Intr-un sens pragmatic scopul final al aderarii este de a se bucura de acestea. Obiectivele concrete ale aderarii pot fi considerate urmatoarele:
Obtinerea de conditii mai bune in comparatie cu cele existente la momentul de fata si nediscriminatorii pentru accesul productiei ruse pe pietele externe;
Accesul la mecanismul international de rezolvarea diferendelor comerciale;
Crearea unui climat mai favorabil pentru investitii straine ca rezultatul institutionalizarii unui sistem legislativ care corespunde normelor OMC;
Extinderea posibilitatilor pentru investitorii rusi in statele-membre OMC, de exemplu, in domeniul bancar;
Crearea conditiilor pentru imbunatatirea calitatii si competitivitatii a productiei rusesti ca rezultatul cresterii accesului bunurilor, serviciilor si investitiilor straine pe piata ruseasca;
Participarea la elaborarea regulilor comertului mondial avand in vedere interesele sale nationale;
Imbunatatirea imaginii Rusiei pe glob ca fiind participantul cu toate drepturile la comert mondial.
Scopul negocierilor de aderare este de a obtine conditiile cele mai bune pentru aderarea Rusiei la OMC, adica unei proportii mai avantajoase in ceea ce privesc avantajele aderarii si concesiile, care se refera la reducerea taxelor vamale si deschiderea pietelor nationale. Conform opiniei Ministrului de Dezvotarea Economica si Comert Gherman Ghref, balanta drepturilor si obligatiilor a Rusiei la momentul aderarii la OMC trebuie sa contribuie la cresterea economica si nu invers.
Un scurt istoric
In 1993 Rusia si-a exprimat intentia de aderare la GATT printr-o cerere oficiala, si conform prevederilor a fost creat un grup de lucru, care dupa crearea in 1995 a OMC a fost transformat in Grupul de Lucru privind aderarea Federatiei Ruse la OMC (GL). Mandatul GL este de a studia regimul comercial si de a elabora conditiile participarii Rusiei la OMC.
Procesul negocierilor a inceput in 1995. In prima etapa continutul negocierilor il constituia practic examinarea la nivel multilateral in cadrul GL mecanismului economic si a regimului comercial si politic la corespunderea lor normelor OMC.
Dupa punerea la dispozitie in 1998 a primelor propuneri rusesti referitoare la concesiile tarifare in domeniul bunurilor si propunerilor referitoare la sprijinul guvernamental acordat sectorului agricol, au inceput negocierile privind accesul bunurilor pe pietele la nivel bilateral cu membrii interesati ai GL. In 1999 statelor-membre OMC a fost pusa la dispozitie prima redactare a listei cu obligatiile specifice privind serviciile si lista derogarilor de la clauza natiunii celei mai favorizate. Din 2000 negocierile au devenit unele de un caracter de scara larga, adica privind toate aspectele aderarii Rusiei la OMC.
In etapa curenta in GL sunt 67 de state-membre (UE fiind considerata ca unul), cu toate acestea in negocierile privind problemele taxelor vamale sunt implicate in masuri diferite mai mult de 50 de tari, in cele privind accesul bunurilor pe piata- aproximativ 30. In finalul acestora trebuie semnate Protocoale corespunzatoare de inchierea lor.
Conform prevederilor stabilite negocierile au loc in cadrul Secretariatului OMC la Geneva la nivel multilateral: cele privind problemele institutionale- reuniunile oficiale si neoficiale ale GL, cele privind sectorul agricol- consultarile plurilaterale cu participarea statelor-membre GL interesate. La nivel bilateral au loc negocierile privind accesul pe piete si a unei serii de probleme institutionale.
In cadrul procesului aderarii negocierile au loc in 4 directii cheie, iar baza lor o constituie o serie de documente si propuneri care sunt aprobate de catre Comisia guvernamentala privind problemele OMC si de catre Guvernul Federatiei Ruse.
Cele 4 directii sunt urmatoarele:
Negocierile privind problemele in domeniul taxelor vamale, subiectul esential fiind determinarea nivelului maxim al taxelor vamale de import, cel pe care Rusia o sa aiba dreptul sa-l aplice dupa aderarea la OMC privind intreaga lista de mai mult de 11 mii de pozitii. In octombrie 2003 a avut loc la Geneva o serie de negocieri in numar de 22 de tari. La momentul de fata delegatia rusa a corelat cu participantii la GL mai mult de 80% din numarul pozitiilor tarifare. Printre domeniile problematice, unde opiniile partilor difera, se numara o serie de produse agricole, medicamente, mobila, constructiile aeriene si constructiile de masini (automobili). Cu 8 tari negocierile s-au incheiat.
Negocierile privind sectorul agricol, in care in afara aspectului tarifar sunt incluse si discutarea volumului admisibil al sprijinului guvernamental sectorului agricol in cadrul cosului "galben" si a nivelului subventiilor la export pentru produse agricole si cele alimentare. Analizarea acestor probleme are loc la nivel consultarilor plurilaterale (multilaterale) cu participarea membrilor grupului celor 4 (SUA, UE, Canada si Japonia), a grupului tarilor exportatorilor principali ai productiei agricole si a unei serii de tari in curs de dezvoltare. Aceste negocieri au un caracter dificil, deoarece opiniile partilor difera foarte mult in ceea ce priveste corelarea nivelului sprijinului guvernamental acordat sectorului agricol si a dreptului aplicarii subventiilor la export permise Rusiei in calitatea de membrul OMC.
Negocierile privind accesul pe piata a serviciilor, scopul carora este de a corela conditiile de accesul furnizorilor de servicii- straini pe piata ruseasca. In octombrie 2003 a avut loc o serie de negocieri care s-a bazat pe sectoare cele mai "sensibile" (cel financiar, cel al telecomunicatiilor si cel al serviciilor de transport), accesul care reprezinta un interes comercial deosebit pentru statele dezvoltate-membre OMC. Negocierile bilaterale au aratat de asemenea faptul ca exista divergentele intre parteneri in ceea ce priveste asa numita reglementarea orizontala a comertului cu servicii. In 2002-2003 a avut loc o serie de consultari multilaterale privind aspectele speciale unei astfel de reglementari in Rusia (monopoluri naturale, subventiile, teritoriile la granite, mostenirea culturala, reglementarea anti-monopol, serviciile de uz comun). In octombrie au avut loc intalnirile privind discutarea listei de derogari de la clauza natiunii celei mai favorizate si reglementarea in anumite sectoare ale comertului cu servicii.
Negocierile privind problemele institutionale sunt dedicate determinarii masurilor care Rusia va trebui sa le introduca in domeniul legislativ si cel al aplicarii lor pentru a indeplini obligatiile sale ca participant la OMC. Baza negocierilor o constituie proiectul Raportului GL. El este un document final al negocierilor in care pe langa Protocolul de aderare va fi inclusa si lista a drepturilor si obligatiilor pe care le va primi Rusia dupa incheierea negocierilor ( in anumite documente se fixeaza obligatiile privind concesiile tarifare in domeniul bunurilor si privind sprijinul sectorului agricol si obligatiile in domeniul comertului cu servicii).
Etapa curenta a aderarii Rusiei la OMC
In perioade de 10-14 septembrie 2003 a avut loc ceea de a 5-a Conferinta Minesteriala OMC la Cancun (Mexic). La ea a participat si delegatia ruseasca care a avut mai mult de 30 de intilniri bilaterale cu parteneri privind problemele de aderare. Ca rezultatul intensificarii procesului de negocieri in 2003 delegatia ruseasca a ajuns la ultimul stadiu de aderare. Trebuie subliniat faptul ca Rusia nu este gata sa adere cu orice conditii la OMC. Obligatiile potentiale privind toate aspectele de aderare ( taxele vamale, obligatiile in domeniul agricol, accesul pe piata a serviciilor, problemele institutionale) vor fi bazate pe situatia reala a economiei si perspective dezvoltarii ei, vor asigura protectia necesara a producatorilor nationali cu mentinerea mediului concurent adecvat.
