Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisipb care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m.
Reteaua hidrografica
In partea estica a judetului Constanta se afla Marea neagra, ceas mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta. Datorita asezarii geografice, Marea Neagra este o mare continentala. Suprafata Marii Negere este de 411.540 km patrati iar adancimea maxima este mai mare de 2.211 m. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafata apei iar in adancime ajunge pana la 28 la mie. Datorita aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odata cu apropierea de tarm(pentru ca se varsa multe ape dulci in mare).
Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe o distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica mai cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum si limanele marine.
De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64.2 km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27.5 km si alte canale de irigatii din Valea Cerasu.
Clima
Regimul climatic temperat-continen- tal caracteristic judetului Constanta este influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului . In zona litorala, climatul temperat- continental prezinta o influenta marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.
Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 10`C in nordul si centrul judetului si peste 11`C in sud. Variatiile multianuale nu depasesc 4`C.
Precipitatiile anuale variaza intre 400mm la 500mm, zona cea mai saraca in precipitatii fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400mm.
Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se printr-o umiditte redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.
Flora si vegetatia
In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica.
Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,migdali pitici, porumbari si tufe de paducei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice regiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc.
Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic, perisorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.
Fauna
Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului.
Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita, s.a.
In apropierea falezelor s-a dezvoltat o specie de serpi. In nordul Mamaiei traieste o specie de soparle. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de uscat, broasca de apa, testoasa marina precum si soparla verde - specie inrudita cu gusterul.
