DELTA DUNARII - Geografie, Fauna, Flora, Ecositemul acvatic, Influenta mediului, Clima

DELTA DUNARII

Delta Dunarii este situata in sud-estul Romaniei, la gurile de varsare ale Dunarii in Marea Neagra. Delta Dunarii este o forma de relief rezultata din depunerile de mal si nisip aduse de Dunare, pe un teren cu panta lina in conditiile lipsei mareei s i a actiunii curentilor litorali. Se caracterizeaza prin alternanta de ape s i uscat, prin flora s i fauna deosebita. Suprafata Deltei este de 7500 kmē din care 5800 kmē pe teritoriul Romaniei. Clima Deltei este specifica, cu putine precipitatii, dar cu umezeala provenita din evaporatii, cu veri racoroase s i cu ierni fara temperaturi foarte scazute, dar vantoase.

Delta Dunarii aflata in mare parte in Romania si, partial, in Ucraina, este cea mai mare si cea mai bine conservata dintre deltele europene.

Geografie

Delta Dunarii este limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar la est se varsa in Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45°, latitudine N si de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupa, impreuna cu complexul lagunar Razelm - Sinoe 5050 kmē, din care 732 kmē apartin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafata de 2540 kmē.

Dunarea ajunsa la Patlageanca se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sfantul Gheorghe.

Bratul Chilia, formeaza granita cu Ucraina, si transporta pe cursul sau de o lungime de 104 km, 60% din apele si aluviunile Dunarii. Datorita celor 67 milioane tone de aluviuni aduse de Dunare, Delta Dunarii creste anual in suprafata cu 40 de metri.

Bratul Sulina este situat in mijlocul Deltei, si spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii.

Cursul bratului Sfantul Gheorghe este orientat spre sud-est, si se desfasoara pe 112 km, transportand 22% din debitul Dunarii. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Flora

Vegetatia deltei este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor (stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica) si ocupa 78% din totalul suprafetei. Zavoaiele ocupa 6% din suprafata deltei, fiind paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2% din suprafata deltei. De asemenea, exista paduri pe campurile Letea si Caraorman si sunt alcatuite din stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm, plante agatatoare.

Fauna

Principala bogatie faunistica a deltei este pestele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul, somnul, avatul, platica, stiuca, babusca, rosioara, caracuda, morun, nisetru, cega, pastruga, viza(Acipenseridae sturio, este un peste rar intalnit in apele noastre ), in lacuri intalnim chefalul, labanul, salaul( care traieste in apele salmastre), bibanul, carasul. In dreptul gurilor Dunarii se pot intalni hamsiile, sardelele, hrana preferata a rechinilor, amurul alb, tiparul, anghila, calcanul, lufarul, sangerul. Unii pesti migreaza pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunare (Alosa pontica) s i scrumbia albastra, care intra primavara in carduri pe rauri si pana la izvoarele Dunarii. La gurile Dunarii traieste o specie mica de rechini, Squalus. Pestii constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice. O parte din pesti migreaza din balti in Dunare si invers pentru hranire si reproducere.

Delta adaposteste o bogata fauna ornitologica formata din circa 300 de specii, in mod deosebit in carduri mari venind de la mari departari: din nordul inghetat si din afara Europei. Delta reprezinta un important loc de trecere si iernare. In anii "80 au fost numarate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintre pasari sunt specii sedentare: pescarusii, piciorongul, starcul, lacarul cenusiu, cufundacul, lopatarul, cristeiul, fluierarul, stancuta, vulturul, soimul dunarean, chirighita, bufnita, vanturelul, lisita, gainusa de apa, prundasii, porumbelul de scorbura, califarul alb si corcodelul, pe langa speciile comune pentru Romania: cioara, ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb. Majoritatea pasarilor fac parte din categoria pasarilor migratoare. Din Asia vin hoitarul alb, egreta mare, rata rosie, lebada, cormoranul mare. Din regiunea siberiana vin huhurezul mare, 3 specii de rate, lebada de iarna, fluierarul negru si becatina. D in regiunea arctica trec in pasaj garlita, gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin in delta pelicanul comun si pelicanul roz (cret), cocori, lastunul de mal, barza alba, rata cu ciuf. Schimbarea conditiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numerice din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor, Histria.

