Fiecare din aceste masive [ avea via]a proprie fiind conduse de rase locale care ntre]inea tendin]e divergen]e separatiste.
Dezvoltarea acestei ]`rii de-a lungul mileniilor a fost incontestabil favorizat` de relief. Exemplu similar ni-l ofer` Andora care a[ezat` n inima Pirineilor, beneficiind de izolarea sa ntre mun]ii a devenit principat independent nc` din secolul al VIII-lea.
Europa reprezint` o parte dintr-o ntins` plac` litosferic` ce cuprinde [i o mare parte din Asia care s-a format n mai multe momente principale.
Europa
(a[ezare)
Europa este un continent natal deoarece at#t noi c#t [i str`mo[ii no[tri suntem de origine european`. Europa este format` din ]`ri, insule, oceane, ape, etc. Astfel suprafa]a planetei noastre totalizeaz` 510 mil. Km2 din care 361 mil. Km2 (71%) sunt constituite din m`ri [i oceane, care mpreun` alc`tuiesc oceanul planetar, iar restul 149 mil Km2 (29%) le reprezint` uscaturile (continente [i insule).
Continetele mai mari sunt desp`r]ite de oceane, atunci ns` c#nd sunt mai apropiate de ele, separarea este f`cut` [i de m`ri.
Marea Mediteran`, Marea Ro[ie, ambele delimit#nd Europa, Africa [i Asia sau Marea Antilelor (Caraibelor), intercalate ntre cele dou` Americi.
Insulele sunt mici ca intindere, p#n` la 2 mil. Km2 (Groenlanda). Cele mai multe arhipelaguri se g`sesc n vecin`tatea continetelor de care au fost separate prin procese tectonice ce au afectat scoar]a terestr` sau prin transgresiunea apelor marine. Ele se numesc insule continentale (Arhipelagul Japonez, Filipine, Indonezia). Altele sunt mpr`[tiate n largul oceanelor, departe de uscaturile limitrofe av#nd fie o origine vulcanic`, fie o origine caraligen`.
A
cestea poart` numele de insule oceanice deoarece sunt pulverizate n largul Oceanului Pacific, sau n Oceanul Indian. At#t continentele c#t [i insulele sunt in ntregime ncorporate n componen]a re]elei de state sau de teritorii neautonome. Oceanul [i m`rile ns` se ata[eaz` ca p`r]i ale statelor numai n zona continu` - uscaturilor n spa]iul m`rii teritoriale. Restul suprefe]elor marine ies de sub suveranitatea acestora constituind marea liber`, domanii de imense resurse [i care trebuie s` beneficieze toate ]`rile [i prin intermediul c`reia se stabilesc leg`turile m`ritime pe ntreaga noastr` planet`.
