea datoriilor exprimate in devize ; avand in vedere faptul ca nu au un caracter definitiv, cu marimea diferentelor inregistrate se afecteaza creantele sau datoriile care le-au generat. In acest mod creantele si datoriile in devize sunt evaluate la cursul valutar al momentului inregistrarii in contabilitate.

diferentele de conversie-pasiv nu au caracter definitiv de unde rezulta ca, cu marimea lor se corecteaza creantele sau datoriile care le-au generat. In cazul in care si-ar inceta activitatea, intreprinderea ar trebui sa-si diminueze capitalul propriu cu diferentele de conversie activ care reprezinta pierderi latente iar cu diferentele de conversie pasiv intreprinderea ar trebui sa-si mareasca capitalul propriu.

alte imobilizari necorporale : cheltuieli de cercetare-dezvoltare, brevete, alte valori si drepturi similare, fond comercial si programele informatice se vor lua in calculul bilantului financiar deoarece se are in vedere optica de continuitate a activitatii intreprinderii.

Intre valoarea de inregistrare in contabilitate si valoarea economica a posturilor din activul bilantului apar diferente. Valoarea de inregistrare in contabilitate este de regula costul de achizitie sau de productie al bunului respectiv, fiind corectata prin amortizare, provizioane sau reevaluare. Analiza financiara are in vedere realitatea economica a intreprinderii, in evaluarea posturilor din bilantul contabil tine seama in primul rand de valoarea de reinnoire si de valoarea de folosinta a elementelor intreprinderii.

Rezulta ca in constructia bilantului financiar plusul de valoare (sau minusul de valoare) latent al activului trebuie sa fie compensat prin inscrierea sau scaderea unei sume de aceeasi valoare in pasivul bilantului, respectiv la capitalurile proprii.

In sinteza, in mod schematic, corectiile care se efectueaza se prezinta sintetic astfel :

Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare -din care < 1 an Stocuri Creante -din care > 1 an Titluri de plasament Disponibilitati banesti Conturi de regularizare si asimilate -din care > 1 an Prime de rambursare a obligatiunilor

Activ

Pasiv

Capitaluri proprii Provizioane pentru riscuri si cheltuieli -din care < 1 an Datorii -din care pe t.s. Conturi de regularizare -din care < 1 an

In bilantul financiar, gruparea posturilor de activ se face in ordinea inversa a lichiditatii iar a posturilor de pasiv in ordinea inversa a exigibilitatii. Pentru realizarea acestei grupari, trebuie realizate urmatoarele regrupari :

Elementele inregistrate la active imobilizate al caror grad de lichiditate este mai mic de un an vor fi trecute la active circulante. In aceasta categorie intra creantele aferente participatiilor inregistrate in bilantul contabil la imobilizari financiare

Cheltuielile inregistrate in avans aferente unei perioade mai mari de un an vor fi incluse in categoria activului imobilizat (de regula la imobilizari necorporale) iar cele corespunzatoare unei perioade mai mici de un an in categoria activelor circulante.

In cazul lichidarii intreprinderii, cheltuielile anticipate se deduc atat din activ cat si din capitalul propriu.

Datoriile aferente unei perioade mai mari de un an, indiferent de natura sau originea lor, vor fi incluse in capitalul permanent.

Provizioanele corespunzatoare unui risc sau unei deprecieri a caror producere e prevazuta pe un orizont indepartat de timp sunt asimilate datoriilor pe termen mediu si lung iar provizioanele cu caracter de rezerve trebuie asimilate capitalului propriu.

Provizioanele pentru cheltuieli aferente unei perioade mai mici de un an se asimileaza datoriilor pe termen scurt iar cele aferente unei perioade mai mari de un an se includ in categoria datoriilor pe termen mediu si lung.

Veniturile inregistrate in avans aferente unei perioade mai mari de un an se inregistreaza in categoria datoriilor pe termen mediu si lung iar cele corespunzatoare unei perioade mai mici de un an in categoria datoriilor pe termen scurt.

Se considera ca o datorie viitoare impozitul pe profit cuprins in subventiile pentru investitii, provizioane reglementate si provizioane asimilate capitalului propriu. In bilantul financiar subventiile pentru investitii si provizioanele vor fi inregistrate la capitalul propriu cu o valoare micsorata cu impozitul pe profit aferent impozitului pe profit amanat sau viitor, acesta fiind inclus in categoria datoriilor pe termen mediu sau lung sau pe termen scurt, in functie de perioada in care subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate vor fi inregistrate asupra veniturilor bilantului financiar (bilantul in valori reale sau la zi).

Bilantul financiar al societatii 'Banatim' S.A. este prezentat in anexa nr.3.

CAP. IV. ECHILIBRUL FINANCIAR

4.1. ECHILIBRUL FINANCIAR, PARTE A ANALIZEI FINANCIARE A INTREPRINDERII

Starea de performanta financiara a unei intreprinderi intereseaza in special pe creditori, element cheie urmarit de orice potential sau real creditor, mentinerea unei stari de performanta cat mai buna si imbunatatirea performantei financiare trebuie sa fie preocuparea esentiala a firmei in vederea realizarii obiectivului central de continuare a existentei acesteia in conditii de profitabilitate si rentabilitate.

Analiza financiara reprezinta activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la inchiderea exercitiului financiar. Rezultatele analizei performantelor economico-financiare ale intreprinderii vor fundamenta deciziile operative si strategice de exploatare a capitalului economic si de investire (dezinvestire) de noi capitaluri. Acest domeniu cu totul special isi propune sa evidentieze modalitati de realizare a echilibrului financiar atat pe termen lung cat si pe termen scurt precum si trepte de acumulare baneasca, de rentabilitate ale intreprinderii. In desfasurarea activitatii de analiza financiara sunt utilizate documente de sinteza furnizate de contabilitate, documente in care se regasesc o serie de informatii ce reflecta situatia financiara a intreprinderii si starea patrimoniala a acesteia. Este vorba de bilantul contabil, contul de profit si pierdere si chiar anexa la bilant. Acestea sunt completate cu informatii privind evolutia preturilor, a cursurilor bursiere pe piata.

Analiza financiara isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si dezvoltare intr-un mediu concurential. De asemenea analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere. Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si in final, a valorii intreprinderii.

In procesul de conducere, analiza financiara constituie un element operational, de cunoastere a starii de functionare a sistemului si pe aceasta baza de initiere a masurilor de reglare a disfunctionalitatilor. Semnalul dereglarii functionarii sistemului si respectiv pentru ordonarea analizei financiare il reprezinta abaterea de la un obiectiv parametrizat in timp si spatiu, de la o norma de functionare a sistemului.

Situatia financiar-patrimoniala reprezinta o anumita stare a capitalului din punct de vedere al existentei, componentei materiale si a rezultatelor obtinute. Reprezinta o premisa si in acelasi timp o consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al firmei, constituie cadrul financiar al acesteia, respectiv fluxurile de capital pe care le implica si le degaja. Analiza situatiei generale a patrimoniului firmei se realizeaza pe baza structurii activului si pasivului bilantului intreprinderii. Pe baza acestor date se formuleaza concluzii referitoare la pozitia particulara a firmei in raport de situatia generala a ramurei din care face parte si a concurentei.

Pe baza analizei datelor din bilanturile financiare pe anii 1998, 1999, si 2000 s-au constatat ca o prima impresie despre situatia patrimoniala a societatii 'Banatim' S.A. urmatoarele :

in anul 1997 :

-valoarea activelor imobilizate s-a modificat intr-o marime foarte mica fata de valoarea de la inceputul anului pentru ca profilul de activitate a ramas acelasi si nu a fost necesara vanzarea activelor ; de asemenea nu s-au inregistrat reevaluari.

-in cazul activelor circulante, se inregistreaza o usoara crestere a acestora la sfarsitul anului fata de valoarea de la inceputul anului ca urmare a cresterii stocurilor cu 1.025.111 , aceasta crestere fiind determinata de formarea stocurilor de produse finite pentru penetrarea pe anumite piete interne, creantele au crescut si ele cu 1.014.203 dar au crescut si disponibilitatile cu 257.956 iar datoriile s-au mentinut relativ constante astfel ca solvabilitatea intreprinderii nu este afectata.

-in pasiv se inregistreaza o situatie pozitiva prin sporirea capitalului propriu cu 1.422.481.

in 1998 :

-valoarea activelor imobilizate a crescut foarte mult fata de inceputul anului, cu 8.781.786, adica exprimat procentual cu 155,93% ca urmare a cresterii valorii imobilizarilor corporale prin trimiterea de utilaje de catre intreprinderile cu care lucreaza in lohn si ca urmare a unor achizitii realizate de intreprindere pentru productia proprie.

-in ceea ce priveste activele circulante, se remarca o crestere de asemenea foarte mare a valorii stocurilor, cu 4.091.264 respectiv procentual, cu 102,06% datorita constituirii deliberate a unor rezerve de materii prime in conditii de fluctuatie a preturilor de aprovizionare ; creantele au crescut si ele cu 2.224.862, in conditiile in care disponibilitatile au scazut cu 269404 ; acesta constituie un semnal asupra solvabilitatii firmei.

-in pasiv capitalurile proprii au crescut cu 4.445.787 dar se constata si aparitia unor imprumuturi pe termen lung in valoare de 5.102.232 pentru a face fata achizitiei de imobilizari corporale si de asemenea cresterea datoriilor pe termen scurt cu 5.300.498 pentru a acoperi creantele si cresterea stocurilor.

O asemenea situatie trebuie sa atentioneze conducerea intreprinderii pentru a lua masuri de reducere a stocurilor, accelerarea procesului de incasare a creantelor, in vederea crearii de disponibilitati necesare achitarii datoriilor ; in caz contrar se va apela in continuare la credite, care prin nivelul dobanzii pot sa afecteze situatia financiara a intreprinderii.

in 1999 :

-activele imobilizate si-au pastrat aproape nemodificata valoarea (14.558.619 la sfarsitul anului fata de 14.446.558 la inceputul anului) ca urmare a stabilizarii activitatii.

-in cadrul activelor circulante, valoarea stocurilor a continuat sa creasca, cu 4.055.347, adica cu 50,06% tot pentru constituirea unor rezerve de materii prime, dar au crescut si disponibilitatile cu 613.789, adica cu 92,49%, prin incasari mai mari fata de anul precedent datorita vanzarii unor produse mai competitive pe piata.

-in pasiv, atat imprumuturile pe termen mediu si lung cat si datoriile pe termen scurt s-au mentinut relativ constante, ca urmare a fost necesara o diminuare a capitalurilor proprii pentru acoperirea cresterii valorii stocurilor.

Exista o serie de indicatori cu ajutorul carora se poate aprecia echilibrul general al intreprinderii, dar cei mai des utilizati sunt :

Rata autonomiei financiare - care se calculeaza dupa formula :

Raf =, unde : Raf - rata autonomiei financiare

Cpr - capitaluri proprii

Cimpr - capitaluri imprumutate

Conform datelor din bilantul financiar al societatii 'Banatim' S.A. se pot calcula urmatoarele valori ale acestui indicator :

Raf1997 = 0,52

Raf1998 = 0,53

Raf1999 = 0,41

Raf2000 = 0,26

Se observa o scadere a ratei autonomiei financiare in ultimii doi ani datorita imprumuturilor pe termen lung realizate de societate pentru a face fata necesitatilor de finantare tot mai mari.

Rata de finantare a stocurilor - se calculeaza dupa formula :

Rfs =, unde : Rfs - rata de finantare a stocurilor

FR - fond de rulment

St - stocuri

Conform datelor din bilantul financiar al societatii 'Banatim' S.A. se pot calcula urmatoarele valori ale acestui indicator :

Rfs1997 = 0,28

Rfs1998 = 0,49

Rfs1999 = 0,33

Rfs2000 = 0,06

Daca in 1998 rata finantarii stocurilor era de 0,49 fiind cu mult mai mare fata de cea din 1997, din 1999 ea incepe sa scada datorita cresterii volumului stocurilor si reducerea valorii fondului de rulment astfel ca in 2000 ea devine aproape nula, deci stocurile nu sunt finantate aproape deloc.

Rata de autofinantare a activelor - se calculeaza dupa formula :

Raa = , unde : Raa - rata de autofinantare a activelor

Cpr - capitaluri proprii

Afixe - active fixe

Acirc - active circulante

Rata de autofinantare a activelor ia urmatoarele valori pe baza datelor din bilantul financiar al societatii 'Banatim' S.A. :

Raa1997 = 0,52

Raa1998 = 0,53

Raa1999 = 0,41

Raa2000 = 0,26

Daca in anii 1997 si 1998 valoarea acestui indicator s-a mentinut relativ constanta pentru ca, cresterea valorii activelor si a capitalurilor proprii s-a facut aproximativ in aceleasi procente. In anul 1999, rata autofinantarii activelor a scazut, aceasta desi valoarea capitalurilor proprii a crescut fata de inceputul anului. Dar se constata si o crestere a valorii activelor fata de valoarea de la inceputul anului mult mai mare decat procentul cu care au crescut capitalurile proprii, astfel explicandu-se scaderea valorii indicatorului. In anul 2000, rata de autofinantare a activelor a scazut si mai mult deoarece a scazut valoarea capitalurilor proprii in conditiile cresterii valorii activelor, in special a activelor circulante.

