Cum se produc mareele. In diferite parti ale globului , de doua ori pe zi apele marii se inalta si ca un fluviu care se revarsa , acopera plaja marii .Acesta este fluxul .
Tot de doua ori pe zi apele se retrag , lasand in urma lor o plaja umeda , cu baltoace din loc in loc si cu diferite animale marine (crustacee , pesti , scoici ) , pe care oamenii le aduna in graba . Acesta este refluxul .
Fluxul si refluxul poarta impreuna numele de maree .
Explicarea mareelor . Observarea atenta a mareelor arata urmatoarele fapte : - Mareele intarzie de la o zi la alta cu 50 de minute.
- In timp de 24 de ore si 50 de minute , la un meridian se produc doua fluxuri si doua refluxuri .
- In decursul unei luni , fluxul are in doua randuri intensitatea maxima (la interval de 15 zile ) si in doua randuri intensitatea minima . Fluxul cel mai puternic este la luna noua si la luna plina , iar cel mai slab la patrarul intai si patrarul al doilea al lunii
Observatiile de mai sus au permis sa se dea mareelor o explicatie stiintifica :Apa marii este atrasa de un corp cosmic . Ea se ridica mai usor decat uscatul , moleculele apei avand o coeziune mai mica .Periodicitatea mareelor indica o legatura cu un corp cosmic care are o miscare lunara . Acest corp este Luna , cu miscarea sa de revolutie in jurul Pamantului in timp de o luna . Ea este aceea care trece la meridian , cu o intarziere de 50 de minute de la o zi la alta . Rezulta in mod logic ca Luna este corpul ceresc care atrage apa oceanului , provocand fluxul .
Explicatia aceasta nu este insa completa . Ea nu poate justifica de ce se produc doua maree de zi si de ce fluxul isi schimba intensitatea de la o zi la alta , ajungand la doua maxime pe luna .
Adevarata explicatie a fost data de marele fizician Isaac Newton , descoperitorul legii gravitatiei universale : mareele sunt provocate de atractia comuna a Lunii si a Soarelui . Ele infrang , intr - o oarecare masura , atractia permanenta pe care o exercita Pamantul asupra apei si provoaca fluxul , atragand apa oceanelor si a marilor .
Dar Luna trece prin dreptul meridianului locului o data in 24 de ore si 50 de minute . Ar insemna sa se produca un singur flux pe zi . In realitate se produc doua fluxuri si doua refluxuri . Explicatia este urmatoarea - sa presupunem , simplificand lucrurile , ca globul pamantesc este acoperit peste tot cu apa oceanica . Luna atrage apele din dreptul meridianului pe deasupra caruia trece si se formeaza fluxul .In acelasi timp , apele din lungul meridianului opus au si ele un flux , insa ceva mai mic . Acesta este datorat fortei centrifuge provocate de miscarea de rotatie . Ea actioneaza in acest moment mai cu putere decat de obicei intrecand forta de gravitatie a Pamantului , deoarece aceasta a fost slabita de atractia exercitata de Luna asupra Pamantului .
In vremea aceasta , apele aflate in spatiul dintre cele doua fluxuri se retrag si astfel se formeaza refluxul .
In momentul in care Luna , in miscarea ei aparenta , ajunge la meridianul opus , se produce al doilea flux ,care se resimte in acelasi timp si la meridianul considerat la inceput .
Iata de ce se produc doua maree intr - o zi , exact la 24 de ore si 50 de minute .deplasarea fluxului , meridian dupa meridian , da impresia a doua valuri opuse , care fac zilnic inconjurul globului .
Influenta atractiei Soarelui . Daca ar actiona numai Luna asupra Pamantului , mareele ar avea mereu aceeasi intensitate . Se stie insa ca intensitatea mareelor creste de la o zi la alta si ca apoi descreste . Acesta se datoreaza interventiei atractiei Soarelui , care mareste sau micsoreaza puterea de atractie a Lunii in raport de pozitia pe care Luna si Soarele o au fata de Pamant .
Newton a aratat ca doua corpuri ceresti se atrag proportional cu masa lor si invers proportional cu patratul distantei care le separa .
Luna , care reprezinta abia 1/81 din masa Pamantului , are o putere de atractie de 2,2 ori mai mare decat a Soarelui , desi aceasta are o masa de 333000 de ori mai mare decat aceea a planetei noastre . Acest fapt se datoreaza distantei la care se gasesc cele doua corpuri ceresti fata de Pamant - Luna se afla la o departare echivalenta cu 30 de diametre terestre , in timp ce Soarele se gaseste la o distanta egala cu 12000 de diametre terestre . Deci Soarele , desi este mai mare , exercita o putere de atractie mai mica decat Luna . Cand Soarele si Luna se gasesc pe aceeasi linie cu Pamantul , la luna noua si la luna plina , fluxul are puterea cea mai mare , deoarece fortei de atractie a Lunii i se adauga si cea a Soarelui .
La primul si la ultimul patrar , atractia Soarelui este contrara atractiei lunare , pe care o slabeste , fapt pentru care fluxul are inaltimea cea mai mica .
Influente geografice asupra mareelor .Fluxul nu se produce exact in momentul trecerii la meridian a Lunii , ci are intarzieri remarcabile -2 ore la Londra si 4 ore la Hamburg -.Acest fapt se datoreaza reliefului submarin , articulatiei tarmurilor , valurilor , care toate pun piedici apei aflate in miscare . Cele mai mari intarzieri au loc in golfuri si marile litorale . Cunoasterea timpului cand se produc mareele in porturi este de un mare interes practic . Navigatorii folosesc tabele speciale cu timpurile porturilor , in care sunt inscrise orele in care se produc fluxul si refluxul , in asigurarii navigatiei .
Teoretic , fluxul se poate inalta la maximum 90 de centimetri . In realitate sunt locuri pe glob unde amplitudinea mareelor ajunge la 19 , 69 m ( in Baia Fundy din noua Scotie , de pe tarmul estic al Americii de Nord ) si la 18 m (la Port Gallegos , in Patagonia ) . In europa , cel mai inalt flux se produce in Marea Manecii -15 m .
In largul oceanului , fluxul nu trece de 0,5-1 m inaltime .In marile inchise , aptitudinea mareelor este mica - 14 cm in Marea Baltica , 13 cm in Marea Neagra .Gurile fluviilor mari care se revarsa in oceane se comporta ca si marile larg deschise . Fluxul navaleste pe gura fluviului si -intoarce apele pe mari distante - 700 km in fluviul Sf. Laurentiu , 1400 km in fluviul Amazon . Inaltimea fluxului ajunge la 4 - 4,5 metri pe Amazon , 4 - 9 metri pe Sf Laurentiu , 2metri pe Sena . Fenomenul poarta diferite denumiri locale - Pororoca - la Amazon , Bora la Gange si Mascaret pe Sena .
Importanta mareelor . Mareele au o actiune puternica asupra scoartei terestre . Ele modeleaza tarmurile si largesc gurile fluviilor , dand nastere la estuare . Rup parti din ghetarii continentali , formand icebergurile . Curata porturile si cara aluviunile , insanatosind locurile unde apele stagnate provoaca boli . Importanta lor deosebita este legata insa de navigatie . Fluxul inlesneste patrunderea marilor vapoare pe fluvii , favorizand dezvoltarea unor porturi . De asemenea , forta energetica a mareelor poate fi captata in uzine producatoare de electricitate . Sunt in constructie doua astfel de uzine - una in Rusia si alta in Franta .
