Numarul ionilor poate fi sporit in mai multe feluri :
1. Prin procese chimice la temperatura inalta (flacari).
2. Prin iradiere cu raze X, raze gamma si razele ultraviolete.
3. Prin accelerarea ionilor existenti si in special al electroniilor care, izbind atomii si moleculele, produc noi ioni.
Importanta ionizarii pentru conductivitatea gazelor poate fi pusa inevidenta simplu, experimental , aducand un chibrit intre placile unui condensator legat in serie cu o sursa si un galvanometru .
presiuni de ordinul de marime al presiunii atmosferice cand depinde de natura si presiunea gazului. Daca electrozii sunt legati de un generator electrostatic care separa in unitatea de timp numai cantitati mici de electricitate , descarcarea electrica (curentul prin gaz) duraza un timp scurt si apar scantei. Daca insa electrozii sunt legati la un generator care separa cantitati mari de electricitate, descarcarea se transforma in arc electric.
O descarcare electrica de acest tip impresionanta prin efectul ei ,este fulgerul. Tensiunea intre nori, iar in cazul traznetului intre nori si pamant este de ordinul milioanelor si chiar miliardelor de volti. Intensitatea curentului poate ajunge la sute de mi de amperi. Durata unei descarcari este in medie de 1/20 000 secunde.
3. Descrcari in gaze rarefiate
electrostatica si punem pompa de vid in functiune. Cat timp presiunea in tub este mare prin fir nu trece curent electric. Daca tensiunea este de ordinul zecilor de torr intre anod si catod apare un fir luminos ca o scanteie. Micsorand si mai mult presiunea grosimea firului luminos creste pana la o prosiune de aproximativ 1 torr tot tubul devine luminos. Din acest motiv descarcarea este numita luminescenta. In figura de mai jos se indica
si a atomiilor : gazul se incalzeste. La energii mai mari, atomii sunt excitati: un electron trece de pe orbita lui pe o orbita mai departata. Starea de excitare este instabila si dupa circa 10-8s atomul se dezexcita emitand lumina : gazul devine luminiscent . Pentru energi suficient de mari atomul este ionizat: unul sau mai multi electroni sunt indepartati din atom. Cand ionii pozitivi accelerati izbesc catodul , produc o emisiune puternica de electroni. Cand electronii accelerati izbesc anodul se produce excitarea atomilor din stratul gazos de la suprafata anodului (lumina anodica) si izolatrea atomilor care alimenteaza coloana pozitiva.
Dupa neutralizare atomii difuzeaza rapid in tub.
Din cauza diferentei mari intre viteza ionilor si a electronilor in apropierea conducatorului sarcina electrica de volum este in medie pozitiva; se formeaza o sarcina spatiala pozitiva. Intre sarcina spatiala si catod se stabileste o diferenta de potential ridicat.
4. Curentul electric in lichide
Lichidele pure nu conduc curentul electric deoarece nu au purtatori de sarcina electrica liberi. Substantele ale caror solutii in apa , sau in alte lichide conduc curentul electric se numesc electroliti. Electrolitii pot fi : acizi , baze sau saruri. Fizicianul Farady a numit acesti purtatori de sarcina mobili ioni.
Intr-un electrolit ionii pot fi de doua feluri: ioni cu sarcina pozitiva sau cationi si ioni cu sarcina negativa sau anioni. Denumirile provin de la numele electrolitilor spre care se indreapta ionii. Ionii din electroliti difera de ionii din gaze . Ionii in gaze pot fi de exemplu pentru oxigen si ioni 0+ si ioni 0-.
Conductivitatea ionica se poate constata atat la solutii cat si la topituri. In topiturii conductivitatea se datoreaza legaturii ionice , iar la solutii se datoreaza fenomenului de disociere electrolitica. In soluti moleculele se desfac in partile lor componente aioni si cationi. Chiar in apa pura exista todeauna o parte din moleculele disociate in cationi H+ si anioni OH-. Teoria disocierii electrolitice a fost introdusa in anul 1887 de Svante Arrhenius.
Conductivitatea solutilor de electroliti este asigurata de ioni. Miscarea lor in lichid se face insa cu frecari . De aceea solutiile de electroliti prezinta o anumita rezistenta. Ele asculta legea lui Ohm pentru domenii foarte intinse de tensiune. Rezisivitatea solutiilor de electroliti scade insa mult cu temperatura , nu creste ca la metale.
5. Conductia curentului electric in solide
Conductia in solide difera dupa natura solidului. Asa de exemplu in sticle care sunt solutii solide conductia este tot de natura ionica ca si in electroliti si topituri. Din punct de vedere fizic sticlele sunt corpuri solide deoarece nu au un punct de topire constant. Incalzite ele devin vascoase ca smoala, vascozitatea micsorandu-se, odata cu temperatura putand deveni fluide ca untdelemnul.
Nu numai la sticle conductivitatea este asigurata de ioni. Exista si cristale, de exemplu ale halogenilor metalelor alcaline penreu care conductivitatea este asigurata de ionii pozitivi metalici. Aceasta conductivitate cationica poate fi constanta la clorura, fluorura, bromura si iodura de potasiu . La alte saruri conductivitatea este asigurata de anioni.
In sarurile cristaline putem avea insa o conductivitate electronica datorita unor electroni in plus in reteaua cristalina. Acest lucru se intampla daca facem sa se difuzeze , de exemplu intr-un cristal de KBr, atomi de potasiu. Fata de ionii care sunt prinsi in reteaua cristalina atomii de potasiu au un electron in plus , sunt neutri. Prezenta atomilor in cristal poate fi recunoscuta prin culoarea cristalului in albastru. Electronii ,, in exces"fata de retea difuzeaza. Intr-un camp electric difuzia este dirijata spre anod. Datorita acestei difuzii dirijate norul de electroni se indreapta spre anod si cristalul se decoloreaza treptat de la catod spre anod.
Cat timp arde chibritul , acul galvanometrului indica trecerea unui curent.
2. Scanteia electrica
Un efect in care intervin intensitati mult mai mari ale curentului in gaz este scanteia electrica. Ea se produce la
Sa luam un tub de sticla de circa 40 centimetri lungime si 4 centimetri diametru prevazut cu doi electrozi la capete , legat la o pompa de vid (fig. alaturata). Legam tubul la o masina
indica aspectul descarcarii intre catod si anod . Micsorand presiunea sub 1 torr spatiile intunecate cresc ca intindere iar cele luminoase scad(si ca intensitate ), pentru ca la 10-3 .10-4 torr luminiscenta sa dispara , aparand in schimb o lumina verzuie pe sticla tubului (fluorescenta).
