Batalia de la Kursk a fost o importanta confruntare care a avut loc intre armatele de blindate germane si cele rusesti, in perioada 5 iulie - 6 august 1943, in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Batalia a fost castigata de URSS si a implicat in desfasurarea ei mai mult de 2 milioane de oameni si peste 3000 de tancuri. Aceasta batalie este recunoscuta ca cea mai mare batalie de tancuri din istorie.
Dupa invingerea armatei germane la Stalingrad (numit astazi Volgograd), la inceputul anului 1943, feld-maresalul Gunther von Kluge, comandant pe frontul rusesc, a planuit o contraofensiva la Kursk, 320 km sud-est de Smolensk. Transeele sovietice patrunsesera adanc in liniile germane. Pentru mai mult de o saptamana, concentrarea feld-maresalului de 900.000 de oameni, 2.700 de tancuri si arme de asalt, 10.000 de piese de artilerie si 2000 de avioane au asaltat, de la nord la sud, liniile de aparare sovietice in incercarea de a le separa de restul liniei de aparare rusesti. In lupta incrancenata , noile efective de tunuri anti-tanc ale generalilor sovietici Konstantin Rokossovsky (comandant al zonei nordice) si Nikolay Vatutin (comandant al zonei sudice) au distrus aproape 40% din tancurile naziste. Pe 12 iulie, un contraatac la Orel al generalului rus Markian Popov, 160 km nord de Kursk, l-a fortat pe von Kluge sa-si abandoneze tancurile in ziua de 13 iulie. Pe 5 august, infrangerea lui von Kluge a fost confirmata de capturarea de catre armata rusa a orasului Orel.
Batalia de la Kursk a fost ultima ofensiva a generalului Nazi pe frontul de est. Aceasta batalie a costat Germania viata a peste 100.000 de oameni si pierderi ireparabile a celebrelor divizii de tancuri.
