Contabilitate si informatica de gestiune

PARTICULARITATILE CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIE COSTURILOR IN CAZUL METODEI PE COMENZI. STUDIUL DE CAZ PRIVIND COSTURILOR DE PRODUCTIE LA S.C ALC SRL

PARTICULARITATILE CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIE COSTURILOR IN CAZUL METODEI PE COMENZI. STUDIU DE CAZ PRIVIND COSTURILE DE PRODUCTIE LA SC ALC SRL

CUPRINS:

Cap1. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIE A COSTURILOR LA S.C ALC SRL.

1.1 Caracteristici tehALCe, organizatorice si economice ale S.C ALC SRL

1.2 Factorii de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatie a costurilor;

1.3 Principiile organizarii contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor;

1.4 Clasificarea cheltuielilor de productie si importanta acesteia in organizarea contabilitatii de gestiune si calculatie a costurilor;

1.5 Prezentarea metodei de calculatie a costurilor folosita de S.C ALC SRL

Cap2. ANTECALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCTIE LA S.C ALC SRL.

Cap3. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIOUNE SI CALCULATIE A COSTURILOR LA S.C ALC SRL.

3.1 Organizarea postcalculului si a sistemului de documente primare;

3.2 Organizarea contabilitatii cheltuielilor directe de productie;

3.3 Organizarea contabilitatii cheltuielilor indirecte de productie;

3.4 Organizarea contabilitatii cheltuielilor generale de administratie ale unitatii;

3.5 Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie si a cheltuielilor generale de administratie;

3.6 Contabilitatea produselor finite obtinute in procesul de productie la S.C ALC SRL;

3.7 Calculul costului efectiv al productiei obtinute si decontarea acesteia;

Cap4. POSIBILITATI DE PERFECTIONARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIE A COSTURILOR

4.1 Posibilitati de perfectionare a metodei de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatie a costurilor.

4.2 Posibilitati de utilizare a sistemelor de prelucrare automata a datelor

Cap5. APLICATII ALE COSTULUI IN CAZUL METODEI PE COMENZI; STUDIU DE CAZ PRIVIND COSTURILE DE PRODUCTIE LA SC. ALC.SRL;

CONCLUZII  

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CAP1. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIE A COSTURILOR LA S.C ALC SRL

1.1 CARACTERISTICI TEHALCE, ORGANIZATORICE SI ECONOMICE ALE S.C. ALC SRL.

SC ALC SRL s-a infiintat in anul 1996, avand ca activitate prestarea de servicii, vulcanizari de anvelope si incaltaminte de cauciuc.

In anul 1997 se infiinteaza o sectie de productie industriala - ramura cauciuc- garnituri tehALCe din cauciuc (matritate si spritate), placa tehALCa, tocuri, talpa si mingii de cauciuc..

Au avut loc comasari ale activitatilor si anume:

-fabricarea peticelor calde;

-fabricarea solutiei de lipit;

-fabricarea cremei de ghete;

-fabricarea altor produse de larg consum.

In prezent , activitatea de productie a intreprinderii e organizata in 3 sectii si 5 de unitati. Din acestea, 2 sectii cu activitate proprie iar 1 sectii au gestiune proprie, dar fara personalitate juridica, in Giurgiu si Oltenita. Are o sectie de mecano-energetica.

Amplasarea dispersata a sectiilor impune un volum mare de mijloace economice necesare desfasurarii corespunzatoare procesului de productie.

Intreprinderea mai dispune de 2 magazine proprii de desfacere a marfurilor cu amanuntul si doua depozite pentru materii prime.

In prezent produsele intreprinderii se grupeaza astfel:

a)produse chimice pentru fondul pietii: ceara de parchet, crema pentru incaltaminte, lumanari, vopsele pentru piele, articole de papetarie, esente alimentare, decolorant, petice calde, servete antipraf, adezivi, chit, sidol, albastreala pentru rufe, fiole cu benzina, produse pentru uz stomatologic, vopsele Gallus, decolorant;

b)produse chimice pentru industrie: vopsele pe baza de ulei, , agenti de lucru, decapanti pentru suprafete metalice, auxiliari pentru constructii, produse electroizolante, incarcaturi antiincendiare, paste abrazive;

c)articole tehALCe si bunuri de consum din cauciuc: garnituri tehALCe, pentru instalatii sanitare, tuburi fara insertie pentru laborator si gaz petrolier lichefiat;

d)articole tehALCe si bunuri de consum din mase plastice: polistiren, polietilena, policarbonat, poliamida, bachelita, aminoplast.

e)anvelope resapate pentru: anvelope pentru tractoare, autoutilitare, autocamioane;

S.C. ALC SRL este o unitate patrimoniala cu personalitate juridica.

Activitatea complexa a intreprinderii e deservita de 72 de salariati din care 50 muncitori, 10 personal tehALCo-productiv, 4 maistrii, 8 personal administrativ. Urmare a restructurarilor masive, personalul administrativ e in continua reducere. Aproximativ 60% din salariatii societatii sunt de sex feminin, majoritatea muncitorilor fiind calificati.

In ultimii ani, pentru asigurarea necesarului de forta de munca calificata se utilizeaza metoda angajarii de uceALCi pentru calificarea la locul de munca sau in Scoli de Arta si Meserii

Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, activitatilor, atributiilor si sarcinilor, in functie de anumite criterii si repartizarea acestora in subdiviziuni organizatorice, in scopul realizarii lor, pe grupuri si persoane, in vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru indeplinirea si depasirea obiectivelor unitatii.

In cadrul S.C ALC SRL, se fabrica circca 150 de produse. Existenta unui numar mare de produse, implica aplicarea unor tehnologii numeroase si diversificate cat si utilizarea unui numar variat de utilaje.

Dintre cele mai importante tehnologii utilizate mentionam:

-prelucrare cauciuc prin presare la cald;

-prelucrare cauciuc prin extrudere;

-gume pe suport textil;

-prelucrare prin injectie a materialelor termoplaste si termorigide;

-sinteze anorgaALCe;

-amestecuri diferite;

-saponificari, emulsii, amestecuri de solutii;

-polimerizari de uleiuri vegetale;

-malaxari si frecari pe valturi

-solubilizari sub presiune si diluari.

In tehnologiile anterior mentionate se folosesc urmatoarele utilaje principale:

-valturi pentru plastifierea cauciucului si a maselor plastice;

-piese hidraulice pentru cauciuc si materiale termorigide;

-esterificatoare sub presiune;

-autoclave;

-malaxoare;

-mori kiliene;

-masini de prelucrat lumanari prin turnare, tragere;

-benzi rulante cu racire;

-etuve electrice.

Sectia Produse din cauciuc - atelierul "Resapare" isi organizeaza si evidentiaza contabilitatea cheltuielilor si a productiei potrivit METODEI PE COMENZI.

In cadrul ateliarului "Resapare" se obtin urmatoarele produse:

-anvelope resapate;

-banda de rulare (o parte se preda tertilor spre prelucrare);

-pucheta de cauciuc (deseu macinat foarte fin);

-plastic (semifabricat, se vinde in cantitati foarte mici si pentru care nu se intocmeste contract).

In cadrul atelierului "Resapare" se obtin urmatoarele deseuri fabricate:

-banda de cauciuc - se poate trimite la regenerare sau se foloseste drept combustibil;

-resturi de perna protectoare;

-deseuri de la aplicarea benzii de rulare

Procesul de resapare reflecta aplicarea unei benzi de rulare pe o anvelopa uzata, in scopul prelungirii duratei de exploatare. Banda de rulare este portiunea de anvelopa care vine in contact cu partea carosabila in timpul rulajului, avand intreaga suprafata intretaiata de canale cu diferite profile, asigurand aderenta la sol si racirea anvelopei. Flancurile reprezinta suprafetele laterale ale anvelopelor. Taloanele sunt partile rigide ale anvelopelor dispuse simetric unul fata de celalalt si care serversc la asezarea anvelopei in janta. Carcasa e acea parte a anvelopei formata din straturile de cord gumat. Dimensiunea anvelopei reflecta desfasurarea circumferintei exterioare, exprimata in cm si diametrul exterior exprimat in toli (=155 x 13).

Clasificarea anvelopelor obtinute in cadrul atelierului "Resapare" se face in raport cu urmatoarele criterii:

-calitate;

-rentabilitate;

-destinatie;

-tipodimensiune;

-apartenenta;

-pret productie;

-reparatii;

-rebuturi;

-tip auto;

-loc depozitare;

-natura pliurilor;

-vicii ascunse;

-timpul de vulcanizare;

-interese;

-furnizori;

-baza contractuala;

-beneficiari.

