Legea statstica apare ca rezultanta medie a numeroase actiuni individuale.
Obiectul de studiu al statsticii il formeaza fenomenele din domeniul vietii sociale.
Statstica studiaza latura cantitativa a fenomenelor de masa, in vederea caracterizarii lor numerice (prin indicatori).
Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative ale determinarilor calitative ale fenomenelor de masa, fenomene care sunt supuse actiunii legilor statistice care se manifesta in conditii concrete, variabile in timp si spatiu.
Totalitatea operatiilor, tehnicilor, procedeelor si metodelor de investigare statistica a fenomenelor ce apartin unor procese de tip stochastic formeaza metoda statistica.
Specificitatea metodologiei statistice: observarea: recensaminte, anchete, monografii, sondaje; informatiile culese se prelucreaza si se incheie cu analiza si interpretarea rezultatelor
Obiectul statisticiia impus separarea statisticii pe ramuri: teoria statsticii sau bazele statisticii, statistica macroeconomica, statistica de ramura.
Concepte de baza folosite in statistica
Colectivitatea statistica denumita si populatie reprezinta totalitatea elementelor de aceiasi natura supuse procesului de cunoastere.
Colectivitatile statistice pot fi statice si dinamice. Indicatorii variatiei Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupune inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp.
Unitatile statistice sunt elemente statice si respectiv dinamice.
Unitatile statice pot fi simple ( sunt elemente constitutive ale colectivitatii) si complexe (tin de forma de organizare economica si sociala).
Caracteristicile statistice (variabile statistice sau variabilealeatoare) reprezinta acela insusuri sau trasaturi ale unitatilor ce definesc si delimiteaza intre ele unitatile colectivitatii si care urmeaza a fi inregistrate.
Formele concrete se numesc variante sau valori, iar nr. de aparitii ale unei variante intr-o colectivitate se numeste pondere sau frecventa.
Clasificarea caracteristicilor statistice:
( dupa continut:-de spatiu, timp si atributive
( dupa modul de exprimare: cantitative si calitative
( dupa modul de manifestare: alternative sau nealternative
dupa natura variatiei caracteristicile sunt: continua, discontinua sau discreta
( dupa modul de obtinere si folosire a datelor caracteristicile pot fi: primare, derivate
( dupa gradul de esentialitate: esentiale, neesentiale.
Datele statistice sunt caracterizari numerice ale unitatilor, grupelor si colectivitatii, obtinute prin observare si prelucraea. Mesajul datelor statistice il reprezinta informatia.
Indicatorii statistici constituie expresia numerica a unei determinari calitative obiective obtinuta in urma unei cercetari statistice.
Organizarea activitatii de statistica in Romania si pe plan international.
Gestiunea intregii informatii statistice revine Comisiei Nationale de Statistica(CNS) care are rolul de a dispune de banci de date, de a elabora metodologii corespunzatoare in functie de necesitati, metodologia de observare, prelucrare si analiza statistica.
CNS caracterizeaza dezvoltarea economica si sociala a tarii pe domenii de activitate si la nivelul intregii tari.
Pe plan international activitatea de statistica este asigurata de comisia de statistica in cadrul O.N.U.-CNS- a fost infiintata in 1946 ca organ auxiliar al consiliului economic si social.
CNS in cadrul O.N.U. urmareste asiguraea comparabilitatii datelor pe plan international si are in vedere asiguraea unei metodologii unitare de calcul de indicatori statistici.
OBSERVAREA, SISTEMATIZAREA PRIMARA
SI PREZENTAREA DATELOR STATISTICE
Surse de informatii statistice
Sistemul International Statistic (SIS) cuprinde doua subsisteme principale: subsistemul rapoartelor statistice si subsistemul cercetarilor statistice special organizate. Cele doua subsisteme corespund celor doua sectoare: public si privat. Ca o sursa noua de informatii statistico-economice apar institutiile financiar bancare, purtatori ai informatiilor fiscale.
In SIS un rol important il joaca bancile de date. O banca de date se compune din: sistemul de indicatori ai domeniului, ansamblul metodelor, definitiilor si procedeelor de calcul al indicatorilor, sistemul clasificarilor si nomenclatoarelor generale si a celor specifice, descrierea intrarilor, iesirilor si a informatiilor memorate in banca de date.
Indicatorii primari reprezinta datele de intrare ale bancii, iar indicatorii derivati se obtin prin interogarea bancii de date.
Observarea statistica etapa a cercetarii statistice
Cunoasterea fenomenelor si proceselor economico-sociale se realizeaza prin lucrari complexe de mare amploare bazate pe un numar mare de operatii strict corelate temeinic organizate, riguros organizate care poarta denumirea de cercetare statistica.
Planul observarii statistice
Scopul observarii este subordonat scopului general pentru care s-a organizat cercetarea statstica. In economie, scopul general este legat de nevoia de informatii pentru luarea deciziilor la nivelul tarii. Exista si un scop special al unei observari.
Obiectul observarii il formeaza colectivitatea cercetata sau multimea unitatilor care se vor inregistra impreuna cu caracteristicile stabilite in functie de scopul urmarit.
Unitatea de observare este definita ca element component al colectivitatii.Unitatile simple reflecta insusi modul de existenta al obiectivului observarii, iar unitatile complexe reflecta modul de organizare sociala sau economica.
Programul observarii consta in stabilirea caracteristicilor care trebuie sa fie inregistrate.
Formularele si instructiunile de inregistrare se prezinta sub forma de fise si liste. Fisa se completeaza pentru o singura unitate de observare si se foloseste atunci cind programul de observare este consistent. Lista este un formular colectiv, in care se inregistreaza raspunsurile la intrebarile din program pentru mai multe unitati concentrate in spatiu.
Timpul observarii vizeaza stabilirea timpului si a duratei inregistrarii. Timpul la care se refera datele poate fi un moment sau o intreaga perioada de timp; timpul cat dureaza inregistrarea se stabileste in functie de volumul colectivitatii supus inregistrarii.
Locul observarii si unitatea care raporteaza se precizeaza in program cu scopul de a gasi mai usor unitatile de observare.
Problemele organizatorice asigura conditii cat mai bune pentru desfasurarea observarii.
Felurile observarilor statistice
Observarea directa se bazeaza pe contractul direct, nemijlocit cu unitatile de inregistrat.
O forma a obsrvarii directe o constituie observarea pe baza de chestionare si observarea pe baza de documente.
Metode de observare: metode de observare totala si metode de observare partiala.
Sistemul rapoartelor statistice poate fi considerat ca o metoda de observare totala realizata pe baza de documente.
Recensamintul este metoda cea mai complexa de realizare a observarii totale, folosita din cele mai vechi timpuri. Rezulta ca este o observare totala cu anumita periodicitate. Recensamintele retelei comerciale se reflecta: numarul, marimea si inzestrarea cu echipament specific a societatilor comerciale. Datele se inscriu pe fise in raport cu specificul unitatii.
Inventarierea statistica a stocului de marfuri poate fi considerata un recensamint deoarece serveste cunostintei exhaustive.
Observarile partiale presupun cunoasterea fenomenelor studiate pe baza inregistrarii unei parti din colectivitatea generala. In domeniului comertului si a turismului observarile partiale sunt intilnite sub denumirea de selectii si anchete sau sondaje de opinie.
CNS coordoneaza derularea si realizarea unor anchete prin sondaj de tipul:
*Ancheta integrata in gospodarii (AIG)
Organizarea anchetei se realizeaza ca o cercetare permanenta multifunctionala pe un esantion lunar de 3.
