Primul lucru, inainte de a deschide carcasa computerului,  trebuie sa va  asigurati ca ati descarcat energia statica. Desi  in mare masura, multi dintre  noi nu observa ori nu considera ca  acest fenomen este unul demn de a fi luat in  serios, va asigur  ca lucrurile nu sint chiar atit de nepericuloase pe cit par.  Energia  statica este un dezechilibru intre sarcinile pozitive si cele negative.  Fenomenul este rezultatul contactului dintre doua materiale ce  detin  caracateristici electrice diferite, unde unul din materiale  tinde sa absoarba o  cantitate mai mare de sarcini negative (electroni)  decit cantinatea sarcinilor  negative detinuta de celelalt material.  Astfel primul va incerca sa se  echilibreze din punct de vedere  electric prin atragerea electronilor din  materialul cu care vine  in contact. In acelasi timp cel de al doilea material va  incerca  sa isi pastreze electroni pe care ii detine. In momentul in care  cele  doua materiale sint scoase din contact direct, se produce  o descarcare  electrica. In aceste cazuri intensitatea curentului  este foarte mica ori zero  dar in acelasi timp tensiunea electrica  poate lua valori de la 1.000v pina  undeva in jurul valori de 50.000v.  
      Inainte de a intra mai adinc in  subiect o sa prezint  cele mai importante componente ale unui sistem de calcul;  acestea  sint : 
placa de baza (Mainboard) 
procesorul  (CPU, Central Processing Unit) 
memoria (RAM, Random Access  Memory) 
unitati de stocare fixa (HDD, Hard Drive) 
unitati  de stocare mobile (FDD, CD, DVD) 
      Placa de baza,  este  una dintre cele mai importante componente ale sistemului.  Aceasta determina  configuratia si capabilitatile computerului  (viteza maxima a CPU, viteza  magistralei, numarul si calitatea  placilor de extensie, tipul de memorie, etc.).  Placile de baza  se impart in trei mari categorii. Aceasta orinduire este data de  factorul de forma (form factor). Notiune de "factor de forma"  are la baza  dimensiunile si forma placi, tipul soclurilor utilizate,  dispunerea suruburilor  de fixare in carcasa.  
AT pentru  modelele ce se bazeaza pe procesoare din gama 286 - 486/586, chiar  si pentru primele modele Pentium / AMD-K6. Unde sint din nou diferentiate  in  "Baby AT" si Full AT". 
 Aceste placi de baza se recunosc dupa  conectorul pentru  alimentare (format din doua mufe ce se insereaza  in prelungire unul cu celalt)  si dupa dispunerea soclului pentru  procesor, acesta find asezat chiar in fata  sloturilor pentru placile  de extensie. 
ATX sint disponibile odata cu aparitia procesoarelor  Pentium si pina la  ultimul model de Pentium IV, aceastea vin cu  un nou conector pentru alimentare  format dintr-o singura mufa  iar soclul procesorului este dispus linga sloturile  pentru placile  de extensie. Odata cu introducerea acestor placi, calculatoarele  capata noi functii in ceea ce priveste regimul de alimentare (PowerOn  by  Keyboard, StandBy)  
NLX este o constructie revolutionara,  care doreste sa modularizeze  constructia computerelor. Placa de  baza este astfel conectata la un slot, ca si  celelalte placi de  extensie. In acest mod este mult mai usor demontabila. Mai  multe  detalii la https://www.formfactors.org/developer/specs/nlx/nlxspecs.htm. 
      In continuare, trecem in revista structura  placi de baza.  Conform importantei, startul este dat de soclul  procesorului (socket,slot). Dupa  cum am amintit, placa de baza  este cea care stabileste tipul de procesor  suportat, functie de  modelul soclului instalat si plaja tensiunilor de  alimentare a  procesorului. Aceste doua caracteristici primordiale pentru  determinarea  modelelor de procesoare suportate de placa de baza. Pentru a  exemplifica,  imaginile de mai jos prezinta diferite modele de socluri si tipul  de procesor ce poate fi montat. 
Socket 370 a fost  conceput pentru a sustine procesoare fabricate de Intel,  ca Mendocino,  Pentium II.