Rata datoriilor - se calculeaza conform relatiei :

Rd = 1 - Raa

Conform datelor din bilantul financiar al societatii 'Banatim' S.A. se pot calcula urmatoarele valori ale acestui indicator :

Rd1997 = 0,48

Rd1998 = 0,47

Rd1999 = 0,59

Rd2000 = 0,74

In anii 1997 si 1998, rata datoriilor se mentine relativ constanta si la o valoare sub 50 datorita faptului ca intreprinderea nu apeleaza la 6mprumuturi pe termen mediu si lung. In anii 1999 si 2000 rata datoriilor trece peste valoarea de 50 si este in crestere de la un an la altul datorita efectuarii de imprumuturi pe termen lung in 1999 si cresterea valorii acestora, precum si cresterea valorii imprumuturilor pe termen scurt in 2000.

Aceasta este o apreciere generala a situatiei patrimoniale a intreprinderii dar, pentru aprecierea desfasurarii normale a activitatii intreprinderii, a modului in care sunt utilizate si valorificate resursele de care dispune este necesara asigurarea echilibrului economico-financiar.

Analiza echilibrului financiar al patrimoniului intreprinderii urmareste reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finantare si utilizarile resurselor financiare, dintre veniturile si cheltuielile aferente desfasurarii activitatii pe termen lung, mediu si scurt. Echilibrul financiar se analizeaza pe termene, adica pe termen mediu si lung prin compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt prin compararea resurselor curente cu activele circulante si echilibrul pe global prin compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment. Analiza echilibrului financiar se poate realiza prin doua abordari :

o abordare statica : indicatorii echilibrului financiar sunt calculati pe baza bilantului financiar si reflecta o imagine statica, la un moment dat, a modului de realizare a echilibrului financiar ;

o abordare dinamica : indicatorii echilibrului financiar sunt calculati pe baza bilantului functional iar echilibrul financiar este privit din perspectiva continuitatii activitatii ;

In elaborarea acestei lucrari se foloseste abordarea statica a echilibrului financiar, astfel ca indicatorii de baza ai echilibrului financiar vor fi calculati pe baza bilantului financiar, bilant prezentat in anexa nr.3.

Indiferent de metoda de abordare utilizata, aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori :

fond de rulment

necesar de fond de rulment

trezoreria

4.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE TERMEN LUNG - FONDUL DE RULMENT

4.2.1. Echilibrul financiar pe termen lung - prezentare teoretica

Analiza echilibrului financiar pe termen lung se realizeaza cu ajutorul fondului de rulment.

Intr-o apreciere cvasigenerala, prin fond de rulment intelegem ansamblul resurselor necesare pentru finantarea activitatii curente de productie. Mai precis, fondul de rulment reprezinta nivelul surselor permanente utilizate pentru finantarea activelor circulante sau partea din sursele stabile utilizate pentru finantarea activelor ciclice.

Cand sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente spunem ca intreprinderea dispune de un fond de rulment care poate fi utilizat ('rulat') pentru reinnoirea activelor circulante. In acest fel fondul de rulment apare ca o marja de securitate sau de siguranta financiara care permite intreprinderii sa faca fata nevoilor de finantare ale exploatarii atunci cand sursele ciclice sunt insuficiente.

Notiunea de fond de rulment poate avea mai multe acceptiuni, in functie de nivelul de cuprindere la care se refera :

Fondul de rulment total (FR), acesta avand doua modalitati de calcul :

pe baza partii de sus a bilantului, ca diferenta intre capitalul permanent (Cpm) si activele imobilizate (Ai) :

Determinarea fondului de rulment pe baza partii de sus a bilantului

Active imobilizate FOND DE RULMENT

Capital permanent

FR = Cpm - Ai

pe baza partii de jos a bilantului, ca diferenta intre activele circulante = stocuri+ creante+ disponibilitati (Ac) si datoriile totale pe termen scurt = obligatii de exploatare + datorii financiare pe termen scurt (Dts) :

Calculul fondului de rulment pe baza partii de jos a bilantului

Active circulante

Datorii pe termen scurt FOND DE RULMENT

FR = Ac - Dts

Determinarea fondului de rulment prin cele doua modalitati evidentiaza doua aspecte complementare ale aceluiasi indicator :

stabilirea marimii fondului de rulment pe baza partii de sus a bilantului reflecta modul cum structura financiara a intreprinderii influenteaza procesul de formare al surselor de finantare aferente procesului de exploatare ;

stabilirea marimii fondului de rulment pe baza partii de jos a bilantului reflecta in termeni concreti problema solvabilitatii viitoare a intreprinderii, indicatorul capatand semnificatia unui excedent de lichiditati potentiale sau marja de siguranta care poate atenua riscurile de exploatare .

Aceasta pozitie strategica a fondului de rulment, de a face legatura intre partea de sus si partea de jos a bilantului , ii confera o valoare informativa deosebita, conducand la aprecierea aproape unanima a analistilor financiari ca fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului financiar al intreprinderii. In cele din urma el este rezultatul arbitrajului intre finantarea pe termen lung si finantarea pe termen scurt.

Sunt analisti financiari care apreciaza ca dimpotriva necesarul de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant al echilibrului financiar, intrucat evidentiaza acele nevoi temporare reinnoibile permanent in cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale intreprinderii. Aceste nevoi au ramas neacoperite din sursele temporare dar reinnoibile in cadrul acelorasi cicluri de exploatare. Aceasta apreciere porneste de la aprecierea calitativa a ciclului de exploatare privind capacitatea acestuia de a-si echilibra nevoile ciclice din surse ciclice de capital. Partea ramasa neacoperita financiar trebuie sa fie egala sau inferioara fondului de rulment. Astfel, calitatea necorespunzatoare a activitatii de exploatare conduce la un dezechilibru financiar care va afecta exercitiile financiare viitoare sau care pune in pericol integritatea capitalurilor proprii.

In stare de echilibru financiar, fondul de rulment ar trebui sa fie egal cu necesarul de fond de rulment si sa degaje o trezorerie neta (TN) pozitiva, respectiv sa echilibreze partea de jos a bilantului :

FR=NFR+TN

Din aceasta relatie se desprinde ideea ca principala componenta a echilibrului financiar este necesarul de fond de rulment. Fondul de rulment poate fi analizat in functie de structura capitalurilor permanente :

capitaluri proprii (Cpr)

datorii financiare (Datf)

Aceasta analiza ar pune in evidenta masura in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii, respectiv gradul de autonomie al intreprinderii. Indicatorul care releva gradul de autonomie, de libertate in luarea unor decizii de investitii privind dezvoltarea intreprinderii, este fondul de rulment propriu.

Fondul de rulment propriu (FRp) apreciaza cuantumul participarii capitalului propriu (Cpr) la finantarea activelor circulante :

FRp = Cpr - Ai

FRp = FR - Itml , unde : Itml = imprumuturi pe termen mediu si lung

Fondul de rulment strain (FRs) pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante :

FRs = FR - FRp

Fondul de rulment poate avea mai multe variante :

a) Fond de rulment brut si net

Totalul resurselor care acopera valorile de exploatare, valorile realizabile pe termen scurt si lichiditatile (in cont si in casa) poarta denumirea de fond de rulment brut. Pentru a aprecia cat de consistenta este lichiditatea intreprinderii si implicit cat de consolidat este echilibrul financiar pe termen scurt se opereaza cu indicatorul fond de rulment net. La fel ca fondul de rulment brut, fondul de rulment net reprezinta o marime de calcul rezultata prin prelucrarea informatiilor din bilant, potrivit urmatoarelor relatii de calcul :

FRN = Cpm - Ain , unde Ain = active imobilizate nete

FRN = Ac - Dts

Fondul de rulment net este compus din fondul de rulment propriu-partea din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante (aceasta parte ar trebui sa detina ponderea majoritara in fondul de rulment si sa manifeste o permanenta tendinta de crestere)- si fondul de rulment strain-partea din datoriile pe termen mediu si lung care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante.

Fondul de rulment net trebuie sa aibe o marime optima pentru a putea satisface cel putin doua din cerintele de baza ale mentinerii echilibrului financiar al firmei :

de a permite a se constitui suficiente stocuri (active circulante) pentru asigurarea unei desfasurari normale, in conditii de eficienta a procesului productiv ;

de a imobiliza in acest scop un volum cat mai mic de capital permanent, intrucat, de regula costul acestuia este mult mai mare decat al capitalului pe termen scurt (dobanda).

Deci marimea optima a fondului de rulment net se afla intre o limita minima a nevoilor de active circulante si o limita maxima a resurselor de capital pe termen scurt (datorii pe termen scurt) permisa firmei de creditorii sai.

b) Fondul de rulment permanent si fondul de rulment optim

Diferenta constanta dintre capitalul permanent si activele imobilizate, indiferent de modificarea activelor circulante reprezinta fondul de rulment permanent.

Fondul de rulment optim sau optimal este cel care mentine echilibrul financiar al intreprinderii cu cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor.

c) Fondul de rulment negativ, zero sau pozitiv

In cazul in care fondul de rulment < 0, ponderea in finantarea activelor intreprinderii o detin datoriile pe termen scurt. De aici rezulta un grad extrem de ridicat de exigibilitate al surselor de finantare. Acesta este insa contrapus unui grad mai scazut de lichiditate, pus pe seama cresterii ponderii activelor imobilizate in totalul plasamentelor de capital ale intreprinderii. In aceste conditii, cu usurinta ne putem da seama ca echilibrul pe termen scurt al intreprinderii poate fi extrem de usor periclitat. Se poate intrevedea faptul ca pentru a face fata obligatiilor scadente imediate, intreprinderea va trebui sa-si procure lichiditati. In acest scop fie ca va proceda la lichidarea unor active (terenuri, cladiri, titluri, alte valori mobiliare), astfel isi compromite existenta, fie ca incearca sa obtina din partea creditorilor sai amanari de plata ceea ce ii va diminua credibilitatea in fata partenerilor sai de afaceri, fie ca va apela la noi imprumuturi, diminuandu-si astfel gradul de autonomie financiara.

In principiu, o intreprindere productiva nu trebuie sa se gaseasca intr-o astfel de situatie. Pot insa sa apara fenomene imprevizibile care sa conduca spre un astfel de dezechilibru cum ar fi : falimentul unor clienti, caderea unor banci, disparitia unor debitori, calamitati, etc. Din prudenta, pentru a evita astfel de situatii delicate si nedorite, este necesar ca intreprinderea sa fie preocupata si sa dispuna in permanenta, intr-o anumita proportie de active usor lichidabile, pe care sa le poata transforma rapid in lichiditati. In acest fel, ea evita blocajele in circuitul financiar, isi restabileste cu usurinta echilibrul si isi protejeaza credibilitatea in afaceri.

Situatia in care activele circulante transformabile in lichiditati sunt insuficiente pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt este o situatie de dezechilibru care reflecta o stare nefavorabila sub aspectul solvabilitatii. Aprecierea perspectivei intreprinderii de a-si acoperi datoriile pe termen scurt presupune analiza detaliata a structurii activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt : daca scadenta medie a activelor circulante este mai mica decat a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat si in conditiile unui fond de rulment negativ.

In cazul in care fondul de rulment este egal cu zero inseamna ca plasamentele in active circulante sunt realizate in exclusivitate pe seama datoriilor pe termen scurt. In aceasta situatie grija asigurarii si mentinerii echilibrului financiar este concentrata cu precadere asupra posibilitatii de transformare la timp a activelor in lichiditati.

Accentul se pune pe respectarea graficelor de aprovizionare, a programelor de productie, a celor de comercializare de unde rezulta accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant astfel incat sa se raspunda prin acest mecanism exigibilitatii obligatiilor de plata.

In acest caz, intreprinderea nu dispune de fond de rulment, solvabilitatea ei este asigurata, dar riscul perturbarii este ridicat si deriva din asimetria lichiditatii activului comparativ cu exigibilitatea pasivului, astfel :

obligatiile de plata sunt clar dimensionate si au termene precizate ;

transformarea activelor circulante in lichiditati este supusa unor riscuri mai mari, derivate din gestiunea stocurilor, derularea procesului de aprovizionare, desfasurarea ciclului de productie, organizarea desfacerii, incasarea integrala si la termen a creantelor precum si de posibilitatea de valorificare a plasamentelor pe termen scurt .

Evident ca fondul de rulment nul sau aproape nul pune in discutie fragilitatea echilibrului financiar al intreprinderii, provoaca suspiciuni din partea creditorilor in privinta capacitatii sale de a-si onora obligatiile de plata scadente.

Daca fondul de rulment este pozitiv si are o dimensiune corespunzatoare, inseamna ca intreprinderea dispune de acea 'marja de securitate' necesara functionarii cotidiene in conditii de echilibru. Exista posibilitatea de a-si finanta pe seama capitalului permanent acel nivel minim dar sigur de active circulante absolut necesar pentru buna ei functionare. Elementele activelor circulante precum stocurile, valori realizabile pe termen scurt, disponibilitati in cont si casa, considerate la nivelul minim necesar sunt numite deseori 'stocuri utile' si prezinta o importanta aparte in practica finantarii.

In executie, simpla consemnare a unui fond de rulment pozitiv nu e suficienta. El trebuie mentinut in permanenta la acea dimensiune care ofera certitudinea derularii normale a activitatii financiare. In acest sens, atentia managerilor trebuie indreptata asupra masurilor si actiunilor care sa elimine fenomenul incetinirii vitezei de rotatie a capitalului, sa contracareze actiunea factorilor ce diminueaza gradul de lichiditate al intreprinderii. Numai in acest fel se pot evita perturbatiile in asigurarea si mentinerea echilibrului financiar, in mentinerea consistentei sale.

Pe baza teoriei si practicii economice se pot lua in vedere mai multe categorii de fond de rulment :

fond de rulment previzionat, permanent, antecalculat sau planificat cunoscut sub denumirea de : fond de rulment necesar (indispensabil), fond de rulment ideal (dupa norme), fond de rulment minim sau fond de rulment dorit - notat de noi FRP-fond de rulment programat ;

fond de rulment real, care la randul sau, dupa modul de calcul, poate fi : social, propriu sau permanent - notat FRR ;

Din compararea celor doua categorii de fond de rulment, real si programat, pot aparea urmatoarele situatii :

FRR>FRP - diferenta reprezinta un excedent de fond de rulment fata de cel antecalculat ;

FRR<FRP - diferenta reprezinta un deficit de fond de rulment fata de cel antecalculat ;

FRR=FRP - egalitatea reflecta corespondenta, la momentul respectiv, intre fondul de rulment real si cel antecalculat .

In analiza se va avea in vedere in ca calculul fondului de rulment antecalculat, obiectivul de baza este stabilirea neconcordantei dintre gradul de lichiditate al posturilor de activ (stocuri si creante) si gradul de exigibilitate al posturilor de pasiv (furnizori, creditori).

Abaterile dintre marimile FRR si FRP fie de cresterea mai accentuata a activelor imobilizate, fie de un ritm mai scazut de crestere a capitalului permanent fata de prevederi (in cazul deficitului) si invers, in cazul excedentului. La aceste influente se au in vedere si modificarile interne din cadrul elementelor ce formeaza capitalul permanent si activele imobilizate.

Din cele mentionate se desprinde concluzia ca in practica firmelor, problema fondului de rulment este intotdeauna asociata finantarii activelor circulante, confirmandu-se inca o data adevarul ca in economia de piata accentul trebuie pus pe echilibrul pe termen scurt, pe lichiditate. Aceasta deoarece spectrul neplacut al falimentului intreprinderii este generat nu atat de lipsa de solvabilitate (echilibrul financiar pe termen lung) cat mai ales de lipsa de capacitate de plata, de onorare la scadenta a obligatiilor banesti. Aceasta pentru ca obligatiile pe termen scurt sunt mult mai presante decat cele pe termen mediu si lung si ca urmare ridica mult mai multe probleme in contextul managementului financiar. De aici si rezolvarea problemei potrivit principiului ca totalul plasamentelor de capital in active circulante trebuie finantate atat pe seama datoriilor cat si a unei parti din capitalul permanent, marimea acestuia fiind reprezentata tocmai de fondul de rulment net.

Fondul de rulment net se modifica datorita modificarii posturilor de activ si de pasiv din bilant. Cresterea fondului de rulment se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (capitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active stabile = active imobilizate).

Resursele stabile sunt formate din : capital permanent, rezultatul exercitiului, rezerve de capital, resurse imprumutate stabile, alte fonduri, din care scadem dividendele.

Cresterea capitalului permanent se realizeaza prin :

sporirea rezultatului exercitiului si a rezervelor de capital ;

cresterea capitalurilor proprii ca aport al actionarilor ;

cresterea provizioanelor ;

cresterea datoriilor financiare (cresterea capitalului imprumutat prin contractarea de credite pe termen lung, emitere de obligatiuni, etc.);

obtinerea de subventii ;

Diminuarea activelor imobilizate se realizeaza prin :

amortizare ;

vanzari de active fixe ;

reevaluare ;

retragerea aportului ;

vanzarea titlurilor financiare ;

Scaderea activelor imobilizate nu reprezinta un scop in sine intrucat are ca rezultat scaderea capacitatii de productie si micsorarea cifrei de afaceri. Reducerea justificata prin vanzarea activelor neproductive sau uzate, conduce la cresterea fondului de rulment net.

Reducerea fondului de rulment se datoreaza diminuarii capitalului permanent prin :

inregistrarea de pierderi din anii precedenti ;

distribuirea dividendelor ;

reducerea sau anularea provizioanelor reglementate ;

scaderii amortizarii ;

rambursarii datoriilor ;

retragerea actionarilor.

Reducerea fondului de rulment se poate datora si/sau cresterii activelor imobilizate prin :

investitii necorporale, corporale sau financiare ;

reevaluare ;

aporturi de capital in natura.

Influenta factorilor va determina modificari ale fondului de rulment care se pot sintetiza in urmatoarele situatii :

a) Fondul de rulment creste.

Aceasta situatie este considerata a fi pozitiva deoarece o parte tot mai mare din activele circulante este finantata de capitalul permanent. Daca aceasta crestere s-a datorat insa cresterii gradului de indatorare pe termen lung prin apelarea la credite pe termen mediu si lung, atunci vor creste si cheltuielile financiare (dobanzile) care vor avea ca efect diminuarea rezultatului exploatarii. Situatia financiara se imbunatateste daca cresterea fondului de rulment s-a facut pe seama cresterii capitalurilor proprii.

Un fond de rulment care acopera in totalitate stocurile nu este dovada unei bune gestiuni a resurselor deoarece in locul resurselor permanente, mult mai costisitoare ar putea fi folosite resurse temporare.

b) Fondul de rulment scade.

Aceasta situatie de multe ori este considerata negativa, deoarece activele circulante sunt acoperite intr-o mai mica masura din resursele permanente. Daca aceasta diminuare a fondului de rulment se datoreaza cresterii activelor imobilizate, atunci situatia financiara a intreprinderii pe termen lung se imbunatateste datorita rezultatelor exploatarii degajate de investitii. De asemenea scaderea fondului de rulment poate fi compensata printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante.

Reducerea fondului de rulment se manifesta in mod negativ atunci cand ea se realizeaza pe seama micsorarii capitalului social.

c) Fondul de rulment ramane neschimbat.

Desi aceasta situatie nu este intamplatoare, ea poate fi rezultatul stagnarii intreprinderii, cand nu se realizeaza investitii sau volumul de activitate ramane acelasi. Aceasta situatie se intalneste pe perioade scurte, operatiunile financiar-contabile determinand modificarea permanenta a fondului de rulment in sensul cresterii sau diminuarii lui.

Fondul de rulment este un indicator al solvabilitatii firmei, existenta lui marcand absenta riscului de insolvabilitate iar nivelul sau insuficient este un semn al lipsei de lichiditati si a riscului de neplata. In interpretarea fondului de rulment trebuie sa se tina cont si de rata lichiditatii globale si lichiditatii imediate si rata de finantare a stocurilor, necesarul de fond de rulment, ratele fondului de rulment si nu in ultimul rand de sectorul de activitate. Un fond de rulment pozitiv nu inseamna intotdeauna un aspect pozitiv daca el nu acopera necesarul de fond de rulment.

Analiza fondului de rulment net se realizeaza in general si prin metoda ratelor , cu ajutorul urmatorilor indicatori :

rata fondului de rulment net (Rfr) : se calculeaza prin raportul dintre fondul de rulment net (FRN) si cifra de afaceri (CA) si se exprima in zile pe an, indicand marja de securitate a firmei. Valoarea duratei de rotatie a fondului de rulment net in conditii de echilibru financiar trebuie sa fie cuprinsa intre 30 si 90 de zile pe an. Sub aceasta durata, rata evidentiaza 'topirea' resurselor permanente in finantarea activitatii, iar peste aceasta durata de rotatie rata evidentiaza 'inghetarea' fondurilor permanente in sensul supradimensionarii lor in raport cu nevoile de finantare.

Rfr = * 360

rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment (Rfac) se calculeaza prin raportul dintre fondul de rulment net si activele circulante :

Rfac = * 100

In cadrul firmelor, marimea fondului de rulment trebuie sa fie optima, in sensul ca nivelul acestuia variaza in general intre 20 si 45 din activele circulante in functie de sectorul de activitate si specificul activitatilor desfasurate de fiecare firma.

rata de acoperire a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment (Rnfr) se calculeaza ca raport intre fondul de rulment net si necesarul de fond de rulment :

Rnfr = * 100

Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment asigura o imagine a derularii ciclului de exploatare. In cazul in care aceasta rata este mai mare de 100 se considera ca fondul de rulment a finantat integral necesarul de fond de rulment si o parte din trezoreria neta.

Fondul de rulment, pe termen scurt, are un caracter relativ stabil. Daca nu au loc investitii importante si nici operatiuni financiare pe termen lung, putem asista la o crestere progresiva a fondului de rulment, ca urmare a autofinantarii, respectiv a acumularilor succesive de amortizari, provizioane si profituri nerepartizate.

Un fond de rulment excedentar, desi este o situatie de echilibru financiar, cu suficienta marja de securitate fata de riscurile activitatii economice, are un cost de oportunitate ridicat. Acest cost poate fi calculat ca diferenta intre rentabilitatea activitatii economice a intreprinderii si rentabilitatea plasamentului pe termen scurt. Aceasta situatie este rezultatul unei politici generale de prudenta si de intarire a autonomiei.

Dimpotriva, in cazul unei politici ofensive de crestere a capacitatii de productie sau de diversificare a activitatii, prin cumpararea de participatii la alte societati, capitalurile permanente, absorbite in aceste active fizice sau financiare, degaja un fond de rulment inferior necesarului de fond de rulment. Acoperirea deficitului de fond de rulment necesita apelarea la credite pe termen scurt al caror cost este ridicat atat in ceea ce priveste rata mai ridicata a dobanzii, cat si exigibilitatea ridicata a acestora. Aceste credite pun permanent problema renegocierii conditiilor de creditare. O asemenea situatie de deficit al fondului de rulment apare si in cazul unor activitati economice cu rentabilitate insuficienta. Intreprinderea are dificultati financiare pentru acoperirea costurilor capitalurilor proprii (dividendele) si a celor imprumutate (dobanzi, comisioane, etc.).

De aceea este recomandata acea politica generala de echilibru care sa mentina fondul de rulment la nivelul mediei fluctuatilor necesarului de fond de rulment, aceasta fiind marimea minim necesara a fondului de rulment, ilustrata prin figura nr. 4.1.

Valori

NFR FR>NFR

(+TN FR=NFR

FR<NFR

(-TN)

Timp

Figura nr. 4.1.

Marimea minim necesara a fondului de rulment

Fondul de rulment optimal este cel care mentine echilibrul financiar al intreprinderii la cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor.

Aceasta politica de echilibru, intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, este si cea care asigura cel mai bine realizarea obiectivelor financiare de rentabilitate si lichiditate : diminuarea disponibilitatilor 'lenese' va determina cresterea rentabilitatii, iar reducerea solicitarii la creditele pe termen scurt va determina cresterea capacitatii de plata, respectiv cresterea autonomiei financiare a intreprinderii.

4.2.2. Analiza statica a fondului de rulment la societatea "Banatim" S.A.

Analiza statica a echilibrului financiar pe termen lung, realizat prin intermediul fondului de rulment, se realizeaza pe baza bilantului financiar. Selectand din bilantul financiar al societatii "Banatim" S.A. datele necesare pentru calculul fondului de rulment este prezentat in continuare modul de calcul al fondului de rulment pe anii 1997, 1998, 1999 in tabelele nr.1., nr.2. si nr.3.:

Tabel nr. 4.2.2.1

Determinarea fondului de rulment pentru anul 1997

mii lei

In intervalul 1996 - 1997, fondul de rulment a inregistrat valori pozitive ceea ce inseamna ca intreprinderea a dispus de resurse permanente pentru a-si acoperi o parte din nevoile temporare, adica din activele circulante.

Resursele permanente ale intreprinderii au fost utilizate astfel :

- in anul 1996 :

pentru finantarea activelor imobilizate - 5.230.764 mii lei, care reprezinta   86,24% din totalul capitalului permanent;

pentru finantarea activelor circulante - 834.728 mii lei, adica 13,76%;

- in anul 1997 :

pentru finantarea activelor imobilizate : 5.644.772 mii lei, ceea ce inseamna 74,28% din valoarea capitalului permanent;

pentru finantarea activelor circulante : 1.953.964, adica 25,72%;

Se observa ca a crescut partea din capitalul permanent folosita pentru finantarea activelor circulante, datorita cresterii valorii acestora.

De asemenea se observa ca intreprinderea inregistreaza valori ale activelor circulante mai mari decat datoriile pe termen scurt, deci inregistreaza lichiditati potentiale asupra exigibilitatilor potentiale pe termen scurt.

Pe intervalul analizat se observa ca valoarea fondului de rulment a crescut de la 834.728 la 1.953.964, adica cu 134,08%, acesta datorita cresterii mai mari a valorii capitalului permanent fata de valoarea activelor imobilizate. Cresterea valorii capitalului permanent se datoreaza in totalitate cresterii valorii capitalului propriu fata de anul precedent de la 6.065.492 mii lei la 7.598.736 mii lei adica cu 25,28%, intreprinerea neapeland in aceasta perioada la imprumuturi pe termen lung. Cresterea activelor imobilizate se datoreaza atat cresterii imobilizarilor corporale de la 5.110.833 mii lei la 5.179.616 mii lei adica cu 1,35%, cat si cresterii imobilizarilor financiare, intr-o proportie mai mare, de la 119.931 mii lei la 465.156 mii lei, adica cu 287,85%.

Fondul de rulment in aceasta perioada este constituit numai din fond de rulment propriu, fondul de rulment imprumutat fiind egal cu zero, deci intreprinderea apeleaza numai la resurse proprii pentru finantarea activelor circulante.

Nivelul considerat optim pentru fondul de rulment este de o treime din cifra de afaceri deci in cazul nostru ar fi de :

3.841.926 mii lei pentru anul 1996;

5.911.898,6 mii lei pentru anul 1997;

Deci , nivelul existent al fondului de rulment este situat sub nivelul considerat optim. Cu toate acestea nivelul fondului de rulment a crescut de-a lungul perioadei analizate, fapt ce duce la cresterea marjei de siguranta financiara pentru a face fata unor situatii neprevazute.

Avand in vedere ramura de activitate in care actioneaza societatea "Banatim" S.A., adica producerea de incaltaminte pentru barbati si copii, produsele finite realizate de intreprindere (pantofii ) nu necesita un ciclu lung de fabricatie, astfel ca un fond de rulment asiguratoriu poate avea valori de numai 10% din cifra de afaceri, aceasta insemnand :

1.152.578 mii lei in anul 1996;

1.773.569 mii lei in anul 1997;

Privit din acest punct de vedere, fondul de rulment obtinut de intreprindere are in anul 1996 o valoare apropiata de nivelul considerat satisfacator iar in anul 1997 are o valoare care chiar depaseste nivelul satisfacator, deci intreprinderea indeplineste conditiile necesare mentinerii echilibrului financiar pe termen lung.

Tabel nr.2.

Determinarea fondului de rulment pentru anul 1998

mii lei

In intervalul 1997 - 1998 fondul de rulment nu numai ca a inregistrat valori pozitive dar a crescut destul de mult de la inceputul perioadei analizate la sfarsitul ei, datorita cresterii activelor imobilizate si cresterii de asemenea a activelor circulante si astfel fiind nevoie de o valoare mai mare a fondului de rulment pentru acoperirea acestora.

Resursele permanente ale intreprinderii au fost utilizate asfel :

- in anul 1997 :

pentru finantarea activelor imobilizate : 5.644.772 mii lei, ceea ce inseamna 74,28% din valoarea capitalului permanent;

pentru finantarea activelor circulante : 1.953.964, adica 25,72%;

- in anul 1998 :

pentru finantarea activelor imobilizate : 14.446.558 mii lei, ceea ce inseamna 84,25%;

pentru finantarea activelor circulante : 2.700.197 mii lei, adica 16,75%.

Activele circulante se mentin si in cursul acestei perioade mai mari decat datoriile pe termen scurt, deci putem spune de asemenea ca intreprinderea a inregistrat un excedent de lichiditati potentiale asupra exigibilitatilor potentiale pe termen scurt.

Nivelul fondului de rulment a crescut de-a lungul perioadei analizate de la 1.953.964 mii lei la 2.700.197 mii lei, adica cu 38,19%. Aceasta crestere este mai mica decat cresterea fondului de rulment din perioada anterioara pentru ca, valoarea capitalului permanent desi a crescut de la un an la altul (de la 7.598.736 mii lei la 17.146.755 mii lei) cu 125,65%, aceasta crestere s- a realizat intr-un ritm mai scazut decat ritmul de crestere al activelor imobilizate de la 5.644.772 mii lei la 14.446.58 mii lei in valori absolute, adica cu 155,92%.

Cresterea valorii activelor imobilizate s-a datorat :

- cresterii imobilizarilor corporale de la 5.179.616 mii lei la 13.474.050 mii lei, in marimi relative activele corporale spunem ca au crescut cu 160,14%;

- cresterea imobilizarilor financiare de la 465.156 mii lei la 972.508 mii lei, adica cu 109,07%.

Aceasta crestere a valorii activelor imobilizate s-a datorat inceperii construirii in acest an a unui panou de distributie electrica. Pentru aceasta, a fost nevoie de achizitii de utilaje de la firma Bonis. Aceste utilaje, impreuna cu taxele vamale si comisioanele pentru achizitionarea acestora s-au platit in cursul anului 1998 dar receptia utilajelor s-a facut abia in anul 1999. Toate acestea au dus la aparitia a imobilizarilor in curs, in valoare de 6.698.485 mii lei care la randul lor au dus la cresterea valorii activelor imobilizate. Constructia acestui panou de distributie a provocat acum o serie de cheltuieli, insa pe termen lung acesta va avea rezultate benefice pentru intreprindere.

Pentru a face fata acestei cresteri a valorii activelor imobilizate a fost necesara si cresterea capitalului permanent, astfel :

- cresterea capitalurilor proprii de la 7.598.736 mii lei la 12.044.523 mii lei, adica cu 58,51%; aeasta crestere nu a fost insa suficienta, de aceea s-a apelat si la imprumuturi pe termen lung;

- contractarea unor imprumuturi pe termen mediu si lung in anul 1998 in valoare de 5.102.232 mii lei;

Apelandu-se la imprumuturi pe termen lung pentru a face fata cresterii activelor imobilizate, in structura fondului de rulment nu se mai gaseste numai fond de rulment propriu, in anul 1998 aparand si fondul de rulment imprumutat in valoare de 5.102.232 mii lei, acesta acoperind si valoarea negativa a fondului de rulment propriu de -2.402.035 mii lei, acesta fiind insuficient pentru a face fata cresterii foarte mari a valorii activelor imobilizate.

Datorita acestei cresteri mari a valorii activelor imobilizate, excedentul capitalului permanent peste valoarea activelor imbilizate, folosit pentru finantarea activelor circulante are o valoare mult mai mica astfel ca valoarea activele circulante nu este acoperita din capitalul permanent decat intr-o mica masura, intreprinderea apeland astfel si la datorii pe termen scurt.

De asemenea trebuie remarcat faptul ca in anul 1998 a fost repartizat doar jumatate din rezultatul exercitiului, adica 3.182.861 mii lei din 6.180.316 mii lei cat a fost valoarea totala a rezultatului obtinut. Aceasta si pentru ca profitul in anul 1998 a fost mult mai mare fata de profitul din 1997 : 2.380.028 mii lei in 1997 si 6.180.316 mii lei in 1998.

Nivelul considerat optim pentru aceasta perioada al fondului de rulment (o treime din cifra de afaceri) este de :

5.911.898,6 mii lei pentru anul 1997;

14.176.845 mii lei pentru anul 1998;

Se observa ca nici in aceasta perioada fondul de rulment nu se apropie de valorile considerate optime.

Dar, daca cosideram nivelul fondului de rulment optim (asiguratoriu ) ca fiind 10% din cifra de afaceri, adica :

1.773.569 mii lei pentru anul 1997;

4.253.054 mii lei pentru anul 1998;

Pentru anul 1997, fondul de rulment obtinut de intreprindere este de 1.953.964 mii lei, deci areun nivel suficient de mare pentru a asigura mentinerea echilibrului pe termen lung. In anul 1998, fondul de rulment are un nivel de 2.700.197 mii lei, deci nu atinge nivelul considerat asiguratoriu. Pentru aceasta exista doua explicatii :

pe de-o parte cresterea valorii activelor imobilizate asa cum s-a explicat face ca resursele permanente sa fie folosite intr-o mai mare proportie pentru finantarea acestor active imobilizate iar partea care ramane pentru nevoile temporare sa fie mai mica;

intre anii 1997 si 1998 valoarea cifrei deafaceri a crescut foarte mult, de la 17.735.696 mii lei in 1997 la 42.530.537 mii lei in 1998; aceasta crestere nu este insa reala pentru ca in anul 1998 legislatia a prevazut incorporarea in cifra de afaceri a diferentelor de curs valutar din facturile primite de la clientii externi; pentru ca in aceasta perioada au existat diferente de curs favorabile, valoarea cifrei de afaceri a crescut, dar nu datorita unei productii mai mari care sa determine aceasta crestere; astfel ca nici fondul de rulment nu este nevoie sa fie asa de mare precum cel considerat asigurator;

Tabel nr.3.

Determinarea fondului de rulment pentru anul 1999

mii lei

Pe perioada 1998-1999, desi fondul de rulment a inregistrat valori pozitive , valoarea lui in marime absoluta a scazut foarte mult de la un an la altul.

Resursele permanente ale intreprinderii au fost utilizate astfel :

- in anul 1998 :

pentru finantarea activelor imobilizate : 14.446.558 mii lei, ceea ce inseamna 84,25%;

pentru finantarea activelor circulante : 2.700.197 mii lei, adica 16,75%;

- in anul 1999 :

pentru finantarea activelor imobilizate : 14.558.619 mii lei, ceea ce ineamna 94,7%;

pentru finantarea activelor circulante : 814.271 mii lei, adica 5,3%;

Desi activele circulante au o valoare mai mare in anul 1999 fata de anul 1998 - 20.653.523 mii lei in 1999 fata de 14.649.037 mii lei in 1998 - , partea din capitalul permanent folosita pentru finantarea acestora este mai mica - 814.271 mii lei in 1999 fata de 2.700.197 mii lei in 1998. Acest fapt se datoreaza nu cresterii valorii activelor imobilizate ca si in perioada precedenta, ci scaderii valorii capitalului propriu de la 12.044.523 mii lei in 1998 la 9.334.505 mii lei in 1999, ceea ce duce la scaderea valorii capitalului permanent pentru perioada analizata.

Scaderea valorii fondului de rulment pe perioada analizata arata faptul ca in perioada curenta intreprinderea dispune de mai putine resurse permanente pentru acoperirea nevoilor temporare. Aceasta scadere s-a datorat scaderii valorii capitalului permanent de la 17.146.755 mii lei la 15.372.890 mii lei, adica cu 10,35% si datorita cresterii valorii activelor imobilizate, chiar daca intr-o proportie foarte mica, de la 14.446.558 mii lei la 14.558.619 mii lei, adica cu 0,77%.

Cresterea activelor imobilizate a avut ca si cauza :

- cresterea imobilizarilor corporale de la 13.474.050 mii lei la 14.323.268 mii lei, adica cu 6,3%;

- scaderea imobilizarilor financiare de la 972.508 mii lei la 215.351 mii lei, adica cu 77,86%;

Diferenta dintre marimile absolute ale acestor doua categorii de imobilizari duc la o crestere foarte mica a activelor imobilizate, desi scaderea intr-o proportie asa de mare a imobilizarilor financiare (77,86%) da intr-o prima faza impresia scaderii valorii activelor imobilizate. Acest lucru nu se intampla insa datorita faptului ca valoarea activelor corporale in marime absoluta este mult mai mare decat cea a imobilizarilor financiare.

Scaderea capitalului permanent s-a datorat :

- scaderii valorii capitalului propriu de la 12.044.523 mii lei la 9.334.505 mii lei, adica cu 22,5%;

- cresterii valorii datoriilor pe termen lung de la 5.102.232 mii lei la 6.038.385 mii lei , adica cu 18,35%, deci aceasta crestere fiind mai mica decat scaderea valorii capitalului propriu nu a reusit sa duca la formarea unei valori mai mari a capitalului permanent.

Scaderea capitalului propriu apare numai in bilantul financiar. In bilantul contabil, valoarea capitalurilor proprii este relativ constanta de-a lungul acestei perioade - 11.511.796 mii lei in 1998 si 11.859.456 mii lei in 1999 - dar in bilantul financiar, in capitalul propriu sunt incorporate diferentele de coversie, crescand valoarea capitalurilor proprii cu diferentele de conversie pasiv si scazand valoarea capitalurilor proprii cu diferentele de conversie activ. Pentru ca valoarea diferentelor de conversie activ a fost foarte mare in 1999 - de 2.811.745 mii lei - fata de anul 1998 - 63.436 mii lei - incorporarea lor in capitalurile proprii a facut sa scada valoara acestora in anul 1998. Aceasta valoare a diferentelor de conversie s-a datorat inflatiei care a crescut foarte mult in aceasta perioada. Cresterea inflatiei si devalorizarea foarte mare a monedei nationale de la sfarsitul anului 1998 si inceputul anului 1999 a dus la obtinerea unui profit mult mai mic in anul 1999 - de 661.392 mii lei - fata de anul 1998 - de 6.180.316 mii lei. Dar pentru profitul nerepartizat din 1998 s-a facut nota de-abia in ianuarie 1999, astfel ca el a fost considerat ca si rezultat reportat pentru anul 1999, suplinind astfel valoarea foarte mica a profitului obtinut in acest an.

In cazul acestei perioade, structura fondului de rulment este constituita in intregime din fond de rulment imprumutat, care este de 5.102.232 mii lei in 1998 si 6.038.385 mii lei in 1999, acesta compensand si valoarea negativa a fondului de rulment propriu de -2.402.035 mii lei in 1998 si -5.224.114 mii lei in 1999.

Comparand fondul de rulment considerat optim (o treime din cifra de afaceri) se observa ca nivelul inregistrat este mult sub nivelul optim :

nivelul optim in anul 1998 : 14.176.845 mii lei

nivelul optim in 1999 : 15.923.827 mii lei.

In concluzie, pe perioada 1996-1999, fondul de rulment a inregistrat numai valori pozitive iar in anii 1996, 1997 si 1998 chiar a fost in crestere. Aceasta crestere a dus insa la imbunatatirea situatiei financiare a intreprinderii doar in anii 1996 si 1997 pentru ca s-a datorat cresterii valorii capitalului propriu. In anul 1998, pentru cresterea fondului de rulment intreprinderea a apelat la imprumuturi pe termen lung astfel ca au crescut cheltuielile financiare cu dobanda, fapt ce duce la diminuarea rezultatului exploatarii. Rezultatul exploatarii a fost diminuat in aceasta perioada si datorita cresterilor foarte mari de preturi la materiile prime si materiale si asfel aprovizionarea cu aceeasi cantitate de materiale va determina cheltuieli mult mai mari care vor diminua profitul. Astfel, in anul 1999, nu a mai crescut foarte mult gradul de indatorare dar a scazut valoarea capitalului propriu, fapt ce a dus la scaderea valorii fondului de rulment.

Pentru a-si imbunatati situatia financiara intreprinderea va trebui sa ia masuri in viitor de scadere treptata a datoriilor pe termen lung si daca este necesara cresterea valorii fondului de rulment, aceasta sa se faca prin cresterea valorii capitalurilor proprii, aceasta putand sa se faca prin emiterea de actiuni care vor fi puse ulterior spre vanzare pe piata.

De asemenea intreprinderea ar trebui sa ia masuri de vanzare a imobilizarilor corporale care nu mai sunt necesare astfel incat o parte mai mare din resursele permanente sa fie folosite pentru finantarea necesitatilor temporare reprezentate de activele circulante.

O imagine de ansamblu asupra evolutiei fondului de rulment se obtine daca reprezentam grafic valorile acestuia pe periada analizata.

Pentru simplificarea reprezentarii grafice, vom prezenta valorile fondului de rulment (cu structurarea lui in fond de rulment propriu si fond de rulment imprumutat ) pe cei patru ani in tabelul nr.4 :

Tabel nr.4.

Structura fondului de rulment pe perioada 1996-1999

Pe baza valorilor din acest tabel, se va prezenta evolutia fondului de rulment in figura nr.4.1:

Figura nr. 4.1.

Avand ca suport datele furnizate de bilantul financiar al intreprinderii 'Banatim' S.A. se pot calcula si ratele de structura pe baza carora se apreciaza valorile fondului de rulment net, prezentate in tabelele nr.5., nr.6., nr.7. si nr.8.:

Tabel nr.5.

Ratele de structura ale fondului de rulment pe anul 1996

Tabel nr. 6

Ratele de structura ale fondului de rulment pe anul 1997

Tabel nr.7.

Ratele de structura ale fondului de rulment pe anul 1998

Tabel nr.8.

Ratele de structura ale fondului de rulment pe anul 1999

Din analiza acestor date se constata ca aceste rate de structura se incadreaza in valorile normale doar pentru anul 1997, rata fondului de rulment fiind de 40 zile deci incadrandu-se in intervalul 30-90 zile, adica durata de rotatie a fondului de rulment este suficient de rapida pentru asigurarea echilibrului dintre necesitatile de finantare si resursele disponibile. Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment este de 22,71%, deci se afla de asemenea in limitele intervalului 20%-45%, fondul de rulment asigurand finantarea unei parti considerate normale din activele circulante, pentru restul apelandu-se la credite pe termen scurt. Doar valoarea ratei de acoperire a necesarului de fond de rulment nu se incadreaza in limitele considerate normale (adica peste 100%), ea fiind doar de 45,8% de unde rezulta ca fondul de rulment aflat la dispozitia intreprinderii nu este suficient pentru finantarea necesarului de fond de rulment

In anul 1996, rata fondului de rulment este de 26 zile, deci are o valoare situata aproape la limita intervalului 30-90 zile indicand faptul ca marja de securitate a firmei este putin mai mica decat cea considerata normala. Nici rata finantarii activelor circulante nu satisface cerintele, fiind doar de 13,24% astfel ca activele circulante nu sunt finantate intr-o marime suficienta de catre fondul de rulment. Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment este de 22,9%, deci are o marime mult prea mica fata de cea considerata normala, adica de 100%.

In anul 1998, rata fondului de rulment este de 23 de zile, deci durata de rotatie a fondului de rulment a scazut chiar fata de perioada precedenta datorita cresterii valorii activelor imobilizate, astfel capitalul permanent fiind utilizat pentru acoperirea valorii acestora si nu pentru constituirea fondului de rulment. Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment a scazut si ea in aceste conditii la 13,33% pentru ca valoarea fondului de rulment nu este suficient de mare pentru acoperirea intr-o proportie considerata normala a activelor circulante. Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment nu corespunde nici ea, fiind de 38,18% in conditiile in care valoarea normala a acesteia este de 100%.

Situatia se agraveaza in 1999, cand datorita scaderii capitalului propriu va scadea si valoarea capitalului permanent si in conditiile mentinerii valorii activelor imobilizate, fondul de rulment va avea o valoare foarte mica. Astfel rata fondului de rulment va fi doar de 6%, rata de finantare a activelor circulante de 3,94% iar rata de acoperire a necesarului de fond de rulment va fi de 7,55%. Aceasta situatie trebuie sa ridice anumite semne de intrebare pentru activitatea viitoare a firmei, fiind necesare anumite masuri care sa duca la cresterea din nou a capitalului permanent cel putin la valoarea din anul 1998 prin efectuarea de investitii, producerea unor sortimente de pantofi care sa fie competitive pe piata, chiar daca pentru aceasta este necesara modificarea tehnologiei de productie, neacordarea de dividende si retinerea acestei parti din profit pentru efectuarea de investitii. De asemenea trebuie luate masuri de micsorare a valorii activelor imobilizate, cele care nu mai corespund noilor tehnologii de productie sa fie vandute, pentru a nu mai fi necesara apelarea la credite pe termen lung care sa creasca cheltuielile financiare si astfel sa se micsoreze rezultatul exercitiului.

Deci, prin achitarea treptata a datoriilor pe termen lung existente si necontractarea altor credite pe termen lung, prin finantarea eventualelor nevoi temporare mai mari decat cele din perioada precedenta din capitalurile proprii si prin reducerea valorii activelor imobilizate intreprinderea va reusi sa isi asigure un nivel al fondului de rulment care sa o duca in viitor la un echilibru intre necesitatile de finantare si resursele disponibile pentru finantarea acestora.

Pe baza valorilor ratei de acoperire a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment in anii 1996, 1997, 1998 si 1999 se poate construi un grafic care sa ilustreze proportia in care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama fondului de rulment si in ce masura se apeleaza la credite pe termen scurt pentru acoperirea acestuia, grafic prezentat in figura nr. 4.2.:

Figura nr. 4.2

4.3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE TERMEN SCURT - NECESARUL DE FOND DE RULMENT

4.3.1. Echilibrul financiar pe termen scurt - prezentare teoretica

Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite, in cea mai mare parte, din surse temporare corespunzatoare (datorii de exploatare :furnizori, salariati, etc.). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare este numita necesar de fond de rulment. Acesta este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatarii).

Deci, necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente.

Formula de calcul a necesarului de fond de rulment este urmatoarea :

NFR= (Active circulante - Disponibilitati) - (Datorii pe termen scurt - Credite de trezorerie)

sau

NFR = Active circulante (nonfinanciare) - Datorii pe termen scurt (nonfinanciare)

=Resurse curente (nonfinanciare) - Utilizari curente (nonfinanciare)

Alocarile (nevoile) ciclice sau de exploatare cuprind, in principal : stocuri, avansuri si aconturi platite, creante clienti. Resursele ciclice sau de exploatare regrupeaza : avansuri si aconturi incasate, datorii furnizori, datorii fiscale si sociale.

In intreprinderile de productie, nevoile de exploatare sunt superioare resurselor de exploatare. De aceea apare o nevoie neta de finantare, nevoia de fond de rulment de exploatare, care trebuie asigurata. Dimpotriva, intreprinderile ce realizeaza distribuirea produselor au, in general resurse de exploatare superioare nevoilor de exploatare. Ele degaja resurse nete de finantare. Aceasta se explica prin faptul ca aceste intreprinderi sunt platite in mod curent de catre clientii lor in timp ce ele obtin de la furnizori intervale de plata importante. Deci, creditele-clienti sunt neglijabile in timp ce datoriile furnizori sunt ridicate.

Societatea "Banatim" S.A., fiind o societate de productie, va avea nevoi de exploatare mai mari decat resursele de exploatare, deci va avea un necesar de fond de rulment pozitiv, a carui marime va fi determinata de diferenta dintre aceste nevoi si resurse.

Pentru desfasurarea fiecarui ciclu curent al activitatii firmei sunt necesare surse financiare ce trebuie asigurate de firma. Nevoile temporare, concretizate in reinnoirea stocurilor si creantelor, in principiu trebuie acoperite din surse temporare (furnizori, creditori). Intre fluxurile de plati si incasari exista insa un decalaj temporar. Astfel, pot exista mai multe situatii :

Necesarul de fond de rulment este pozitiv

In aceasta situatie, exista un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare. Aceasta este o situatie normala daca este determinata de :

politica de investitii care atrage cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare ;

cresterea vanzarilor ;

marirea duratei ciclului de fabricatie datorita cresterii complexitatii produselor ;

Situatia este nefavorabila daca este determinata de :

existenta unui decalaj nefavorabil dintre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-a incetinit incasarea si s-a urgentat plata obligatiilor) ;

existenta unor stocuri fara miscare sau cu miscare lenta ;

Necesarul de fond de rulment este negativ

Valoarea negativa a necesarului de fond de rulment evidentiaza surplusul resurselor temporare (ciclice) in raport cu nevoile temporare (ciclice) corespunzatoare. In acest caz, nevoia de fond de rulment negativa constituie o sursa temporara care nu trebuie finantata ci dimpotriva, ea finanteaza fondul de rulment si trezoreria. Aceasta situatie este considerata ca fiind pozitiva daca este determinata de :

accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor si creantelor ;

angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plata mai relaxate (scadente mai mari) ;

Un necesar de fond de rulment negativ se considera ca fiind o situatie nefavorabila cand se datoreaza unor intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor sau in activitatea de productie.