1.Calitate -sort I 92%

-sort II 8%

2. Rentabilitate - nerentabile (r <= 10%) 10%

-rentabilitate mica (10< r <=50) 35%

-rentabilitate medie (50< r <=100) 41%

-rentabilitate mare (100< r <=200) 7%

-rentabilitate foarte mare (r >200) 7%

3.Destinatie -turism 14,35%

-camioane conventionale 63,38%

-camioane radiale 22,27%

4. Tipodimensiune -155 SR 13 9%

-155 SR 14 1,6%

-145 SR 15 0,65%

-145 X 13 0,74%

-165 SR 13 0,72%

-650 X 16 5,88%

-650 X 20 0,65%

-600 X 16 0,19%

-700 X 16 3,72%

-750 X 20 0,60%

-825 SR 20 1,56%

-825 X 20 8,32%

-900 X 20 13,17%

-1000 X 20 15,65%

-1000 R 20 TM 3,09%

-1100 X 20 26,44%

-1100 R 20 MM 5,48%

-1200 X 20 5,54%.

5.Apartenenta -stat 2%

-particular 92%

6.Pret productie/bucata -155 SR 13

-145 X 13 S_I

-145 SR 15

-155 SR 14

-165 SR 13

-825 X 20 S_II

-750 X 20 S_I

-825 X 20 S_I

-900 X 20 S_II

-1000 X 20 S_II

-900 X 20 S_I

-1000 X 20 S_I

-1100 X 20 S_II

-1200 X 20 S_II

-1100 X 20 S_I

-1200 X 20 S_I

-825 S 20

-900 R 20

-1000 R 20

-1100 R 20

-1200 R 20

7.Reparatii -anvelope ce necesita reparatii 60%

-anvelope care nu necesita reparatii 40%

8.Rebuturi -anvelope rebutate din care definitive

-anvelope nerebutate 60%

9.Tip auto -camioane, tractoare, troleibuze, autobuze 95,65%

10.Locul de depozitare -depozit special 60%

-aer liber 30%

-atelier 10%

11.Natura pliurilor -textil    80%

-metal 20%

12.Vicii ascunse -anvelope cu vicii ascunse   70%

-anvelope fara vicii ascunse 30%

13.Timpul de vulcanizare -anvelope mici 60 minute 55%

-anvelope mari 120 minute 45%

14.Baza contractuala -contracte 42,42%

-comenzi: 57,58%

-I.T.I.A

-Transport Auto Constanta, Brasov, Timisoara

(65%)

-General Transport

15.Beneficiari -fondul pietei (magazin) 25%

-diversi 10%

1.2 FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIE A COSTURILOR

Functia financiar-contabila reflecta ansamblul activitatilor prin care se asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei, precum si evidenta valorica amiscarii intregului sau patrimoniu. Intru-cat reflecta din punct de vedere economic toate celelalte activitati ce se desfasoara in unitatea patrimoniala prin prisma unor elemente valorice intregative, functiunea financiar- contabila are un pronuntat caracter sintetic.

In conditiile tranzitiei la economia de piata, a situarii in prin plan a factorilor economici, activitatile financiar-contabile isi modifica substantial contimutul si devin din ce in ce mai importante.

In cadrul functiunii financiar-contabile deosebim trei activitati principale: financiara, contabila si de control financiar de gestiune.

Activitatea financiara reflecta ansanblul proceselor, prin caare se determina si obtine resursele financiare necesare atingerii obiectivelor intreprinderii.

Controlul financiar de gestiune, include ansanblul proceselor prin care se verifica respectarea normelor legale cu privire la existenta, integritatea, utilizarea si pastrarea valorilor materiale si banesti cu care unitatea patrimoniala este dotata. Scopul exercitarii controlului financiar este prevenirea, descoperirea si recuperarea pagubelor aduse intreprinderii.

Organizarea contabilitatii de gestiune si calculatie a costurilor reprezinta actiunea prin care, avandu-se in vedere factorii care o influenteza si principiile a caror respectare trebuie asigurata, se aleg si se controleaza metodele, formele si mijloacele de colectare a cheltuielilor si pe aceasta baza, determinarea costurilor pe obiecte de calculatie.

Contabilitatea de gestiune, fiind o contabilitate analitica a exploatarii, este influentata de conditiile concrete ale intreprinderilor din diferitele ramuri si subramuri ale economiei nationale.

Marimea intreprinderii determina alegerea principiului general de organizare si executare a lucrarilor de C.G.C.C astfel:

-in unitatile mici si mijlocii C.G.C.C se organizeaza in compartimente distincte in cadrul aparatului functional al unitatii;

-in unitatile patrimoniale mari C.G.C.C se organizeaza in cadrul fiecarui loc de cheltuiala.

La S.C.ALC S.RL, C.G.C.C se organizeaza in cadrul serviciului financiar contabil intr-un birou distinct "biroul C.G.C.C".

Urmarirea si inregistrarea cheltuielilor generale ale unitatii, lucrarile de centralizare si raportare a datelor, modul de indeplinire al indicatorilor se efectueaza de catre operatorul functional central al unitatii patrimoniale.

Structura de productie si cea functionala a unitatii patrimoniale formeaza baza pe care se axeaza organizatoric si functional C.G.C.C.

Structura de productie reprezinta divizarea unitatii patrimoniale pe sectii si ateliere (de baza si auxiliare), subdivizare in raport cu care se organizeaza C.G.C.C.

S.C ALC SRL este structurata in cinci sectii si doua ateliere, astfel:

-sectia de produse din mase plastice;

-sectia de produse chimice "M";

-sectia de produse de papetarie si tipografie;

-sectia M.E.A;

-atelierul de esente si produse stomatologice;

-atelierul de produse chimice "V".

Prin structura functionala se urmaresc, cu ajutorul C.G.C.C, cheltuielile ocazionate la nivelul intregului sector functional (nu pe fiecare serviciu, birou sau compartiment in parte).

Structura organizatorica a activitatii de productie (exploatare) si administrative a intreprinderii, respectiv gruparea acestor activitatii pe sectoare, sectii, ateliere si alte locuri de cheltuieli, influenteaza C.G.C.C indeosebi sub aspectul localizarii cheltuielilor, al esalonarii lucrarilor de calculatie. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de cheltuieli, adica pe sectii de baza si auxiliare, pe unitatii prestatoare de servicii, pe sectorul de administratie generala a intreprinderii, etc, si in acest fel vor fi evidentiate in costurile sintetice si analitice de gestiune.

Asadar, in functie de acest factor sunt delimitate cele ce in literatura de specialitate sunt cunoscute sub denumirea de zone (sectoare) de cheltuieli, respectiv centre de responsabilitate.

Tipurile de productie si modul de organizare al acesteia diferentiaza unitatile patrimoniale in unitatii cu productie de masa, productie de serie si uALCate, determinand utilizarea unei anumite metode de calculatie.

Sub aspectul organizatoric, productiei de masa si de serie ii corespunde productia organizata in flux si pe sarje, utilizandu-se metoda pe faze.

Pentru productia de serie mica organizata pe comenzi se utilizeaza metoda de calculatie pe comenzi, pe grupe de produse, metoda T.H.M

S.C ALC S.RL se caracterizeaza ca o unitate cu productie de serie mare, unde pentru calculul costului productiei anvelopelor resapate se utilizeaza metoda pe comenzi .

Tehnologia productiei, ca subansamblu al operatiilor succesive, prin intermediul carora materiile prime sunt transformate in produse finite sau prin care se executa lucrari sau servicii, constituie un important factor de influenta asupra organizarii C.G.C.C.

Din punctul de vedere al tehnologiei sale, productia intreprinderii industriale poate fi simpla sau complexa. Productia simpla consta in prelucrarea succesiva a materiei prime, produsul finit obtinandu-se dupa parcurgerea ultimei faze de prelucrare. Productia simpla se caracterizeaza prin tipurile productiei de serie mare si masa, fabricatia fiind organizata in flux continuu sau pe laturi mari.

Productia complexa cuprinde acele procese de productie in care produsul finit se obtine prin ansamblarea unor piese sau subansamble fabricate anterior prin procese tehnologice independente, desfasurate in paralel, in locuri diferite (sectii sau intreprinderi). Caracteristice productiei complexe ii sunt tipurile de productie individuala (pe uALCate) si de serie mica sau mijlocie (pe laturi sau partitii mici si mijlocii). Productia complexa se intalneste indeosebi in intreprinderile industriale constructoare de masini si aparate complexe (masini unelte, motoare, autoturisme, tractoare, locomotive).

S.C ALC S.RL prezinta caracteristicile unei unitati patrimoniale cu productie simpla. In cele ce urmeaza se prezinta fazele si operatiile procesului tehnologic de la atelierul "Resapare"

Fazele si operatiile procesului tehnologic

I.Sortarea si gruparea anvelopelor pe categorii de lucru:

-primirea de la beneficiari;

-receptia;

-sortarea pe categorii de lucru;

-stivuirea.

