CHAMBORD - pe timpul contilor de Blois - nu era decat un loc unde se adunau pentru partide de vanatoare. La venirea lui Luis al - XII - lea, este integrat domeniului regal, iar pe timpul lui François I se incep lucrarile de extindere, astfel incat, in Franta, in perioada in care Chambord a fost construit, nu exista un alt castel de dimensiuni asa de mari: 440 de camere, 440 de seminee, 13 scari si 800 de capitoluri. In 1821 e donat ducelui de Bordeaux care va fi initiatorul unei vaste opere de restaurare.
De forma dreptunghiulara, are in cele patru colturi patru turnuri rotunde. In centru se ridica donjonul, constructie enorma, patrata, flancata de tot atatea turnuri, care constituie partea principala a castelului. Fatada are o alura sobra, punctata de ferestre cu cercevele separate la fiecare etaj de catre un cordon dublu impodobit cu muluri. La nivelul acoperisului se dezlantuie luxul si fantezia stilului arhitectural italienesc, atat de stralucitor in abundenta de pilastrii si colonade, si in policromia incrustatilor de ardezie. Deasupra acestei elegante dezordini de structuri domina turnul cupolei centrale, la 32 m inaltime. In centrul donjonului scara spiralata permite sa fie admirate boltile sapate si varitatea incomparabila de capiteluri. Curtea interioara a castelului se deschide in doua aripi: cea de est cu cariatide si lanternon, cu flori de crin, apartine epocii lui François I, pe cand aripa de vest, mai clasica, dateaza din vremea lui Henry al - II - lea. Interiorul castelului se caracterizeaza prin simplitate, peretii fiind goi si mobilierul rar.
BLOIS ofera un rezumat al stilurilor arhitecturale practicate in epoca feudala, pana la Louis al - XIII - lea. Charles d'Orleans a construit imediat dupa eliberarea sa din captivitatea din Anglia lucrari de reconditionare a donjonului si a construit severa galerie ce-i poarta numele. La nivelul parterului, construit din piatra gasesti arcade tesite, asezate pe stalpi ortogonali, iar la etaj fatada de caramizi e aerisita de ferestre cu cercevele incadrate de piatra. Pe acoperis se observa mici lucarne cu pinioane. Totul de o simplitate plina de savoare si de finete.
Louis al - XII - lea a adaugat o noua aripa celei construite de Charles d'Orleans, mai bogata in ornamentatii, dar perfect armonizata. Si acest castel se compune dintr-un amestec de caramizi si pietre, dar stilul nou si influenta italiana sunt aici mai accentuate.
Aripa construita de François I se prezinta ca un aliniament vertical de ferestre bordate de piastri, care taie un dublu rand orizontal de muluri. Aceasta dispozitie in sah este indulcita de motive ornamentale de o remarcabila .
Arhitectura castelului CHEVERNY respecta regulile de simetrie cele mai riguroase, in acelasi timp denuntind gustul pentru ostentatie, caracteristic epocii.
De o conceptie foarte simpla castelul se compune dintr-un pavilion central de proportii modeste, prelungit de doua aripi avind la extremitati, mari domuri, quatrangulare. Pe toata lungimea fatadei, la nivelul etajului, sunt fixate in nise, busturi ale unor imparati romani.
Interiorul cu lambriuri superbe, tapiserii flamande si plafoane in caseta, este de o exceptionala frumusete .
FOUGERES este tipul asezarii seniorale modeste ale secolului al XV - lea, rustica, dar amabila. La intrare doua turnulete cu acoperisuri conice de ardezie, introduc un donjon, cu patru laturi egale si un gros turn. In curtea interioara, o inlantuire de acoperisuri de diferite niveluri, confera o nota de vesela fantezie la intreg asamblul arhitectural.
BEAUREGARD este un castel de tip clasic construit in secolul al - XVI - lea, ce se compune dintr-o galerie legata de doua paviliuane rectangulare, care adaposteste o interesanta colectie de portrete istorice.
CHAUMONT, la prima vedere, ne face sa credem ca avem de-a face cu o fortareata datorita aspectului militar dat de metereze, de drumul de straja si podul mobil. Este placut si cochet, datorita fatadei albe, intrerupta de blazoane si frize. Intrarea in castel se face printr-un parc plantat cu cedrii si avand peluze cu flori. Trecand de podul mobil ne intampina doua turnuri rotunde, batute cu blazoane, ce pazesc intrarea. O friza inconjoara peretii si tunurile la nivelul parterului; dublul "C" de la Charles de Chaumont se invecineaza cu interpretarea etimologica a cuvantului "chaumont", reprezentata sub forma unor coline in flacari.