Evolutia necesarului de fond de rulment este influentata de actiunea urmatorilor factori :

cifra de afaceri ;

durata ciclului de fabricatie ;

modul de gestionare a stocurilor si creantelor ;

modificarea preturilor la materiile prime, materiale, combustibil, energie ;

modificarea nivelului datoriilor .

marimea stocurilor ;

structura exploatarii ;

sezonalitatea activitatii ;

organizarea gestiunii firmei ;

durata de rotatie a activelor si pasivelor ;

Schematic, reprezentarea necesarului de fond de rulment se prezinta in figura nr. 4.3.:

Prezentarea necesarului de fond de rulment

Disponibilitati banesti

Active circu- FRN

lante (din NFR

bilantul

financiar) Credite bancare pe Datorii pe termen scurt

termen scurt (din bilantul financiar)

Figura nr. 4.3.

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de cifra de afaceri, in raport cu care inregistreaza tendinte similare, dependenta prezentata in figura nr. 4.4.:

CA CA

NFR

NFR

timp

Reprezentarea necesarului de fond de rulment

in functie de cifra de afaceri

Figura nr. 4.4

Analiza necesarului de fond de rulment se poate realiza prin metode ratelor. Ratele cele mai des utilizate sunt :

rata necesarului de fond de rulment (Rnfr) : se calculeaza ca raport intre necesarul de fond de rulment (NFR) si cifra de afaceri (CA) si se exprima in zile pe an, conform relatiei :

Rnfr = NFR / CA * 360

Raportul uzual dintre necesarul de fond de rulment si cifra de afaceri se situeaza in general intre 10 si 15

Realizarea cifrei de afaceri ( a vanzarilor) face necesara detinerea de stocuri, acordarea de credite clienti si obtinerea creditelor furnizor. Scaderea ratei necesarului de fond de rulment este benefica pentru firma si semnifica o imbunatatire a trezoreriei.

rata de acoperire a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment (Rfnfr) : se calculeaza ca raport intre fondul de rulment net si necesarul de fond de rulment, conform relatiei :

Rfnfr = FRN / NFR * 100

rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie (Rt) : este raportul dintre trezorerie (T) si necesarul de fond de rulment, conform relatiei :

Rt = T / NFR * 100

Corelarea dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezorerie creeaza premisele realizarii unui echilibru financiar si diminuarea riscului de faliment.

4.3.2. Analiza statica a necesarului de fond de rulment - exemplu practic

Analiza statica a necesarului de fond de rulment se realizeaza pe baza bilantului financiar, la fel ca si analiza statica a fondului de rulment. Luand din bilantul financiar al societatii 'Banatim' S.A. datele necesare pentru calculul necesarului de fond de rulment, se prezinta in continuare situatia necesarului de fond de rulment pe anii 1997, 1998, 1999 in tabelele nr.9., nr.10. si nr.11.:

Tabel nr.9.

Determinarea necesarului de fond de rulment pe anul 1997

mii lei

Necesarul de fond de rulment inregistreaza atat in anul 1996 cat si in anul 1997 valori pozitive, deci intreprinderea are active circulante care trebuie finantate din resursele permanente. Necesarul de fond de rulment a fost de 3.645.656 mii lei in anul 1996 si a crescut in anul 1997 la 4.265.998 mii lei, in marimi relative cu 17,01%. Aceasta crestere se datoreaza cresterii activelor ciclice cu 36,22%, de la 5.629.998 mii lei la 7.669.312 mii lei si cresterii pasivelor ciclice cu 71,51% de la 1.984.342 mii lei la 4.265.998 mii lei.

Cresterea activelor ciclice s-a datorat urmatoarelor cauze :

cresterii stocurilor de la 2.983.670 mii lei la 4.008.781 mii lei, adica cu 34,36%;

cresterii creantelor de la 2.646.328 mii lei la 3.660.531 mii lei, adica cu 38,32%;

cresterii disponibilitatilor de la 675.038 mii lei la 932.994 mii lei, adica cu 38,21%;

Cresterea pasivelor ciclice s-a datorat cresterii datoriilor pe termen scurt de la 5.470.308 mii lei la 6.648.342 mii lei, adica cu 21,53%, desi creditele de trezorerie au inregistrat o usoara scadere, de la 3.485.966 mii lei la 3.245.028 mii lei, adica cu 6,01%.

Deoarece activele ciclice au crescut cu 36,22% iar pasivele ciclice au crescut cu 71,51%, necesarul de fond de rulment a inregistrat o crestere, dar mai mica, adica cu 17,01%.

Comparand necesarul de fond de rulment inregistrat in aceasta perioada cu un nivel considerat normal (15% din cifra de afaceri ), se constata ca nivelul inregistrat de intreprindere devanseaza cu mult nivelul optim :

nivelul optim pentru anul 1996 : 1.728.866,7%;

nivelul optim pentru anul 1997 : 2.660.354,4%;

Depasirea nivelului optim se datoreaza urmatoarelor :

-existenta unor stocuri de productie neterminata care face sa creasca volumul total al stocurilor si de asemenea aglomerarea la sfarsitul anului a unei cantitati mai mari de produse finite (de perechi de pantofi ) care nu au reusit sa gaseasca piata de desfacere dar care vor fi vandute la inceputul anului urmator;

decalajul intre incasarea creantelor si plata obligatiilor deoarece durata de incasare a clientilor este de l5 zile, 30 zile si chiar 45 de zile in cazul unor firme, cum este firma Bonis, de la livrarea produselor finite iar plata furnizorilor se face pentru cei din tara in cel mult o luna sau achitarea lor se face cu fila cec iar pentru productia in lohn nu exista furnizori deoarece materialele sunt primite direct de la firmele cu care s-a incheiat contractul de lucru in lohn, pentru acestea neplatindu-se nimic;

scaderea valorii creditelor de trezorerie care duce la scaderea valorii pasivelor ciclice necesare acoperirii activelor ciclice in crestere;

Tabel nr.10.

Determinarea necesarului de fond de rulment pe anul 1998

mii lei

Necesarul de fond de rulment inregistreaza atat in anul 1997 cat si in anul 1998 valori pozitive, deci intreprinderea are, la fel ca si in perioada anterior analizata, active circulante care trebuie finantate din resursele permanente. Necesarul de fond de rulment a fost de 4.265.998 mii lei in anul 1997 si a crescut in anul 1998 la 7.072.988 mii lei, in marimi relative cu 65,80%. Aceasta crestere, mai mare decat cea din perioada precedenta, se datoreaza cresterii activelor ciclice cu 82,35%, de la 7.669.312 mii lei la 13.985.447 mii lei si cresterii pasivelor ciclice cu 103,11% de la 3.403.314 mii lei la 6.912.459 mii lei..

Cresterea activelor ciclice s-a datorat urmatoarelor cauze :

- cresterii foarte mari a stocurilor, de la 4.008.781 mii lei la 8.100.054 mii lei, adica cu 102,06%;

- cresterii creantelor de la 3.660.531 mii lei la 5.885.393 mii lei, adica cu 60,78%; astfel se observa ca durata de incasare a clientilor a crescut foarte mult fata de perioada precedenta, cand creantele au crescut cu 38,32%, pentru ca in aceasta perioada s-a lucrat mai mult cu firma Bonis, pentru care durata de incasare a facturilor este cea mai mare, de 45 de zile;

- reducerii disponibilitatilor de la 932.994 mii lei la 663.590 mii lei, adica cu 28,88%, datorita cresterii duratei de incasare a clientilor, insa aceasta reducere este compensata de cresterea mult mai mare a celorlalte doua grupe - stocuri si creante - astfel ca pe ansamblu valoarea creantelor a crescut;

Cresterea pasivelor ciclice s-a datorat :

- cresterii datoriilor pe termen scurt de la 6.648.342 mii lei la 11.948.840 mii lei, adica cu 79,73%;

- cresterii creditelor de trezorerie, de la 3.245.028 mii lei la 5.036.381 mii lei, adica cu 55,20%.

Deoarece activele ciclice au crescut cu 82,35% iar pasivele ciclice au crescut cu 103,11%, necesarul de fond de rulment a inregistrat o crestere, dar mai mica, adica cu 65,80%.

Necesarul de fond de rulment cu un nivel considerat normal pentru aceasta perioada (15% din cifra de afaceri ) este urmatorul :

- nivelul optim pentru anul 1997 : 2.660.354,4%;

- nivelul optim pentru anul 1998 : 6.379.580%;

Astfel, constatam ca nivelul necesarului de fond de rulment este si in acest an superior nivelului considerat optim.

Depasirea nivelului optim se datoreaza urmatoarelor :

-cresterea stocurilor foarte mare, dar aceasta putem spune ca nu este reala, deoarece in aceasta perioada s-a lucrat cu firma Puma cu care nu s-a incheiat un contract de lucru in lohn. Astfel pretul produselor finite este complet, adica are incorporat si pretul materialelor folosite pentru producerea pantofilor, fapt care duce la alterarea valorii stocurilor de materiale si produse finite comparativ cu perioada cand s-a lucrat majoritr in sistem lohn;

- decalajul intre incasarea creantelor si plata obligatiilor se mentine si chiar se amplifica, pentru ca in sistem lohn s-a lucrat preponderent cu firma Bonis pentru care durata de incasare a facturilor este cea mai mare iar pentru productia interna si pentru cea destinanta firmei Puma cu care nu s-a lucrat in lohn furnizorii sunt platiti prin cec sau in cel mult o luna;

Chiar daca a crescut valoarea creditelor de trezorerie, astfel crescand valoarea pasivelor ciclice, activelor ciclice sunt si ele in crestere, astfel ca necesarul de fond de rulment este mai mare decat cel din perioada anterioara;

Datorita faptului ca stocurile inregistrate nu au in realitate valori asa de mari, nici necesitatile de finaniare nu vor mai fi asa mari si astfel valoarea necesarului de fond de rulment reala nu este chiar atat de mare ca si cea calculata.

Totusi, intreprinderea ar trebui sa ia masuri de restrangere a termenelor de plata de catre clienti si de asemenea sa gaseasca mai multi furnizori care sa nu solicite plata imediata a materialelor furnizate.

Tabel nr.11.

Determinarea necesarului de fond de rulment pe anul 1999

mii lei

Si in perioada 1998-1999 necesarul de fond de rulment a inregistrat valori pozitive si in crestere, fapt ce arata existenta unei parti a ativelor circulante ce nu pot fi finantate din sursele permanente.

Nivelul necesarului de fond de rulment a fost in 1998 de 7.072.988 mii lei iar in 1999, de 10.780.917 mii lei, deci a inregistrat o crestere in marimi absolute de 3.707.929 mii lei iar in marimi relative de 52,42%.

Cresterea nivelului necesarului de fond de rulment s-a datorat :

- cresterii nivelului activelor ciclice de la 13.985.447 mii lei la 19.376.144 mii lei, adica in marimi relative, cu 38,54%;

- cresterii nivelului pasivelor ciclice de la 6.912.459 mii lei la 8.595.227 mii lei, adica cu 24,34%; cresterea pasivelor ciclice in marimi relative este mai mica decat cresterea activelor ciclice in marimi relative, fapt care duce la cresterea mai mare a valorii necesarului de fond de rulment, aceasta fiind in marimi relative de 52,42%.

Cresterea activelor ciclice s-a datorat cresterii tuturor marimilor aflate in componenta lor astfel :

- stocurile au crescut in continuare de la 8.100.054 mii lei la 12.155.401 mii lei, adica in marimi relative cu 50,06%;

- creantele au crescut de la 5.885.393 mii lei la 7.220.743 mii lei, adica cu 22,69%, deci cu o valoare mai mica decat cea din perioada anterioara aratand astfel scaderea duratei de incasare a clientilor;

- disponibilitatile au crescut si ele de la 663.590 mii lei la 1.277.379 mii lei, adica cu 92,49% datorita scaderii duratei de incasare a clientilor fata de perioada precedenta;

Cresterea pasivelor ciclice s-a datorat :

- cresterii datoriilor pe termen scurt de la 11.948.840 mii lei la 19.839.252 mii lei, adica cu 66,03%;

- cresterii creditelor de trezorerie de la 5.036.381 mii lei la 11.244.025 mii lei, adica cu 123,26%; aceasta crestere a creditelor de trezorerie este mult mai mare decat cea din perioada precedenta (55,20%), fapt ce duce la o acoperire mai buna a activelor ciclice si astfel la o crestere mai mica a necesarului de fond de rulment in anul 1999 (52,42%) fata de cresterea necesarului de fond de rulment din 1998 (65,80%);

Valorile considerate normale ale necesarului de fond de rulment pentru aceasta perioada sunt urmatoarele :

- pentru anul 1998 : 6.379.580,5 mii lei;

- pentru anul 1999 : 7.165.722,4 mii lei;

Comparand aceste valori cu valorile efectiv inregistrate de societatea "Banatim" in aceasta perioada se constata din nou o depasire a nivelului optim al necesarului de fond de rulment.

Dar in cursul anului 1999 s-au inregistrat cele mai mari cresteri de preturi datorita inflatiei iar moneda nationala s-a devalorizat foarte mult fata de celelalte valute. Astfel, datorita cresterii nivelului preturilor, valoarea stocurilor a crescut dar ele cantitativ nu au crescut ci doar valoric, neexistand insa in aceasta situatie posibilitatea de comparare cu anul precedent corecta, doar eventual daca s-ar face o reevaluare a acestora in functie de indicele inflatiei. Tot datorita cresterii inflatiei, crescand preturile, a fost necesara cresterea salariilor iar datorita acestui lucru s-a redus numarul de personal din compartimentul de productie, astfel crescand valoarea stocurilor neterminate.

In aceste conditii, ca o concluzie la datele constatate in urma analizei acesei perioade se impune reducerea stocurilor de productie neterminata prin cresterea productivitatii muncii. Pentru asigurarea unei valori cat mai reale a stocurilor, ar trebui ca intreprinderea sa tina separat o evidenta a stocurilor de materiale si de produse finite care nu se realizeaza in sistem lohn si separat a celor in sistem lohn pentru ca acestea din urma nu au incorporat in ele pretul materialelor necesare procesului de productie ci doar costul manoperei si cheltuielile indirecte ce apar in procesul de productie.

De asemenea, in relatiile cu clientii, ar trebui sa se fixeze termene de incasare a creditelor client cat mai apropiate iar, in relatiile cu furnizorii, sa se fixeze termene de plata a datoriilor fata de acestia cat mai indepartate, asfel rezultand disponibilitati suplimentare necesare finantarii procesului de productie.

Un alt mod de determinare a necesarului de fond de rulment este cel cu ajutorul ratelor de gestiune. Pe baza datelor din bilantul societatii 'Banatim' S.A., s-a calculat necesarul de fond de rulment pe anii 1997, 1998, 1999, prezentat in tabelele nr. 12., nr.13. si nr. 14:

Tabel nr.12.

Determinarea NFR cu ajutorul ratelor de gestiune in anul 1997

Tabel nr.13.

Determinarea NFR cu ajutorul ratelor de gestiune in anul 1998

Tabel nr.14.

Determinarea NFR cu ajutorul ratelor de gestiune in anul 1999

Pe ansamblu, de-a lungul intregii perioade analizate se constata ca nevoile de finantare sunt mai mari decat resursele de finantare, aceasta ducand la existenta unui necesar de fond de rulment pozitiv pe parcursul intregii perioade.

Din analiza datelor din toti cei trei ani rezulta ca durata medie de realizare a activelor este mai mare decat durata medie de plata a datoriilor din pasiv, deci se impune prezenta unui fond de rulment care sa compenseze acest decalaj.

De asemenea se constata o scaderea a ratei de rotatie a creantelor, atat in anul 1997 - cu 10,05% - cat si in anul 1998 - cu 22,98% ceea ce presupune luarea unor masuri de incasare mai rapida a acestora. Acest lucru s-a realizat in 1999, dar cresterea a fost foarte mica - cu 9,24%. Aceasta crestere a duratei de incasare a creantelor trebuie mentinuta si amplificata in viitor. De asemenea se impune cresterea termenelor de plata ale datoriilor si in continuare, asa cum s-a realizat si in perioada analizata : rata de rotatie a creditului furnizor a crescut cu 6,55% in 1997, cu 23,33% in 1998 si cu 33,98% in 1999.

Datele privind evolutia necesarului de fond de rulment pot fi sintetizate in tabelul nr.15 :

Tabel nr.15.

Evolutia necesarului de fond de rulment

Pe baza acestui tabel se poate intocmi graficul din figura nr.4.5. pentru ilustrarea mai clara a evolutiei necesarului de fond de rulment pe perioada analizata:

Figura nr. 4.5.

Analiza necesarului de fond de rulment poate fi realizata si prin metoda ratelor de structura. Calcularea acestor rate pe baza bilantului financiar al societatii 'Banatim' S.A. este ilustrata in tabelul nr.16.:

Tabel nr.16.

Ratele de structura ale necesarului de fond de rulment

Rata optima a necesarului  de fond de rulment se afla cuprinsa intre 10 si 15 zile. Pe intrega perioada analizata, valoarea acestei rate este mult mai mare dar in anii 1997 si 1998 se observa o scadere care este benefica pentru firma deoarece semnifica imbunatatirea trezoreriei. In anul 1999, valoarea acestei rate creste din nou datorita cresterii mai mari a necesarului de fond de rulment (cu 54,42% ) fata de cresterea cifrei de afaceri (cu 12,32% ).

Pentru corectarea acestei situatii intreprinderea tebuie sa ia masuri pentru reducerea marimii necesarului de fond de rulment. Aceasta se poate realiza prin cresterea vitezei de rotatie a stocurilor, deoarece se constata din bilantul financiar ca marimea acestora a crescut pe parcursul perioadei analizate de la 2.983.670 mii lei in 1996 la 12.155.401 mii lei in 1999. De asemenea va trebui redusa durata ciclului de exploatare si gestiunea firmei trebuie astfel organizata incat sa duca la o scadere a necesarului de fond de rulment si la imbunatatirea prin aceasta a trezoreriei.

4.4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR CURENT - TREZORERIA

4.4.1 Analiza echilibrului financiar curent - prezentare teoretica

Trezoreria (T) la nivelul unei intreprinderi este imaginea disponibilitatilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt aparute din evolutia curenta a incasarilor si a platilor, respectiv a plasarii excedentului monetar. Incasarile si platile efectuate reflecta operatiunile pe care le realizeaza intreprinderea fiind, de altfel fie operatiuni de intrare de trezorerie, fie operatiuni de iesire de trezorerie. Cu alte cuvinte, trezoreria reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul exercitiului financiar. Reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului de nevoi ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentul de resurse permanente.

Confruntarea dintre alocari si resurse corespunzatoare operatiunilor financiare pe termen scurt permite degajarea 'situatiei de trezorerie' sau mai simplu a trezoreriei.

In general :

Trezoreria neta = Disponibilitati - Concursuri bancare de trezorerie

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului financiar general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Inregistrarea unei trezorerii nete in cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata.

Intreprinderea are nevoie de disponibilitati pentru a face fata disponibilitatilor pe termen scurt. O alta relatie de calcul este :

Trezoreria = Alocari de trezorerie - Resurse de trezorerie

In conditiile constantei nevoii de fond de rulment, cash-flow-urile ar fi egale cu profiturile nete si amortizarile acumulate si ar exprima disponibilitatea monetara efectiva pentru dezvoltarea si prosperitatea intreprinderii.

De asemenea, trezoreria se mai poate determina in doua modalitati :

1. Ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment :

T = FR - NFR

Acest mod de calcul ne arata ca marimea trezoreriei depinde atat de modificarile aduse fondului de rulment (influentele modificarii capitalurilor permanente si a activelor imobilizate) cat si de modificarile aduse necesarului de fond de rulment (influentele modificarii activelor de exploatare, respectiv a pasivelor de exploatare).

2. Ca diferenta intre trezoreria de activ - Ta - si trezoreria de pasiv - Tp :

T = Ta - Tp

Trezoreria de activ cuprinde disponibilitatile banesti din conturi si casa, precum si plasamentele pe termen scurt, iar trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente si soldul creditor al bancii.

Analiza trezoreriei presupune de determinarea marimii si sensului acesteia, a existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, a creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie. De asemenea presupune identificarea factorilor de influenta si cauzele care modifica acesti factori.

Analiza trezoreriei poate evidentia doua situatii :

Trezoreria este pozitiva, datorita faptului ca fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment, asigurand posibilitatea efectuarii de plasamente si a detinerii de plasamente si a detinerii de disponibilitati banesti. In acest caz spunem ca intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila, desi nu intotdeauna o trezorerie pozitiva este semnul unei situatii favorabile. Acesta deoarece scopul intreprinderii nu este detinerea unei trezorerii, ci antrenarea resurselor in activitati eficiente.

Daca pe termen scurt trezoreria pozitiva inseamna realizarea echilibrului financiar, pe termen lung abundenta resurselor stabile ar putea semnifica insuficienta utilizarii lor cu efecte negative in remunerarea capitalului si respectiv rambursarea imprumuturilor. In acest caz trebuie evitata achizitionarea de imprumuturi pe termen lung, cu dobanzi ridicate pentru acoperirea nevoilor curente.

Trezoreria este negativa, fapt care evidentiaza un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta activitatii de exploatare a intreprinderii de resursele financiare externe care pe termen scurt pot deveni foarte costisitoare mai ales atunci cand nevoia de finantare este acuta. Starea de dependenta a intreprinderii fata de resursele de capital limiteaza autonomia financiara a acesteia pe termen scurt.

Dar o trezorerie negativa poate insemna si o situatie favorabila pentru intreprindere dar numai in situatia in care costul finantarii pe termen scurt este inferior randamentului obtinut in activitatea de exploatare iar perioada de finantare este bine determinata astfel incat intreprinderea sa nu stea la mana finantatorului.

Cresterea trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar reprezinta 'cash-flow'-ul (CF) ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit in intreprinderea lor.

Cash-flow = Trezoreria neta 1 - Trezoreria neta 0

Un cash-flow net pozitiv semnifica cresterea puterii de investire a firmei si a averii actionarilor. Un cash-flow negativ semnifica reducerea puterii de investire a firmei si a averii actionarilor.

Deci, se poate spune ca trezoreria este determinata de rentabilitatea economica. Este usor de demonstrat ca intre rentabilitate si lichiditate (reflectata in trezorerie) sunt relatii de interconditionare. profiturile suplimentare obtinute prin cresterea rentabilitatii vor fi repartizate pentru finantarea actiunilor de modernizare si de cointeresare a factorilor de productie (munca, natura si capitalul). Factorii de productie, astfel stimulati, vor determina o accelerare a rotatiei capitalurilor intreprinderii, iar gradul mai ridicat de lichiditate este un factor de sporire a rentabilitatii.

Totodata se remarca dependenta trezoreriei si fata de variatia nevoii de fond de rulment, respectiv a decalajelor intre incasarile creantelor si platile datoriilor scadente.

In aceste conditii, o intreprindere rentabila nu are in mod automat si o trezorerie neta pozitiva, aceasta din urma depinzand de variatiile necesitatilor de finantare si mai departe de variatiile termenelor de scadenta a incasarilor si platilor.

4.4.2. Analiza statica a trezoreriei - exemplu practic

Analiza statica a trezoreriei se realizeaza pe baza bilantului financiar. Pentru a calcula trezoreria pe anii 1997, 1999, 1999 la societatea 'Banatim' S.A. se apeleaza la datele din bilantul financiar si se obtin urmatoarele valori, prezentate in tabelele nr.17., nr.18. si nr.19:

Tabel nr.17.

Determinarea trezoreriei in anul 1997

mii lei

Datorita faptului ca fondul de rulment nu a fost suficient de mare pentru a asigura finantarea necesarului de fond de rulment, atat in anul 1996 cat si in anul 1997 trezoreria a inregistrat valori negative.

Valorile trezoreriei au fost de -2.810.928 mii lei in 1996 si de -2.312.034 mii lei in 1997. Se observa ca pe parcursul acestei perioade, situatia trezoreriei s-a imbunatatit, trezoreria crescand cu 498.894 mii lei deoarece rata de crestere a fondului de rulment (134,08%) a devansat rata de crestere a necesarului de fond de rulment (17,01%) si astfel a scazut dependenta intreprinderii de finantarea externa dar intr-o masura foarte mica. Creditele de trezorerie pentru anul 1996 au fost de 3.485.966 mii lei iar pentru anul 1997 de 3.245.028 mii lei in conditiile in care cifra de afaceri obtinuta in acesti ani a fost de 11.525.778 mii lei in 1996 si 17.735.696 mii lei in 1997. Avand in vedere faptul ca in aceasta perioada firma nu a apelat la imprumuturi pe termen lung, intreprinderea a inregistrat un cost al finantarii inferior randamentului obtinut in activitatea de productie astfel ca valoarea negativa a trezoreriei nu afecteaza negativ activitatea societatii "Banatim".

Tabel nr.18.