Lumea mamiferelor este bine reprezentata: vidra, nurca, enotul, bizamul, sobolanul de apa, nevastuica, pisica salbatica, nutria, vulpea si lupul de stuf Adaptate bine mediului de plaur, se mai intalnesc in zonele cu teren ferm mistretul, dihorul, caprioara, bursucul, s i in iernile in care Dunarea ingheata, elanul in padurea Carorman. La gurile Dunarii traiesc delfini, iar pe litoralul nordic foca cu burta alba.

Regiunea de la gurile Dunarii este bogata in broaste (5 specii), tritonul cu creasta, 4 specii de soparle, serpi de apa si broaste testoase. In padurea Letea sunt vipere.

Contine mai mult de 320 de specii de pasari ca si 45 de specii de peste de apa proaspata in numeroasele sale lacuri si mlastini. Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO in 1991 ca si rezervatie a biosferei.

Acesta este locul unde milioane de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterana) vin sa-si depuna ouale.

Ecositemul acvatic

Are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hranesc organismele care traiesc in mal s i pe fundul apei (nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii, precum s i stridii in zona maritima, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile, cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvatica a carei baza este stuful, constituit in plauri prin aglomerarea radacinilor plutitoare (rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante. Stuful este o planta perena care acopera 1500 de kmp din suprafata Deltei s i este exploatat economic. Plante acvatice: nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben, de o importanta exceptionala pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafata lucie a frunzelor, polenizarea o asigura insectele, fructul se coace in adanc, iar semintele plutesc. Semintele nuferilor sunt agreate de pasari. Alte plante plutitoare: lintita (lemna), pestisoara (salvinia), precum si plante carnivore: urticularia si aldrovanda. Terenurile mlastinoase sunt acoperite cu papura si rogoz, stanjenei galbeni (iris pseudacorus), izma de balta, macrisul de apa, salcie cenusie. Pe grindurile fluviale cresc plopi albi, plopi negri, mai multe specii de salcie, vasc, catina, mure, ciuperci, iar in apropierea marii pelinul, iarba sarata, volbura de nisip. Pe Grindul Letea care este monument al naturii traiesc: frasinul pufos, vita salbatica, hamei, volbura, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul, stejarul brumariu , paducel, maces, corn, periploca graeca, cu aspect mediteranean.

Dintre insectele din regiune foarte bine reprezentati sunt tantarii, buhaiul de balta, mai multe specii de libelule, taunii si ca o curiozitate in zona Letea scorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de balta, paianjenii de apa si mai multe specii de fluturi.

Influenta mediului

In Delta Dunarii exista o varietate de biocenoze datorita unei mari variatii de mediu: ape curgatoare (brate si canale cu apa curgatoare), lacuri si balti, plauri plutitori, padure de foioase, grinduri nisipoase si sarate, culturi agricole, ape salmastre. In unele zone sunt pasari si animale care s-au adaptat in mediul urban.

Clima

Este o clima de stepa temperata moderata de influenta Marii Negre s i a baltilor. Precipitatiile sunt sub media anuala de 450 de mm, cu zapezi putine ( 9 zile pe an la Sulina). Fenomenul caracteristic deltei este vantul (peste 300 de zile pe an), iar toamna este ceata. Datorita variatiei incalzirii s i racirii diferite a suprafetelor de nisip si de apa se naste o briza diurna cu efect local. Umiditatea relativa a aerului este mare. Dunarea ingheata uneori iarna, iar baltile si lacurile ingheata intotdeauna iarna, ceea ce afecteaza negativ lantul trofic. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducerea animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor.