Calcarele jurasice apar la zi pe valea Ialomitei, in cheile Zanoagei si in ale Pesterii, ca si in culmea Strunga. Ele formeaza relieful din Strungile Mari, Grohotisul, Tatarul, Zanoaga, Lespezi si de la poala muntelui Batrana. Roca calcaroasa a fost scoasa la zi, prin eroziune, de sub conglomeratele Bucegi, si pe versantii muntilor Ciubotea, Gaura, Gutanu, precum si pe versantul prahovean, in vaile Zgarbura si Peles. Insular, sub forma de blocuri mari, izolate, aceste calcare sunt prinse in masa conglomeratelor de Bucegi.
Largul sinclinal al Bucegilor, cu inclinare generala spre sud, este alcatuit, insa, dintr-un pachet gros de peste 1000m de conglomerate de varsta cretacica.
Relieful actual al Muntilor Bucegi este opera agentilor externi care, prin actiunea lor asupra unui mozaic dev roci cu rezistenta diferita la eroziune, au creat, in ddecursul timpului, o mare diversitate de forme. Dintre agentii modelatori ai reliefului amintim, in primul rand, ghetarii ce, odinioara au cantonat aici- circurile glaciare strajuite de colti stancosi si custuri, vaile glaciare cu profil specific, cu praguri si morene, fiind o dovada a activitatii acestora. In prezenta apelor, calcarele au generat un alt tip de relief - relieful carstic: la suprafata- lapiezuri, doline, chei si vai stramte, iar in subteran- pesteri cu o gama variata de formatiuni concretitoare. Alternanta proceselor de inghet si dezghet, la care se adauga actiunea apei si a vantului, explica aparitia unor forme de relief cu aspect singular: Babele, Sfinxul, Ciobanasul s.a.
In ansamblu, Masivul Bucegilor apare ca un puternic nod orografic, ce culmineaza in Varful Omu, de unde se desfac culmile nordice cu orientari diferite, iar spre sud o potcoava imensa de inaltimi, bine individualizate, atat pe latura estica, cat si pe cea vestica.
Particularitatile climatice sunt generate de radiatia globala, de circulatia generala a atmosferei si de caracteristicile suprafetei topografice. Circulatia atmosferei este preponderent oceanica vestica, in proportie de 45%, atat in perioada rece, cat si in cea calda a anului, dupa care urmeaza ca pondere circulatia polara, tropicala etc.
Temperatura aerului scade cu altitudinea, astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6o , la Predeal este de 5o C, pentru ca pe cele mai inalte culmi, la Varfu Omu, de pilda, sa scada la -2,5oC.