II.Desaparea si asperizarea anvelopelor:

-desapare;

-polizare;

-stivuire.

III.Reparatii locale:

-mausonari;

-reparatii locale;

-stivuire.

IV.Aplicarea benzii de rulare si controlul dimensiunilor dupa confectie:

-prepararea solutiei cauciuc;

-solutionare;

-uscare;

-solutionare;

-astupat cratere cu plastic si rolat;

-aplicat si rolat banda rulare;

-aplicat stroifere pe umeri.

V.Introducerea camerii de apa:

-introdus camera de apa si protector.

VI.Vulcanizarea:

-vulcanizarea anvelopei in prize;

-extras apa din camerele de apa.

VII.Finisarea anvelopelor resapate si controlul lor:

-debavurare;

-vopsire cu solutie de cauciuc;

-sortare;

-depozitare.

SCHEMA BLOC A FLUXULUI TEHNOLOGIC CONSTATNT

ANVELOPE RESAPABILE

PRIMITE DE LA FURNIZORI

ANVELOPE

CONTROL VIZUAL NERESAPABILE

ANVELOPE RESAPABILE

CORESPUNZATOARE

DEPOZITARE

ANVELOPE DEPOZITATE

TRANSPORT HALA

RESAPARE SI USCARE

ANVELOPE USCATE  ANVELOPE

DE REPARAT

DESAPARE - MASINA DESAPAT TRANSPORT

REPARATII LOCALE

ANVELOPE DESAPATE  

ANVELOPE CE URMEAZA

INSEMNARE ANVELOPE    A FI REPARATE

1 2

ANVELOPE INSEMNATE    MANSONARE

ASPERIZARE ANVELOPE MANSONATE

ANVELOPE ASPERIZATE  PRESARE

STIVUIRE ANVELOPE REPARATE

ANVELOPE STIVUITE STIVUIRE

SOLUTIONARE I ANVELOPE DE RESAPAT

PISTOL

ANVELOPE SOLUTIONATE

USCARE 10 MINUTE

ANVELOPE USCATE

3

3

SOLUTIONARE II

PISTOL

ANVELOPE SOLUTIONATE

USCARE 10 MINUTE

ANVELOPE USCATE

ASTUPAT CRATERE

CU PLASTIC - MANUAL

ANVELOPE CU

CRATERE ASTUPATE

APLICAT SI ROLAT BANDA RULARE

MASINA PMPL 60

ANVELOPA CU BANDA RULARE

APLICAT STAIFERE PE UMERI

ANVELOPE CU STAIFERE APLICATE

4

4

STIVUIRE

ANVELOPE DE VULCANIZAT

INTRODUCERE CAMERE DE VULCANIZARE

MANUAL

ANVELOPE CU CAMERE

DE VULCANIZARE

VULCANIZARE PRESE

ANVELOPE VULCANIZATE

EXTRAS APA DIN CAMERA

ANVELOPE RESAPATE

DIN CARE S-A EXTRAS APA

CONTROL INTERIOR SI EXTERIOR

ANVELOPE ANVELOPE ANVELOPE

CE NECESITA DE FINISAT REBUTATE

REMEDIERI

5 6

5 6

REPARATII   DEBAVUZARE - CUTITUL

ANVELOPE  ANVELOPE

RESAPATE RESAPATE

REMEDIATE    DEBAVURATE

VOPSIRE CU SOLUTIE CAUCIUC

PISTOL

AVELOPE RESAPATE

VOPSITE

CONTROL C.T.C

VIZUAL

ANVELOPE RESAPATE

SORTATE

DEPOZITARE

ANVELOPE RESAPATE CE URMEAZA

A FI REALIZATE

Neconcordante constatate intre schema bloc a fluxului tehnologic conform regulamentului de fabricatie al anvelopelor resapabile si fluxul tehnologic real:

1.inspectia initiala nu se efectueaza cu ajutorul masinii de inspectat GRIFO ci are loc o inspectie vizuala superficiala;

2.nu se efectueaza uscarea anvelopelor resapabile timp de 48h in camere special amenajate, ci in sala de resapare timp de 6-8h;

3.nu se efectueaza perierea uscata de noroi cu bratul PL20;

4.intre cele doua solutionari timpul de uscare este de 10 minute maxim si nu de 30 minute, avand repercursiuni negative in vulcanizarea propriu zisa a anvelopei;

5.nu se efectueaza masurarea exterioara a anvelopei;

6.introducerea camerelor de vulcanizat si a protectorului se efectueaza manual si nu cu masina M.S.C.G;

7.controlul final se efectueaza vizual si nu utilizand masina de inspectionat GRIFO.

Sub influenta particularitatilor tehnologiei productiei si ale organizarii productiei, se stabilesc obiectele de calculatie, si, in functie de acestea, metodele de calculatie corespunzatoare.

Prin obiect de calculatie se intelege o unitate, lucrare sau lot de productie, pentru care se previzioneaza cheltuielile si in functie de care se angajeaza evidenta analitica a cheltuielilor, gruparea si ordonarea informatiilor cu ajutorul costurilor, in vederea determinarii marimii lor efective. Determinarea costurilor pe obiecte de calculatie, in special pe purtatorii de costuri (produsele, lucrarile, serviciile obtinute din procesul de productie, generatoare de cheltuieli), necesita determinarea cantitativa a productiei careia i s-a atribuit aceasta calitate, in care scop se foloseste o unitate de masura omogena, numita de calculatie.

Purtatorii de costuri reprezinta productia, lucrarea, serviciile, ca rezultat material concret al procesului de productie. Obtinerea lor constituie ratiunea existentei unitatii patrimoniale si cauza tuturor cheltuielilor de productie a acestora. Purtatorii de costuri in C.G.C.C sunt unitati pentru care se organizeaza bugetarea si protocolul costurilor.

Purtatorii de costuri indeplinesc functia de identificare a cheltuielilor directe si comune care se colecteaza pe sectoare cat si in functia de control a volumului de activitate desfasurat de unitatea patrimoniala.

In calitate de purtator de costuri, productia unei unitati patrimoniale poate fi luata in considerare fie in ansamblul ei , fie la nivelul unei unitati de produs, semifabricat, lucrare sau comanda. La S.C ALC S.RL, atelierul "Resapare", se ia drept purtator de costuri produsul "anvelope resapate".

In cazul in care nomenclatorul produselor fabricate este foarte larg, are loc o grupare a produselor pe laturi, serii, tinandu-se seama de materia prima, comuna, de la care se pornestefabricarea lor. Pentru stabilirea purtatorului de costuri, o atentie deosebita se acorda gradului de finisare al productiei, facandu-se distinctie intre productia finita si productia in curs de executie.

Determinarea stiintifica a costului pe purtatori nu este posibila fara exprimarea cantitativa a productiei obtinute cu ajutorul unei unitati de masura, omogene, purtand denumirea de "unitate de calculatie".

Gradul de mecanizare si automatizare a productiei conduce la reducerea numarului de calculatie intermediare necesare determinarii costului produsului. In acest context apare supravegherea cu ajutorul aparatelor, atat a procesului de fabricatie cat si a cantitatilor de materii prime si materiale consumate, a produselor obtinute.

Un ultim factor de organizare a C.G.C.C il constituie caracterul procesului de productie, care poate fi continuu sau sezonier. La unitatile cu caracter continuu costul efectiv se calculeaza doar pentru acea perioada din an in care se desfasoara procesul de productie in conditii normale. Intru perioadele de inactivitate sau cu activitate redusa, cheltuielile ocazionate reprezinta cheltuieli anticipate si se inregistreaza ca atare, repartizarea acestora realizandu-se esalonat, pa baza de "scadentar".

1.3 PRINCIPIILE ORGANIZARII CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIEI COSTURILOR

Calculatia, ca orice procedeu al metodei cantabilitatii, are la baza anumite principii care ii asigura un continut real si exact. Calcularea exacta a costului productiei presupune exemplificarea principiilor circumscrise domeniului respectiv, dar se va avea in vedere si alte domenii cum ar fi: calculul veniturilor si al rezultatelor, calculul indicatorilor economico-financiari.

Calcularea cat mai exacta a costului productiei fabricate, are la baza urmatoarele principii:

1.Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor de productie - forma de manifestarea in domeniul costurilor a principiului independentei exercitiului, impune ca fiecarei perioade de gestiune sa i se atribuie numai cheltuielile ocazionate de activitatea in perioada pentru care se face calculatia costurilor. Ca urmare a aplicarii acestui principiu in organizarea C.G.C.C apar alaturi de cheltuielile curente cheltuieli cuvenite productiei din perioada in care se efectueaza, deci sunt incluse pe costul acestei productii unele cheltuieli inregistrate in avans sau de repartizat pe mai multe exercitii financiare, precum si unele cheltuieli preliminare (cele pentru constituirea provizioanelor).

