Japonia ( Tara Japoniei)
Tara insulara, situata la ,,Soare rasare ", puternic industrializata (a doua putere economica a lumii) are totusi ca simboluri nationale trei elemente naturale : crizantema, floarea de cires si vulcanul Fuji.
Insulele principale ale Japoniei
Caracteristici
Suprafata: 377.708 km2
Asezare geografica: 26 58 '- 45 31' N, 128 6'-145 49 E
Populatia: 123.921.000 locuitori
Densitatea populatiei: 323 loc/km2
Capitala si cel mai mare oras: Tokyo, 11.718.720 loc.
Limba oficiala: japoneza
Produse importate: titei, minereuri neferoase, minereuri de fier, produse alimentare, piese de masini, cherestea, fibre textile
Produse exportate: fier si otel, piese de masini electrice, autovehicule, nave, produse chimice, produse textile
Steagul Japoniei
Relieful
Japonia consta din peste 3000 de insule mici si patru insule principale. Hokkaido, cea mai nodica (78.508 km2 ), are un lant muntos central inconjurat de depresiuni fertile de coasta. Honshu (230.448 km2 ) este de asemenea muntoasa si contine cel mai inalt varf al Japoniei, Fujiyama (3770m). Shikaku (18.757 km2) si Kyushu (42.079 km2) au de asemenea munti si campii. Cele patru insule au multi vulcani activi, izvoare termale si cutremure frecvente.Deoarece insulele sunt formate din munti in proportie de 85%, depresiunile sunt putine, ele gasindu-se numai aproape de coasta, precum Kanto, cea mai mare dintre campii, si vaile raurilor.
Pamantul cu multi vulcani
Aproximativ 3/4 din suprafata Japoniei este presarata cu munti. Regiunea Chubu din centrul ins. Honshu este numita "Acoperisul Japoniei "
si mai sunt multi munti mai inalti de 3.000 m.
Cel mai inalt munte al Japoniei este Muntele Fuji (3.776 m.) pe marginea Prefecturilor Yamanashi si Shizuoka. Al doilea varf inalt al Japoniei este Kitadake in prefectura Yamanashi, la 3.192 m., si al treilea varf este Hotakadake la 3.190 m, la marginea dintre prefecturile Nagano si Gifu.
Desi este situata departe de Cercul de Foc al Pacificului, Japonia are mai multe zone vulcanice - de obicei considerate sapte - din nord pana in sud. Din numarul total de vulcani, aproximativ optzeci sunt activi, incluzand Mt. Mihara pe insula Izu Oshima, Mt. Asama la marginea prefecturilor Nagani si Gunma, si Mt. Aso in Prefectura Kumamoto. Japonia are aproximativ 1/10 vulcani activi din cei 840 vulcani activi ai lumii, chiar daca are numai 1/400 din suprafata pamantului. Mt. Fuji, inactiv din ultima eruptie din 1707, nu da nici un semn ca n-ar mai putea erupe inca odata in zilele noastre.
Chiar daca vulcanii pot cauza mari pagube in timpul eruptiilor mari, ei contribuie, fiind o sursa de turism. Zone turistice, ca de exemplu Nikko, Hakone, Pen. Izu, sunt faimoase pentru verile lor calde si scenariul atractiv al muntilor vulcanici.
Toti acesti vulcani spun, de fapt, ca scoarta Pamantului de sub Japonia este instabila si plina de energie. Astfel, Japonia este una din acele tari care au mult de suferit de pe urma cutremurelor. In fiecare an au loc aprox. 1.000 de cutremure destul de puternice pentru a fi simtite. In Ianuarie 1995, Marele Cutremur Hanshin-Awaji a ucis 6.000 de oameni, 40.000 fiind raniti iar 200.000 ramasi fara case.
O Tara insulara a Pacificului
Japonia este o tara insulara care formeaza un arc in Oc. Pacific la est de Asia. Teritoriul ei contine patru insule mari numite Honshu, Hokkaido, Kyushu, Shikoku, impreuna cu multe insule mai mici. Oc. Pacific se intinde in est iar Marea Japoniei impreuna cu Marea Chinei de Est separa Japonia de continentul asiatic.
In termeni de latitudine, Japonia coincide aprox. cu Marea Mediterana si cu orasul Los Angeles din America de Nord. Paris si Londra au latitudini putin spre nord de Hokkaido.
Teritoriul total al Japoniei este cam de 378.000 km2. Are aproape acelasi teritoriu ca Germania, Finlanda, Vietnam sau Malaysia. Are doar 1/25 din marimea S.U.A. si este mai mica decat statul California.
Linia de coasta a Japoniei este putin variata. In unele locuri, cum ar fi Kujukurihama in Prefectura Chiba, sunt plaje lungi(60 km) si calde. Coasta Prefecturii Nagasaki este un exemplu de zona caracterizata prin peninsule, golfuri si insule foarte departate de tarm (cum ar fi Arh. Goto si insulele Tsushima si Iki, care fac parte din prefectura. Acolo sunt si zone iregulate de coasta cu multe golfuri si dealuri abrupte cauzate de submersia placii de coasta realizand schimbari in scoarta Pamantului.