Determinarea trezoreriei in anul 1998

mii lei

Si in perioada 1997-1998, fondul de rulment inregistrat de intreprindere nu a putut face fata necesarului de fond de rulment, astfel ca necesitatile de finantare nu au fost satisfacute decat intr-o masura foarte mica. Astfel, si in aceasta perioada trezoreria a inregistrat valori negative. Situatia trezoreriei in aceasta perioada s-a inrautatit, scazand de la -2.312.034 mii lei la -4.372.791 mii lei, aceasta deoarece ritmul de crestere al fondului de rulment (38,19%)a fost mai mic decat ritmul de crestere al necesarului de fond de rulment (65,80%). Creditele de trezorerie au crescut de la 3.245.028 mii lei la 5.036.381 mii lei, in marime relativa cu 55,20%, dar profitul a inregistrat o crestere de la 2.380.028 mii lei la 6.180.316 mii lei, deci in marimi absolute a inregistrat o crestere de 3.800.288 mii lei sau in marimi relative, o crestere cu 159,67%, fapt ce arata ca noile metode aplicate in procesul de productie au dus la cresterea randamentului productiei, a profitului, astfel ca valoarea negativa a trezoreriei nu afecteaza in sens negativ intreprinderea.

Tabel nr.19.

Determinarea trezoreriei in anul 1999

mii lei

In perioada 1998-1999, trezoreria a inregistrat de asemenea valori negative pentru ca fondul de rulment nu a fost suficient de mare pentru a acoperi necesarul de fond de rulment. Marimea trezoreriei a scazut de la -4.372.791 mii lei in 1998 la -9.966.646 mii lei in 1998 datorita cresterii fondului de rulment intr-un ritm mult mai mic decat necesarul de fond de rulment. Intreprinderea a fost nevoita sa sporeasca volumul creditului de trezorerie de la 5.036.381 mii lei la 11.244.025 mii lei, adica in marimi relative cu 123,26% iar cifra de afaceri a crescut de la 42.530.537 mii lei la 47.771.483 mii lei, adica in marimi relative cu 12,32%. In acest caz, intreprinderea este dependenta de finantarea externa iar randamentul obtinut in urma activitatii de productie nu este satisfacator.

In concluzie, intreprinderea trebuie sa ia masuri de reducere a surselor financiare externe, finantarea activitatii va trebui sa se faca intr-o masura mai mare din surse interne, aceasta realizandu-se prin cresterea capitalurilor proprii, care duce la cresterea fondului de rulment, acesta la randul sau finantand o parte mai mare din necesarul de fond de rulment si prin aceasta nevoile de finantare ale intreprinderii fiind acoperite intr-o mai mare masura.

Totusi, in ultimul an, datorita cresterii foarte mari a inflatiei, situatia negativa a trezoreriei nu tine neaparat de activitatea productiva a intreprinderii care desi este la fel ca si cea din anul anterior, profitul obtinut la finele acestui an este doar de 2.997.454 mii lei fata de anul anterior, cand era de 6.180.316 mii lei. Astfel, situata destul de rea a intreprinderii nu se datoreaza decat intr-o mica masura valorii negative a trezoreriei, valoare negativa care s-a amplificat totusi in cursul acestui an.

Valorile trezoreriei in cei patru ani sunt sintetizate in tabelul nr.20.:

Tabel nr.20.

Prezentarea trezoreriei

Pe baza acestui tabel se poate realiza graficul din figura nr. 4.6., pentru a ilustra cat mai bine evolutia negativa a trezoreriei :

Figura nr. 4.6.

CAP. V. CONCLUZII, PROPUNERI

5.1. CONCLUZII PRIVIND EVOLUTIA SOCIETATII BANATIM IN PERIOADA    ANALIZATA

Pe parcursul intregului interval de analiza, echilibrul financiar al firmei a fost precar si a manifestat o depreciere considerabila mai ales la nivelul ultimului an.

Aceasta stare se poate explica pe baza criteriului referitor la termenele finantarii astfel:

in ceea ce priveste resursele permanente si utilizarile permanente, exista un echilibru financiar, fondul de rulment fiind pe intreaga perioada pozitiv;

in ceea ce priveste resursele si utilizarile ciclice, acestea se afla intr-un dezechilibru financiar accentuat, necesarul de fond de rulment fiind pe intreaga perioada pozitiv si in crestere, procentul de crestere a acestuia de la un an la altul fiind mai mare decat al fondului de rulment, astfel ca o parte tot mai mare din necesitatile de finantare raman neacoperite;

Datorita faptului ca pe intreaga perioada analizata necesarul de fond de rulment este mai mare decat fondul de rulment aflat la dispozitia intreprinderii, rezulta ca trezoreria este pe intreaga perioada negativa si in scadere. Ca o prima impresie, aceasta situatie sugereaza faptul ca intreprinderea se afla in dificultate, ea neputandu-si acoperi necesitatile de finantare tot mai mari din capitalurile proprii si astfel fiind nevoita sa apeleze la valori tot mai mari ale imprumuturilor pe termen lung.

In anul 1998, societatea "Banatim" S.A. a inceput construirea unui panou de distributie electrica, pentru aceasta facandu-se o serie de plati in avans pentru achizitionarea de materiale care au crescut valoarea imobilizarilor in curs, receptia acestora facandu-se insa abia la finalul investitiei. Astfel, valoarea totala a imobilizarilor a crescut foarte mult, pentru finantarea lor s-a apelat la imprumuturi pe termen lung. Rezulta o crestere a necesarului de fond de rulment iar datorita faptului ca fondul de rulment nu creste in aceeasi masura se inregistreaza in aceasta perioada o accentuare a nivelului negativ al trezoreriei, de la -2.312.034 mii lei la -4.372.791 mii lei. Chiar daca se inregistreaza cresterea nivelului negativ al trezoreriei, aceasta nu are repercursiuni negative asupra rentabilitatii viitoare a activitatii intreprinderii, pentru ca pe termen lung investitia realizata va avea efecte benefice asupra intreprinderii, in sensul cresterii eficientei activitatii desfasurate.

In anul 1999, cresterea nivelului negativ al trezoreriei a continuat, la inceputul anului ea avand valoarea de -4.372.791 mii lei iar la sfarsitul anului, valoarea de -9.966.646 mii lei. Aceasta poate avea urmatoarea explicatie: cresterea necesitatilor de finantare in continuare datorita cresterii activelor imobilizate si datorita cresterii valorii stocurilor (datorita cresterii preturilor a fost necesara si cresterea salariilor pe care firma le acorda salariatilor si astfel a fost necesara reducerea numarului de personal, fapt care a determinat cresterea stocurilor de productie neterminata pentru ca trebuia facuta aceeasi norma de perechi de incaltaminte de catre un numar mai mic de muncitori), si scaderea valorii fondului de rulment pe care firma il are la dispozitie pentru a-si acoperi nevoile de finantare. Dar aceasta scadere a trezoreriei nu are totusi valoarea reala pentru ca in aceasta perioada s-a inregistrat o crestere foarte mare a inflatiei iar datele inregistrate in bilantul financiar nu sunt actualizate cu indicele inflatiei.

5.2. Propuneri de ameliorare a activitatii

Pe ansamblu, putem spune ca situatia firmei s-a inrautatit de la un an la altul si de aceea intreprinderea ar trebui sa ia anumite masuri pentru indreptarea situatiei :

in primul rand societatea ar trebui sa ia masuri de crestere a capitalului propriu si aceasta cel mai bine se realizeaza prin emiterea de actiuni care ulterior sa fie puse spre vanzare, prin aceasta marindu-se capitalul social al intreprinderii;

apoi, societatea ar putea lua masuri de crestere a productiei, cu conditia ca aceasta productie sa poata fi vanduta; de aceea trebuie realizate anumite studii de piata pentru a testa care tipuri de incaltaminte se vand cel mai bine si cresterea productiei sa se realizeze numai la acele tipuri de incaltaminte; trebuie tinut cont de asemenea de pragul de rentabilitate, prin vanzarea produselor finite trebuie sa se depaseasca acest prag de rentabilitate, astfel ca intreprinderea sa obtina profit;

reducerea perioadei dintre procesul de fabricatie si vanzare, astfel ca lichiditatile sa fie imobilizate cat mai putin timp in stocurile de materiale si de produse finite si sa fie recuperate cat mai repede prin vanzare pentru a fi introduse din nou procesul de productie;

diminuarea stocurilor, in special cele de produse finite prin gasirea unor noi piete de desfacere care pana acum nu au fost folosite;

de asemenea pentru cresterea lichiditatilor, societatea trebuie sa ia masuri de incasare cat mai rapida a clientilor; societatea "Banatim" S.A., lucrand mai mult in sistem lohn, plata facturilor de catre clientii externi cu care s-a incheiat un contract de tip lohn au fixate termene de plata destul de lejere, termenul de plata a incaltamintei livrate catre firma Bonis ajungand chiar la 45 de zile; in cazul clientilor interni, desi putini la numar, plata se face intarziat, astfel societatea avand blocati aproximativ 2.000.000.000 lei pe care i-ar putea folosi pentru investitii; deci si in cazul clientilor interni, si in cazul celor externi societatea trebuie sa ia masuri de urgentare a platilor pentru ca daca platile s-ar face mai rapid, societatea ar dispune de lichiditati suficiente si ar contracta credite mai putine, astfel dobanzile platite pentru aceste credite ar fi mai mici, ar scadea cheltuielile cu dobanzile si in acest fel ar creste profitul obtinut de societate;

Pe baza acestor masuri si datorita investitiilor facute pe termen lung de catre societate, in viitor situatia intreprinderii se poate imbunatati simtitor, astfel valorile fondului de rulment vor creste si vor acoperi necesitatile de finantare, necesarul de fond de rulment va fi devansat de catre fondul de rulment si in aceste conditii se vor inregistra valori pozitive ale trezoreriei, intreprinderea aflandu-se in aceste coditii intr-o situatie de echilibru financiar.

De asemenea, trebuie sa se tina cont de faptul ca atingerea unei stari de echilibru de catre societate depinde si de situatia economica si financiara la nivel national, unde trebuie sa se ajunga la o stabilitate destul de mare a preturilor prin scaderea sau cel putin mentinerea constanta a nivelului inflatiei si de asemenea, datorita faptului ca intreprinderea lucreaza in proportie de aproximativ 90% cu exteriorul si in aceasta situatie este necesara conversia monedei nationale in valuta si invers, mentinerea stabilitatii cursului monedei nationale asigura inregistrarea unor diferente de conversie minime, care nu vor afecta situatia financiara a intreprinderii.

BIBLIOGRAFIE

1. COHEN, E.    : "Analyse financiere"

Ed. Economica, Paris, 1991

2. EROS-STARK, L. : "Analiza situatiei financiare - studiu de caz"

Ed. Marineansa, Timisoara, 1999

3. ISFANESCU, A.  : "Ghid practic de analiza economico-financiara"

Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

4. MARGULESCU, D. - coord. : "Analiza economica si financiara a intreprinderii -

metode si tehnici"

Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1994

5. MIHAI, I. - coord. : "Analiza situatiei financiare a agentilor

economici"

Ed. Mirton, Timisoara, 1997

6. NICULESCU, M.    : "Diagnostic global-strategic"

Ed. Economica, Bucuresti, 1997

7. STANCU, I. : "Finante-teoria pietelor financiare. Finantele

intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara."

Ed. Economica, Bucuresti, 1997

8. STEFEA, P.  : "Analiza financiara a intreprinderii-indrumator

MIHAI, I. metodologic"

BUGLEA, A. Ed. Marineasa, Timisoara, 1999

9. REVISTA TRIBUNA ECONOMICA : "Analiza echilibrului financiar"

NR. 35, 36, 37 Autor - P. BREZEANU

10. REVISTA FINATE-BANCI- : "Conceperea financiara a bilantului" -

CONTABILITATE NR. 7-8/1998 Autor - Luminita Ionescu

"Fondul de rulment - indicator complex al

echilibrului firmei"

Autori - Gh. Stanescu, Adrian  

Mihai Iancu

ANEXE

Anexa nr.2

Forma restransa a bilantului contabil la societatea "Banatim" S.A.

Anul 1997

Anexa nr.2.1

Anul 1997

Anul 1998

Anexa nr.2.2.

Anul 1998

Anul 1999

Anexa nr.2.3.

Anul 1999

Anexa nr. 3

Constituirea bilantului financiar

Retratarea elementelor din bilantul contabil - anul 1997

Anexa nr.3.1

Retratarea elementelor din bilantul contabil - anul 1997

Anexa nr.3.2

Regruparea elementelor corectate-1997

Anexa nr.3.3

Bilant financiar-1997

Anexa nr.3.4

Retratarea elementelor din bilantul contabil - anul 1998

Retratarea elementelor din bilantul contabil - anul 1998

Anexa nr.3.5

Regruparea elementelor corectate-1998

Anexa nr.3.6

Bilant financiar-1998

Anexa nr.3.7

Retratarea elementelor din bilantul contabil - anul 1999

Retratarea elementelor din bilantul contabil - anul 1999

Anexa nr.3.8

Regruparea elementelor corectate-1999

Anexa nr.3.8

Bilant financiar-1999