Cheltuielile efectuate in avans sunt acele cheltuieli aferente perioadei de gestiune care precede perioada in care se fabrica produsul (exemplu: chirii platite in avans, contravaloarea abonamentului la revistele de specialitate). Pentru delimitarea cheltuielilor anticipate sau efectuate in avans, care urmeaza a se suporta esalonat pe cheltuieli, pe baza unui scadentar in perioadele sau exercitiile viitoare, in contabilitatea financiara se utilizeaza contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" prin debitul unui cont de cheltuieli privind activitatea curenta, din clasa 6. In contabilitatea de gestiune aceste cheltuieli se include in costuri, debitand dupa caz unul din conturile de calculatie din clasa 9, grupa 92 si creditul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile".

Cheltuielile curente sunt acele cheltuieli care se efectueaza in perioada de gestiune respectiva, si privesc productia fabricata in aceeasi perioada.

Cheltuielile cu provizioanele se include in costul productiei din perioada curenta pe calea constituirii de provizioane, dar se efectueaza in perioada urmatoare de gestiune.

2.Principiul delimitarii cheltuielilor (de exploatare) in spatiu - presupune in primul rand delimitarea cheltuielilor de fabricatie propriu-zise (in sectiile de baza si in cele auxiliare), cheltuielilor de administratie si cheltuielilor de desfacere, folosindu-se pentru evidenta lor, dupa caz, conturile: 921 "Cheltuielile activitatii de baza", 923 "Cheltuieli indirecte de productie", 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare", 924 "Cheltuieli generale de administratie" si 925 "Cheltuieli de desfacere".

3.Principiul separarii cheltuielilor urmareste delimitarea cheltuielilor delimitabile prin costuri de productie (cheltuielile de exploatare), de cheltuielile ocazionate de celelalte activitati: activitatea financiara si exceptionala. Unele categorii de cheltuieli, cu exceptia dobanzilor aferente imprumuturilor la unitatile cu ciclu lung de fabricatie, nu se include in costul productiei, nefacand obiectul contabilitatii de gestiune.

Respectarea acestui principiu este valabila si pentru celelalte componente ale sistemului informational: previziunea si statistica.

4.Principiul organizarii calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica (previzionala si statistica) - are o importanta deosebita in analiza si controlul indicatorilor economico-financiari, asigurand comparabilitatea intre datele previzionale si cele furnizate de contabilitate si statistica, precum si un continut unitar informatiilor. Potrivit acestui principiu, datele provenite din diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calcul, analiza si controlul indicatorilor pe intreprinderi, ramuri si pe intreaga economie nationala. Datele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componentele mentionate putand fi agregate la nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale.

Aplicarea acestui principiu in programarea, contabilizarea si calcularea costurilor de productie, este dictata de faptul ca organizarea contabilitatii de gestiune si obtinerea informatiilor in legatura cu consumurile materiale si salariale care iau nastere in cadrul procesului de productie si a caror expresie baneasca reprezinta costul productiei, nu constituie un scop in sine, ci un mijloc principal pentru furnizarea datelor necesare intocmirii, urmaririi si analizei indicatorilor de costuri prestabiliti. Organizarea C.G.C.C trebuie sa se realizeze in raport cu obiectivele urmarite si dupa aceasi metodologie de calcul a costului de productie utilizata cu ocazia programarii acestuia. In acest sens va trebui sa se tina seama de aceeasi diviziune a intreprinderii, pe sectii, faze de fabricatie, instalatii, etc., ca locuri de cheltuieli care au fost avute in vedere in momentul programarii costurilor de productie, sa se utilizeze aceeasi nomenclatura a produselor, lucrarilor si serviciilor, precum si a articolelor de calculatie care s-au utilizat in momentul realizarii antecalculatiei pe produs, aceleasi criterii de repartizare cheltuielilor indirecte de productie si a celor generale de administratie ale unitatii, precum si aplicarea aceleiasi metode de calculatie folosite in cazul programarii.

5.Principiul delimitarii costului subactivitatii - in concordanta cu acest principiu, cheltuielile fixe, necesitate de mentinerea structurilor tehALCo-productive si functionale ale intreprinderii, corespunzatoare gradului de inactivitate, de nefolosirea capacitatii de productie , nu trebuie sa se includa in costul produselor ci sa afecteze direct rezultatul exercitiului. In conformitate cu art. 110 al Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii, este necesar sa se asigure determinarea subactivitatii dupa urmatoarea relatie:

Costul subactivitatii = costurile fixe x 1 _ nivelul real al activitatii

nivelul normat al activit.

6.Principiul delimitarii cheltuielilor in raport cu gradul de finisare al productiei - presupune determinarea cu exactitate a cheltuielilor aferente productiei finite si a celor aferente productiei in curs de executie pentru asigurarea unei exacte calculatii a costurilor efective ale productiei finite. Subevaluarea productiei in curs de executie majoreaza costul productiei finite si diminueaza profitul, iar supraevaluarea acesteia are ca efect reducerea fictiva a costului productiei si implicit majorarea nejustificata a profitului.

1.4 CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE SI IMPORTANTA ACESTEIA IN ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI A CALCULATIEI COSTURILOR

Cheltuielile intreprinderii sunt grupate corespunzator celor trei feluri de activitati in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli exceptionale. Intrucat obiectul contabilitatii de gestiune il reprezinta ventilarea (colectarea si repartizarea) cheltuielilor de exploatare in scopul calcularii costului produselor, nu se are in vedere aici, cheltuielile financiare (exceptie facand cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor, la unitatile cu ciclu lung de fabricatie) si ALCi cheltuielile exceptionale care nu sunt cheltuieli incorporabile in sensul de a fi incluse in costul produselor, ci se include in costul perioadei.

Costurile perioadei sunt trecute asupra cheltuielilor exercitiului la care se refera, deci asupra contului de rezultate fara a fi atasate unor conturi de stocuri. In randul acestor cheltuieli, neincorporabile, alaturi de cheltuielile financiare si cele exceptionale, normal este sa fie incadrate toate cheltuielile de administratie si cheltuielile de desfacere.

Pentru calcularea corecta a costului productiei este necesar ca la inregistrarea cheltuielilor ocazionate de aceasta, sa se tina seama de determinatia si importanta ei, de locurile de productie care au ocazionat cheltuielile respective, de felul lor si particularitatile pe care acestea le prezinta.

Dupa destinatie si importanta, productia (activitatea) intreprinderilor industriale este de trei feluri:

-productia de baza;

-productia auxiliara;

-productia anexa.

Productia de baza formeaza obiectul activitatii principale a intreprinderii si consta in obtinerea de produse finite, semifabricate, lucrari si servicii, destinate de regula vanzarii in afara, catre alte intreprinderi.

Productia de baza se obtine in sectiile de productie ale intreprinderii, denumite si sectii de baza.

Pentru exemplificare, la S.C ALC S.RL, cauciucurile resapate se obtin in cadrul sectiei de produse din cauciuc. In contabilitate, aceste sectii sunt cunoscute sub denumirea de locuri (centre) principale de productie sau de cheltuieli, respectiv de gestiune.

Productia auxiliara asigura desfasurarea normala a productiei (activitatii) de baza, motiv pentru care mai poarta denumirea si de productie ajutatoare. Productia auxiliara cuprinde fabricarea de produse secundare sau executarea de lucrari si servicii, ca productia centralei electrice, de apa, de abur, a atelierului de intretinere si reparatii, a sectiei de scularie, a sectiei de transporturi.

In contabilitate, aceste sectii sunt cunoscute sub denumirea de locuri secundare de productie sau de cheltuieli, respectiv de gestiune.

In cadrul S.C ALC S.RL exista sectia mecano-energetica considerata sectie auxiliara ce are in subordine atelierul de intretinere si reparatii, centrala de apa, cantrala electrica si centrala de abur.

Productia anexa este acea parte a productiei care nu are legatura directa cu activitatea de baza aintreprinderii, avand drept scop satisfacerea nevoilor social-culturale si de trai ale salariatilor. Productia anexa se obtine in cadrul sectiilor industriale ale intreprinderii care au caracter de anexa, de unde si denumirea de sectii anexa.

In aceasta categorie se incadreaza gospodaria comunala si de locuinte, gospodaria agricola anexa. Ca si sectiile auxiliare, si cele anexe sunt considerate in contabilitate locuri secundare de productie si de cheltuieli, respectiv de gestiune.

Aceasta calificare a productiei prezinta o importanta deosebita pentru organizarea C.G.C.C asigurand delimitarea si inregistrarea cheltuielilor pe sectii si locuri de productie care le-au ocazionat, pe produsele fabricate in cadrul sectiilor si locurilor respective, utilizand conturi diferite in raport de felul productiei si posibilitatile de identificare a cheltuielilor la nivelul produselor sau al sectiilor.