Un curent oceanic cald este Kuroshio (sau Curentul Japonez) care pluteste dinspre nord-vest spre sudul Arh. Japonez, si o ramura a lui, Curentul Tsushima, pluteste pe coasta de vest a tarii, pe Marea Japoniei. Dinspre nord, un curent rece numit Oyashio (sau Curentul Ohotsk) care pluteste spre sud de coasta de est a Japoniei, si o ramura a lui, numit Curentul Liman, intra in Marea Japoniei dinspre nord. Aceste curente, cald si rece, produc produc resurse abundente de peste in marile din apropierea Japoniei.
Clima
Japonia are climat musonic. Vanturile sufla dinspre est in timpul verii si dinspre vest in timpul iernii. Marea Japoniei, care separa insulele de Asia, are un efect moderator asupra climei. Iarna nu este la fel de rece iar vara la fel de calda ca in China si Coreea. Ploile cad in principal in lunile de vara in est, dar nord-vestul primeste ploaie de iarna adusa de vanturi de peste Marea Japoniei. Hakodate, in nord, are temperatura medie de -3 grade C in ianuarie si 19 grade C in iunie, cantitatea de precipitatii fiind de 120 cm. Numerele corepunzatoare pentru Tokyo sunt 3 grade C, 25 grade C si 150 cm de precipitatii. La Nagasaki, pe Kyushu, acestea devin 5 grade C, 26 grade C si circa 190 cm, inclusiv peste 30 cm in iunie.
Toamna (Septembrie, Octombrie, Noiembrie)
De la sfarsitul verii spre Septembrie, Japonia este adeseori lovita de taifun.Taifunul se naste din mari mase de aer tropical cu presiune joasa in Nordul Pacificului intre latitudinile de aproximativ 5-20 de grade, si este aproape acelasi fenomen ca uraganul si ciclonul din alte parti ale lumii.Cand un taifun incepe sa ia forma, se misca spre nord. In fiecare an, in timpul acestei perioade, imprejurul a 30 de tipuri de taifunuri, care de obicei 4 ating Japonia, cateodata cauzand mari distrugeri.
Dupa mijlocul lunii Octombrie, Japonia se bucura in general de vreme buna, nu este nici rece si nici calda.Tara se bucura de asemenea de vreme buna la inceputul lunii Noiembrie. Multi dintre pomi iau culoarea stralucitoare a toamnei, facand in acest timp al anului, impreuna si cu inflorirea copacilor din primavara, un sezon cu adevarat frumos.
Iarna (Decembrie, Ianuarie, Februarie)
Dupa sfarsitul lui Noiembrie, vanturile reci sezoniere incep sa sufle dinspre continent. Aceste vanturi nord-vestice incep sa ridice umezeala de pe Marea Japoniei si sa lase mult din umezeala in forma de ploaie si zapada in vestul Japoniei fiind impiedicate sa avanseze in est din cauza reliefului muntos din partea centrala a tarii. Regiunea Hokuriku (prefecturile Fukui,Ishikawa, Toyama si Niigata) din fata Marii Japoniei, fiind separata de celelalte regiuni ale Japoniei de muntii inalti, este cunoscuta pentru imensa ei zapada.
In opozitie, zona Pacificului se bucura in general de ceruri senine in timpul iernii. In Tokyo, in ciuda norilor senini, temperatura din iarna ajunge in jur de 5 grade, o diferenta de aprox. 25 de grade fata de temperatura din vara de 30 de grade.
Insulele din Prefectura Okinawa din departatul S-V au un climat subtropical cu temperturi mai putin diferite dintre anotimpuri. Temperaturile din iarna sunt mult mai moderate decat din alte parti ale tarii.
Primavara (Martie, Aprilie, Mai)
Cand iarna isi ajunge sfarsitul, vanturile reci care bat dinspre continent devin mai slabe. In acest timp, masele de aer cu presiune joasa originare din China se opresc doar in Marea Japoniei; acest lucru da putere inceperii vanturilor din Sud care traverseaza aceasta zona cu presiune joasa dinspre Oceanul Pacific. Primul dintre aceste vanturi se numeste ,, haru ichiban ".
In timp ce anunta venirea caldei primaveri, cateodata cauzeaza avalanse si, trecand muntii de pe coasta Marii Japoniei, este de altfel responsabil pentru vremea exceptional de calda si uscata care, cateodata poate deveni sursa unor mari incendii.
In primavara timpurie infloresc prunii, urmati de piersici. In timpul ultimelor zece zile din Martie infloresc ciresii, deci iubit de japonezi, incepe infloritul.
Vara (Iunie, Iulie, August)
Inainte de sosirea vremii varatice, Japonia are un sezon trist, plin de ploaie cunoscut sub numele de "baiu " . Din Mai pana in Iulie se gaseste aer rece cu presiune mare de pe Marea Ohotsk spre nordul Japoniei, in timp ce peste Oceanul Pacific se afla un aer cald, umed cu presiune mare. In lungul liniei unde aceste doua curente, cald si rece, se intalnesc, se formeaza, cunoscut sub numele de "baiu zensen " sau "anotimpul ploios ", un aer caldut cu presiune joasa. Acest "baiu zensen " care se extinde din sudul Chinei spre Arh. Japonez, si cauzeaza o perioada prelungita de ploaie torentiala.
Dupa mijlocul lui Iulie, masele de aer dinspre Oceanul Pacific devin predominante si sezonul ploios se incheie, "baiu zensen " fiind impins spre nord. Vanturile sezoniere dinspre Oc. Pacific aduc caldura, aer umed in Japonia, si tara are vreme de vara mai multe zile cat temperatura este mai mare de 30 de grade.