Administrarea si conducerea productiei din sectiile de baza, auxiliare si anexe, si a intreprinderii in ansamblul sau, se realizeaza la nivelul unitatii patrimoniale de catre sectorul de conducere si administrativ. Acest sector contine instructura sa unitati functionale (servicii, birouri) care au drept scop indeplinirea functiilor de baza ale intreprinderii:

-functia de cercetare-dezvoltare;

-functia comerciala;

-functia de productie;

-functia financiar-contabila;

-functia de personal.

Derularea activitatii in cadrul functiunilor intreprinderii genereaza o serie de cheltuieli, urmarite distinct pentru fiecare sector in parte.

Pentru a putea calcula corect costul de productie si implicit rezultatele financiare, contabilitatea va inregistra cheltuielile de exploatare. Astfel devine necesara clarificarea cheltuielilor de productie in raport cu anumite criterii, in functie se scopul urmarit.

1.Clasificarea cheltuielilor dupa natura (continutul) lor economica

In raport cu acest criteriu, cheltuielile se impart in:

-cheltuieli materiale de productie (materializate in cele necesare procesului de productie);

-cheltuieli salariale (cu munca vie).

Cheltuielile materiale de productie reflecta consumul de mijloace de productie, care poate imbraca forma de cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor (corporale si necorporale), cheltuieli cu uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu consumul de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb.

Cheltuielile salariale cuprind cheltuielile cu remuneratia personalului, asigurarile si protectia sociala.

Reducerea cheltuielilor materiale se realizeaza prin reducerea consumurilor specifice, prin eliminarea risipei, a pierderilor in manipularea, in pastrarea si folosirea acestora. Reducerea cheltuielilor salariale si a altor drepturi se realizeaza in principal prin cresterea productivitatii muncii.

2.Clasificare cheltuielilor dupa necesitatile bugetarii si a postcalculului

Pentru calculatia costurilor produselor (purtatorilor de costuri) o importanta deosebita o are structura (nomenclatura) cheltuielilor, pe elemente primare si pe articole de calculatie.

In tara noastra clasificarea cheltuielilor pe elemente primare si pe articole de calculatie face obiectul unor reglementari speciale. Astfel, pentru clasificare cheltuielilor pe elemente primare, se foloseste o nomenclatura uALCa, determinata de natura economica a cheltuielilor. Pentru clasificarea cheltuielilor pe articole de calculatie se utilizeaza o nomenclatura diferentiata pe ramuri determinate de destinatia cheltuielilor.

Nomenclatura speciala utilizata in etapa actuala pentru clasificarea cheltuielilor pe elemente primare este urmatoarea:

I.Cheltuieli materiale, total, din care:

-materii prime;

-materiale consumabile;

-energie.

II.Cheltuieli salariale, total, din care:

-salarii;

-C.A.S;

-protectie sociala.

III.Contributia la fondul pentru cercetare-dezvoltare.

IV.Impozitul pe cladiri, taxe si alte cheltuieli prevazute de legislatia in vigoare.

Nomenclatura in clasificarea cheltuielilor pe articole de calculatie imbraca pentru cazul general o forma minimala cu urmatoarea structura:

I.Cheltuieli directe, total, din care:

-materii prime si materiale directe;

-remuneratii directe;

-contributia privind asigurarea si protectia sociala (asupra cheltuielilor salariale directe) si fondul de sanatate.

II.Cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei).

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- --------

III.Costul de productie (I + II)

IV.Cheltuieli de desfacere

V.Cheltuieli generale de administratie

COSTUL COMPLET (III + IV + V)

La randul lor, cheltuielile indirecte, respectiv cheltuielile indirecte de productie, de desfacere si generale de administratie, avand un caracter complex si eterogen, se structureaza pe feluri de cheltuieli, respectiv pe articole de cheltuieli.

Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii nu prevede nomenclatura acestor cheltuieli, lasand la latitudinea unitatilor patrimoniale modul de adaptare a actualelor reguli de baza privind evidenta si calculatia costurilor de productie in functie de specificul activitatii.

La nivelul unitatii patrimoniale suma cheltuielilor determinate pe articole de calculatie este egala cu suma cheltuielilor stabilita pe elemente primare.

3.Clasificarea cheltuielilor dupa modul de repartizare in costul productiei (al obiectelor de calculatie, pe produse,comenzi, faze, activitati, functii)

In raport cu acest criteriu de clasificare cheltuielile de productie pot fi:

-cheltuieli directe;

-cheltuieli indirecte.

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se pot identifica inca din momentul efectuarii lor pe produse, lucrari si servicii, si pot fi repartizate direct in costul activitatii; se mai numesc cheltuieli individuale sau specifice, avand o destinatie bine precizata. In aceasta categorie se incadreaza cheltuielile cu consumul de materii prime, de energie si combustibili in scopuri tehnologice, cheltuielile salariale de baza ale muncitorilor direct productivi calculate pentru munca prestata in productie. Aceste cheltuieli se evidentiaza direct in contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza".

Cheltuielile indirecte cuprind acele cheltuieli care nu se pot identifica direct pe fiecare produs, lucrare, serviciu in parte. De regula nu sunt legate direct de fabricarea unui produs, lucrare sau serviciu, ci privesc intreaga activitate a unei sectii, chiar a unitatii patrimoniale. Aceste cheltuieli sunt numite si cheltuieli comune si, prin folosirea diferitelor procedee de repartizare (imputare) se includ alaturi de cheltuielile directe in costul de productie al diferitelor materiale, lucrari sau servicii.

Din aceasta categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuieli comune ale sectiei sau indirecte de productie;

-cheltuieli generale de administratie care sunt indirecte atat fata de sectiile de productie cat si fata de produsele rezultate in cadrul acestora.

Asadar, aceste cheltuieli sunt evidentiate mai intai in contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie", de unde ulterior, pe baza de calcule, sunt repartizate in contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza". Alte cheltuieli sunt indirecte nu doar in raport cu purtatorii de costuri (produse, lucrari, servicii), dar si in raport cu locurile (sectoarele) de cheltuieli, asa cum sunt cheltuielile generale de administratie in contul 924 "Cheltuieli generale de administratie".

Cheltuielile activitatilor auxiliare, in cazul sectiilor de productie eterogena (atelierul de intretinere si reparatii, scularie) sunt de asemenea , unele directe iar altele indirecte, evidentiate -ambele categorii- la acelasi cont 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" in analitice distincte.

4.Clasificarea cheltuielilor dupa comportamentul lor fata de evolutia volumului fizic al productiei.

Dupa raportul dintre cuantumul cheltuielilor si volumul fizic al productiei fabricate se disting:

-cheltuieli variabile;

-cheltuieli conventional-constante sau fixe.

Cheltuielile variabile sau operationale cuprind cheltuieli care isi modifica volumul in mod corespunzator si acelasi sens cu modificarea volumului fizic al productiei. Din aceasta categorie fac parte consumul de materie prima, materiale de tip energie electrica, aburi, apa pentru necesitati tehnologice, salarii de baza ale lucratorilor direct productivi. Matenmatic, cheltuielile salariale constituie o functie (f) a volumului productiei (Q) de forma:

Chv = f(Q) pentru cheltuielile variabile totale

f(Q)

Chv = --- pentru cheltuielile variabile unitare.

Q

Cheltuielile conventional-constante sau fixe cunoscute si sub denumirea de cheltuieli de capacitate sau de productie, sunt acele cheltuieli a caror marime este relativ neschimbata sau se modifica in proportii nesemnificative in cazul cresterii sau micsorarii volumului productiei. Pe unitatea de produs, nivelul lor se modifica in raport invers proportional fata de modificarea volumului fizic al productiei. Ele sunt legate de asigurarea si mentinerea capacitatii intreprinderii de a produce si vinde, fiind functie de timp.

Din aceasta categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor, atunci cand se calculeaza in raport de timp;

-salariile personalului de conducere, tehALC, economic si de alta specialitate, administrativ si de deservire al sectiei si al intreprinderii;

-cheltuielile de birou;

-cheltuieli pentru intretinerea si repararea cladirilor;

-cheltuieli pentru incalzire, iluminat si forte motrice in scopuri administrativ-gospodaresti, adica cheltuielile generale ale sectiilor de productie si cheltuielile generale de administratie ale unitatii.

Expresia matematica a marimii cheltuielilor fixe este de forma:

Chf = f(t)

Pentru exprimarea cifrica a comportamentului cheltuielilor fata de modificarea volumului productiei care le-a ocazionat se utilizeaza indicele de variabilitate a cheltuielilor, calculat astfel:

Ch₁ - Ch₀

------ x 100

Ch₀

Iv = -------------

Q₁ - Q₀

----- x 100

Q₀

Ch₁ x 100

------ - 100

Ch₀

Iv = -------------

Q₁ x 100

------ - 100

Q₀

Ch₁ - cheltuielile totale din perioada curenta

Ch₀ - cheltuielile totale din perioada de baza (precedenta)

Q₁ - volumul fizic al productiei din perioada curenta

Q₂ - volumul fizic al productiei din perioada de baza

Indicele de variabilitate se calculeaza ca raport intre modificarea procentuala a cheltuielilor in cauza si modificarea procentuala a volumului fizic al productiei.

Analizand cheltuielile variabile pe baza indicelui variabilitatii se pot distinge:

Cheltuieli variabile proportionale caracterizate prin aceea ca totalul lor se modifica direct proportional cu volumul fizic al productiei, ramanand constante cheltuielile unitare (pe unitatea de produs). Din aceasta categorie fac parte consumul de materii prime, salariile muncitorilor platiti in acord simplu.

Cheltuielile de productie progresive sunt cheltuielile al caror ritm de crestere este superior ritmului de crestere al volumului fizic al productiei, cu efect negativ asupra profitului.

Aceste cheltuieli supraproportionale se datoreza scaderii productivitatii muncii, reducerii randamentului unor utilaje si instalatii, cresterii tarifului de salarizare a personalului unitatii, cresterea volumului productiei prin folosirea unor materiale mai scumpe.

Cheltuielile de productie progresive (subproportionale) au caracteristic faptul ca ele cresc odata cu cresterea volumului productiei dar intr-o proportie redusa. O astfel de evolutie o au cheltuielile de intretinere a spatiului de productie, consumurile de materiale auxiliare, cheltuielile cu remunerarea muncitorilor auxiliari. Cresterea ponderii cheltuielilor degresive in costul productiei are un efect favorabil asupra profitului inteprinderii.

Cheltuielile de productie regresive sunt acele cheltuieli care, intr-o perioada de timp, scad simtitor, in ipoteza ca, odata declansat procesul de productie se desfasoara si volumul fizic al productiei obtinute, relativ constant.Astfel de cheltuieli se intalnesc in cazul unor instalatii si utilaje ale caror functionare are loc "la cald" la punerea in functiune dupa ce o perioada s-au aflat in revizie "la rece" (ex.: furnale, otelarii electrice, centrale electrice de tumoficare).

Cheltuielile flexibile sunt acele cheltuieli care, variabile fiind, evolueaza alternativ: dupa o perioada cand sunt proportionale cu volumul productiei, apare o etapa cand evolueaza degresiv si invers.(ex.: la centralele termoelectrice, consumul specific de combustibil pe agregate, evoluiaza in functie de gradul de folosire al agregatelor).

Analizand cheltuielile fixe prin prisma indicelui de variabilitate spun ca sunt determinate de capacitatile de productie prin, simpla lor existenta. Deci aceste cheltuieli au Iv = 0. In aceasta categorie de cheltuieli in afara cheltuielilor fixe propriu-zise se include si cheltuielile relativ fixe care manifesta o anumita sensibilitate fata de modificarea volumului fizic de productie (ex.: salariile personalului pentru administratie si conducere ale intreprinderii si sectiilor, cheltuielile cu protectia mediului inconjurator, furniturile de birou si alte cheltuieli administrative). Cota de cheltuieli fixe ce revine pe unitatea de produs, scade sau creste dupa cum volumul fizic al productiei scade sau creste. Sporind volumul fizic al productiei se va diminua costul pe unitatea de produs si in consecinta va creste profitul pe unitate si pe total.

5.Clasificarea cheltuielilor dupa componenta sau omogenitatea continutului lor

In raport cu acest criteriu de clasificare cheltuielile se impart in:

-cheltuieli simple;

-cheltuieli complexe.

Cheltuielile simple sau monoelementare sunt cheltuieli care au un continut omogen, compuse dintr-un singur element de cheltuiala si care nu se mai pot descompune in alte elemente constitutive. Din aceasta categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuielile cu salariile;

-cheltuielile cu consumurile de materii prime, materiale auxiliare;

-cheltuieli cu amortizarea.

Cheltuielile complexe sau polielementare sunt cheltuieli care au un continut eterogen, compuse din mai multe elemente de cheltuieli simple. Din aceasta categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuieli de administratie si de conducere ale unitatii;

-cheltuieli generale ale fiecarei sectii, care impreuna formeaza cheltuielile indirecte ale productiei. Aceasta clasificare influenteaza modul de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatie a costurilor in sensul ca sunt rezervate conturi anume pentru categoriile respective de cheltuieli din planul general de conturi, respectiv clasa 9 "Conturi de gestiune", grupa 92 "Conturi de calculatie": 924 "Cheltuieli generale de administratie", 923 "Cheltuieli indirecte de productie".

6.Clasificarea cheltuielilor dupa legatura lor cu procesul de productie

In raport cu importanta pe care o au in procesul de productie si legatura cu procesul tehnologic, cheltuielile de productie se impart in:

-cheltuieli de baza sau tehnologice;

-cheltuieli de regie sau de deservire.

Cheltuielile de regie cuprind elementele de cheltuieli care nu sunt dependente direct de procesul de productie, ele avand rolul de a asigura mentinerea structurii de productie si functionare a intreprinderii. Spre deosebire de cheltuielile tehnologice care au caracter direct si variabil, cheltuielile de regie in general au caracter indirect, unele dintre ele fiind variabile, iar altele conventional-constante (fixe). Cheltuielile de deservire sunt efectuate in scopul crearii conditiilor normale de desfasurare a muncii, motiv pentru care se mai numesc si cheltuieli de organizare si conducere. Din aceste categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuieli cu iluminatul, incalzitul;

-salariile personalului tehALC, de conducere, administrativ si de deservire;

-cheltuielile cu intretinerea si repararea cladirilor;

-cheltuielile de birou, etc.

Cheltuielile de baza sunt strict dependente de procesul de productie atat ca structura cat si ca volum. In aceasta grupa se include:

-consumurile de materii prime si materiale directe, combustibil, energie, apa (consumuri tehnologice);

-salariile personalului productiv, etc.

7.Clasificarea cheltuielilor dupa modul cum participa la crearea de noi valori

In raport cu acest criteriu cheltuielile se impart in:

-cheltuieli productive;

-cheltuieli neproductive.

Cheltuielile productive sau eficiente sunt cheltuieli care au drept rezultat crearea de noi valori. In aceasta categorie se includ toate cheltuielile ocazionate de desfasurarea normata a procesului de productie.

Cheltuielile neproductive sau ineficiente sunt cheltuielile care nu au ca rezultat crearea de noi valori, ele datorandu-se existentei unor lipsuri pe linia organizarii si conducerii productiei si a unitatii in ansamblul ei. In aceasta categorie se include:

-pierderile din intreruperi;

-pierderile din rebuturi;

-depasirea standardelor de consum la materiale si manopera;

-cheltuielile ocazionate de realizarea integrala a activitatii.

8.Clasificarea cheltuielilor din punct de vedere al scopului urmarit

Se pot grupa dupa natura lor (in contabilitatea financiara) si dupa destinatie (in contabilitatea interna de gestiune).

In raport cu natura acestora cheltuielile se grupeaza in:

-cheltuieli de exploatare:

-cheltuieli financiare;

-cheltuieli exceptionale.

Cheltuielile de exploatare sunt acele cheltuieli generate de activitatea de exploatare curenta a intreprinderii care face obiectul sau profitul unitatii. In categoria cheltuielilor de exploatare se cuprind :

-cheltuieli cu materii prime, materuiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, energie si apa;

-uzura obiectelor de inventar;

-lucrari si servicii executate de terti;

-cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitatea patrimoniala;

-cheltuieli cu salariile, asigurarile si protectia sociala.

Cheltuielile financiare sunt acele cheltuieli generate de activitatea financiara, bancara, valutara orientata spre investitia de capital in patrimoniul altor unitati sau in atragerea capitalului spre a fi investit in patrimoniul unitatii. In categoria cheltuielilor financiare se cuprind:

-pierderile din creante legate de participatie;

-pierderile din vanzarea titlurilor de plasament;

-diferente nefavorabile de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devize;

-dobanzile curente aferente imprumuturilor primite;

-sconturile acordate clientilor.

Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli generate de activitatea exceptionala cu un caracter accidental, intamplator, care nu are legatura cu activitatea curenta, principala a unitatii, avand o pondere redusa in ansamblul cheltuielilor intreprinderii. In categoria cheltuielilor exceptionale se curpind:

-cheltuielile referitoare la operatiile de gestiune ca de exemplu: despagubiri, amenzi, penalitati, lipsuri la inventar, donatii si subventii acordate, pierderi din debitori divers;-

-cheltuieli referitoare la operatii de capital ca de exemplu: valoarea contabila a imobilizarilor cedate.

Aceasta clasificare este uALCa pe intreaga economie, fiind utilizata la organizarea contabilitatii generale care se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura lor, adica pe elemente primare si are drept scop stabilirea rezultatelor exercitiului financiar (profit sau pierdere).

Aceasta clasificare serveste si la elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, la intocmirea contului de rezultate, stand la baza analizei economico-financiare a rezultatelor globale ale intreprinderii.

In raport cu destinatia acestora cheltuielile se grupeaza astfel:

-cheltuieli directe de productie;

-cheltuieli indirecte de productie;

-cheltuieli de desfacere;

-cheltuieli generale de administratie.

Cheltuielile directe cuprind materiile prime si materialele directe, salariile directe, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli directe.

Cheltuielile indirecte de productie, denumite si cheltuieli comune sectiei, cuprind cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (C.I.F.U) si cheltuielile generale ale sectiei (C.G.S).

Cheltuielile de desfacere cuprind ansamblul cheltuielilor ocazionate de vanzarea produselor fabricate.

Cheltuielile generale de administratie cuprind ansamblul cheltuielilor generale de administratie si conducere a unitatii patrimoniale in ansamblul sau.

Aceasta clasificare are la baza atat natura cheltuielilor cat si modul de repartizare si includere a lor in costul productiei fabricate in functie de destinatie. Clasificarea cheltuielilor dupa destinatie se foloseste in cadrul unitatii patrimoniale pentru organizarea contabilitatii de gestiune si calculatie a costului unitar al productiei.

Cheltuielile de administratie si cheltuielile de desfacere, in general nu se include in costul de productie, exceptie facand cazurile in care conditiile specifice de exploatare justifica luarea lor in considerare.

9.Clasificarea cheltuielilor dupa modul de includere al acestora in costurile de productie

In raport cu acest criteriu cheltuielile pot fi incorporabile si neincorporabile.

Cheltuielile incorporabile sunt acele cheltuieli cu consumurile de materii prime si materiale consumabile directe, remuneratiile directe, contributia privind asigurarile si protectia sociala, cheltuieli indirecte de productie realizate rational in costul produselor cat si dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclul lung de fabricatie, aferente perioadei.

Cheltuielile neincorporabile sunt acele cheltuieli care in mod normal nu se includ in costul productiei fabricate. In aceasta categorie sunt cuprinse:

-cheltuielile generale de administratie;

-cheltuieli de desfacere;

-cheltuieli financiare si exceptionale care de regula nu se include in costul productiei cat si in costul subactivitatii.

Aceste cheltuieli se reflecta direct in rezultatul exercitiului.

In concluzie contabilitatea de gestiune are ca obiectiv principal reflectarea tuturor operatiilor de colectare si repartizare a cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe produse, lucrari, servicii, comenzi, faze de fabricatie, activitati, sectii, etc, decontarea productiei obtinute, precum si calculul costului de productie al produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, inclusiv a productiei in curs de executie.

1.5 PREZENTAREA METODELOR DE CALCULATIE A COSTURILOR FOLOSITE LA S.C ALC SRL.

Metodele clasice de calculatie a costurilor (metoda globala, metoda pe faze si metoda pe comenzi) fac parte din categoria metodelor absorbante (full-costing) si in consecinta, au caracteristic faptul ca prin intermediul lor se calculeaza la nivel de purtator de costuri. Costul total, luand in calcul atat cheltuielile directe identificate pe produs, lucrare, sarcini, cat si cheltuielile indirecte afectate purtatorilor de costuri prin repartizare, folosindu-se diferite criterii si procedee de repartizare. Aceste metode nu asigura un sistem propriu de control si analiza a costurilor, de aceea apare necesitatea elaborarii, dupa aceasi metodologie, a doua randuri de calculatie privind costul productiei. Un prim rand de calculatie precede desfasurarea procesului de productie, sub forma bugetului costurilor, iar cel de-al doilea rand de calculatiei este efectuat dupa terminarea procesului de productie, pe baza datelor din contabilitatea de gestiune.

Elaborarea celor doua randuri de calculatii permite compararea indicatorilor efectivi cu cei previzionati in buget. Daca nu se mai implementeaza o metoda care ea insasi sa implice controlul operativ al costurilor, cum este metoda costurilor standard, e necesara identificarea unor solutii tehALCe de urmarire operativa a normelor de consum, a normelor de munca, a bugetelor cheltuielilor comune ale sectiilor, a bugetului cheltuielilor generale de administratie ale intreprinderii, prin controlul financiar preventiv.

S.C ALC S.R.L. utilizeaza ca metoda de calculatie a costurilor, metoda pe comenzi. Obiectul evidentei si calculatiei costurilor il constituie comanda de productie (anvelopele), lansata pentru o anumita cantitate de produse. La fiecare lansare de productie se creaza un loc de cheltuiala pe fiecare comanda si sectie de executare in parte.

In esenta aceasta metoda consta in colectarea si repartizarea cheltuielilor de productie pe sectii si comenzi, iar in cadrul acestora, pe articole de calculatie.

In cadrul intreprinderii ALC, la sectia "Produse din cauciuc" in cadrul atelierului "Resapare" se obtin anvelopele resapate.

In cazul in care se fabrica loturi partiale de produse care se predau la magazine, inainte de terminarea intregii comenzi, aceste produse se evalueaza in lipsa costului efectiv, la costul planificat, calculat pe baza de antecalculatie, pornindu-se de la costul efectiv al produselor similare perioadei precedente.

La decontarea partiala a cheltuielilor ce se repartizeaza asupra produselor terminate si predate la magazie, acestea nu vor putea depasii suma cheltuielilor efective inregistrate la comanda respectiva. Eventualele diferente care apar la terminarea comenzii la S.C ALC SRL, se include in costul efectiv al ultimului lot. La metoda pe comenzi purtatorul de costuri este produsul, iar comanda se foloseste la inregistrarea si urmarirea costurilor.

In cazul productiei "fara semifabricate", cazul S.C ALC S.R.L., comanda are ca obiect un produs sau un lot de produse calculatia nefacand ALCi un fel de separare a cheltuielilor pe seama partilor sau areperelor componente. Ea releva cel mai mult partea cu care participa in fabricatie, si respectiv la formarea costurilor, fiecare sectie de productie.

In cazul metodei pe comenzi la S.C ALC S.R.L. este luat in considerare costul unitar al anvelopei.

Modelul sintetic privind calculul unei comenzi ia forma:

t n m

Ct = Σ ( Σ ch_sd + Σ ch_ij)x s

s=1 d=1 i=1

unde:

s - sectiile de fabricatie

d,i - articole de calculatie.

In ipoteza ca obiectul comenzii este format din mai multe unitati de produs, acest model ia forma:

t n m

ch_sd + ch_ij)x s

s=1 d=1 i=1

Ct

Q

unde:

Q - cantitatea de produse fabricate in cadrul comenzii date.

Comenzile de produse primite de la clienti se lanseaza ca atare in fabricatie dupa iesirea si precizarea detaliilor tehALCe de executie numai in cazul productiei individuale. La S.C ALC S.R.L. , pentru produsele fabricate in serie se lanseaza comenzi care se formeaza prin centralizarea solicitarilor primite de la clienti pentru exemplare identice.

Pentru a asigura postcalculatiei un caracter periodoc, comenzile se lanseaza pentru cantitati determinate de anvelope care pot fi executate in cursul unei singure perioade de gestiune.

Inainte de lansare in sectie, comanda primeste un simbol cifric din registrul de comenzi. Dupa simbolizare organele de planificare, lansare, executie, control, evidenta si raportarea productiei, intocmesc in limita normelor de consum si de timp prevazute in fisele tehnologice, documentele privind principalele consumuri: bonurile de consum (fise limita), bonurile de lucru si fisele de insotire corespunzatoare.

Emiterea anticipata a documentelor privind consumurile de materii prime, materiale directe, semifabricate proprii si comparate, manopera directa, asigura respectarea nivelului bugetar al cheltuielilor care detin ponderea cea mai mare in structura costurilor creaza premisele sesizarii pe produs a depasirii tot pe baza documentelor speciale emise pentru solicitarile peste norme, aceasta in conditiile evitarii utilizarilor de materiale si repere de la o comanda la alta.

Toate documentele primare privind comenzile de anvelope, cum ar fi bonurile de consum, fisele limita, bonurile de lucru, fise de insotire (pentru manopera la operatii cumulate), notele de rebut, notele de remaniere, bonurile de predare deseuri, bonurile de predare produse cuprind obligatoriu simbolul comenzii la care se refera. Aceasta asigura colectarea corecta a cheltuielilor si inregistrarea produselor pe comenzi.

Determinarea si inregistrarea cheltuielilor indirecte pe sectoare are loc dupa metode obisnuite tinand seama de continutul articolelor de calculatie utilizate in ramura chimiei.

Costul efectiv al comenzilor se stabileste la sfarsitul perioadei de gestiune in care s-au terminat. Daca o comanda cuprinde mai multe unitati de produs, se raporteaza cheltuielile de productie colectate pe articole de calculatie la cantitatea de produse obtinute, determinandu-se astfel costul mediu pe produs.

La S.C ALC S.R.L. comenzile sunt simbolizate in raport cu dimensiunea anvelopei solicitate de beneficiari prin contracte sau comenzi. Spre exemplu comanda 825 SR 20 reflecta: 825 - desfasurarea circumferintei exterioare (in centimetri), SR cu insertrie metalica si 20 diameetrul interior (in toli).

Aceasta metoda nu include prgaALC in tehALCa sa de lucru sisteme adecvate de urmarire operativa concreta a costurilor de productie si de raportare a abaterilor de la buget, lasand organizarea acestora la latitudinea fiecarei intreprinderi. Urmarirea operativa a principalelor consumuri productive prin intermediul normelor de consum si de munca este limitata la aspectul cantitativ si are loc mai ales in scopul crearii unor baze de date pentru bugetarea activitatii in perioadele imediat urmatoare si mai putin pentru informarea factorilor de decizie din intreprindere.

CAP. 2 ANTECALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCTIE

LA S.C ALC S.R.L.

In procesul managerial se folosesc diferiti indicatori privind costurile de productie, unii fiind previzionati, iar altii efectivi. Calculatiile privind costurile in raport cu momentul elaborarii fata de perioada in care are loc procesul de productie la care se refera, se clasifica in ANTECALCULATIE SI POSTCALCULATIE.

Antecalculatiile se elaboreaza inainte de inceperea productiei la care se refera, determinandu-se astfel indicatorii previzionali. Elaborarea antecalculatiilor la SC ALC SRl se efectueaza anual potrivit normelor de baza in vigoare. Antecalculul costurilor de productie reprezinta o veriga de sinteza care se elaboreaza dupa ce s-au intocmit celelalte componente ale programului economic social al intreprinderii. Anticalculul de costuri anual necesita elaborarea unor antecalcule de cheltuieli cum ar fi:

-antecalculul-bugetului costurilor productiei;

-antecalculul-bugetului costurilor unitare ale produselor.

A.    Elaborarea bugetarii costurilor privind activitatea de productie.

Bugetul costurilor privind activitatea de productie cuprinde totalitatea cheltuielilor de exploatare necesare fabricarii productiei globale a intreprinderii, grupate dupa continutul lor economic, pe elemente de cheltuieli, indiferent de locul de ocazionare si purtatorul de costuri, inclusiv cheltuielile generale de administratie si de desfacere care nu intra de regula in costul de productie ci numai in costul complet, fiind cheltuieli ale perioadei.

Principalele etape in elaborarea bugetului costurilor (Anexa) privind activitatea de productie sunt:

-elaborarea bugetului de cheltuieli al sectiei (Anexa);

-elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administratie ale intreprinderii (Anexa);

-elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere;

-elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare.

Pentru stabilirea cheltuielilor privind productia se elaboreaza antecalculul costului productiei cu defalcarea pe trimestre, si include totalitatea cheltuielilor necesare obtinerii productiei, grupate dupa continutul economic pe elemente primare de cheltuieli indiferent de locul si produsul la care se refera. Antecalculul costurilor productiei se intocmeste fara valoarea produselor proprii consumate in intreprindere cu exceptia pieselor de schimb.

Fundamentarea valorii materiilor prime si materialelor directe din afara unitatii se realizeaza pe baza necesarului, respectiv pe baza normelor de consum.

Preliminarea valorii lucrarilor si serviciilor executate de terti are la baza contractele intemeiate cat si nivelul din anul precedent.

In valoarea cheltuielilor materiale bugetare sunt incluse urmatoarele: materii prime si materiale, combustibili, energie si apa si alte costuri.

La structura "alte cheltuieli" se constata o crestere a preliminarii, fiind inclusa amortizarea imobilizarilor corporale si lucrarile si serviciile executate de terti.

Bugetul de cheltuieli al sectiei de productie Caucic-Resapare se determina pornind de la caracterul cheltuielilor incluse in aceasta categorie. Cheltuielile din acest buget au in totalitatea lor un caracter fix si complex, si, desi sunt directe fata de centrul de activitate functional pentru care se intocmeste, ele au un caracter de cheltuieli indirecte fata de centrul de activitate operational din sectie.

Din punct de vedere al calculului, aceste cheltuieli se grupeaza in cheltuieli care se determina pe baza de norme de consum (valorile materiale consumate pentru intretinerea si functionarea utilajelor, salariile lucratorilor auxiliari) cheltuieli care se determina pe baza normelor statistice, dupa experienta anilor precedenti (cheltuieli cu reparatiile mijloacelor fixe, a SDV-urilor), prin luarea in considerare a procentului mediu de reducere a costului de productie si cheltuielile care se pot determina pe baza normativelor financiare, utilizand metoda globala.

In cadrul cheltuielilor indirecte de productie se cuprind cheltuielile neproductive, necuprinse in buget.

Bugetul cheltuielilor generale de administratie , se evalueaza si determina pe baza normelor de consum, a normelor statistice, si normativelor financiare folosind metoda globala. Cheltuielile din acest buget au in majoritatea lor un caracter fix, cu exceptia cheltuielilor pentru prelucrarea automata a informatiilor si a perisabilitatilor in cadrul normelor aprobate, care au un caracter variabil.

BUGETUL ACTIVITATII DE PRODUCTIE

MANAGER, CONDUCATOR COMPARTIMENT

FINANCIAR-CONTABIL,

BUGETUL DE CHELTUIELI AL SECTIEI PRODUCTIE CAUCIUC - RESAPARE

BUGETUL CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE ALE INTREPRINDERII

B.Elaborarea antecalculatiei costului pe produs

Bugetul costului unitar se intocmeste pentru fiecare produs, lucrare, serviciu cuprinse in structura productiei marfa, iar la intreprinderile unde numarul produselor ce se fabrica este foarte mare, acesta se poate intocmi numai pe grupe de produse omogene sau similare, rezultatul calculatiei constituindu-l de aceasta data un cost mediu pe grupe de produse.

Bugetul se intocmeste desfasurat pe articole de calculatie, dupa structura costului de productie prevazut in Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii.

La SC. ALC SRL prin antecalculatia costului unitar se urmareste determinarea costului antecalculat al produselor, stabilit pe articole de calculatie specifice.

Datorita existentei unei nomenclaturi vaste de produse, antecalculatia pe produs se intocmeste anual pentru structura de sortimente din programul de productie aprobat.

Antecalculatia se efectueaza pe produs si pe grupe de produse. S-au luat spre exemplificare urmatoarele produse:

-Anvelope resapate 1200 x 20;

-Anvelope resapate 155x13;

-Banda transportoare PUMAC 940 mm;

-Banda transportoare PUMAC 1500 mm.

Realizarea calculatiilor pentru produsele realizate de SC ALC SRL este precedata de o fundamentare temeiALCa a cheltuielilor directe si indirecte urmarindu-se reducerea normelor de consum si timp, precum si efectele optimizarii.

Antecalculatia pe produs se intocmeste tinandu-se cont de normele tehALCe in vigoare, normele de timp, normele de consum, de preturile si tarifele legale cat si de nivelul procesului tehnologic prevazut in functie de potentialul perioadei curente.

NORMATOR

ANVELOPE RESAPATE 1200 X 20

1 BUC.

TOTAL: 1. Cheltuieli cu materia prima    124.67

2.Cheltuieli aprovizionare 15 % 18.70

3.Salarii = 0.35 x 2,35 0.83

4.C.A.S 22 % 0.24

5.Ajutor somaj 3 % 0.04

6.Fond de sanatate 7 % 0.07

7.C.I.P 250 % (3 + 4 + 5 + 6) 294.65

COST PRODUCTIE 1.474.970

8.C.G.A 35 % 51.62

COST COMPLET COMERCIAL 199.12

BANDA TRANSPORTOARE PUMAC 940 mm

1.000 buc.

TOTAL: 1. Cheltuieli cu materia prima    11896.76

2.Cheltuieli aprovizionare 15 % 1784.51

3.Salarii = (4,42 x 1106) x 1000 4891.10

4.C.A.S 22 % 1467.33

5.Ajutor somaj 3 % 244.55

6.Fond de sanatate 7 % 342.37

7.C.I.P 250 % 17363.40

COST PRODUCTIE 37990.04

8.C.G.A 35 % 113970.01

COST COMPLET COMERCIAL 49870.53