Dupa 1850 a inceput constructia unei retele de cai ferate care ulterior a fost extinsa, iar amploarea sistemului de irigatii a exprimat interesul pentru modernizarea agriculturii. Legislatia Indiana s-a adaptat exigentelor metropolei. Marfurile noi si ieftine au schimbat gusturile si modul de viata. Datorita dezvoltarii industriei s-a nascut o burghezie nationala care, prin partidul Congresul National (1885), a condos miscarea de eliberare. In profida acestor progrese, statutul de colonie a facut ca dezvoltarea pe baze moderne sa fie inegala si unilaterala. In tot secolul al XIX-lea, India a ramas o sursa de materii prime si o piata de desfacere, o tara esetialmente agrara, practicand monoculture pe mari suprafete.
Cazul Chinei Considerindu-se "centrul lumii" si mandrindu-se cu civilizatia sa exemplara si multimilenara, dar tributara inertiilor si structurilor sale,China a fost mult timp o tara inchisa europenilor "barbari". De pilda, la inceputul sec. al XIX-lea, europenii nu puteau face comert cu chinezii decat prin porturile Canton si Macao.
Sub presiunea crescanda a statelor europene, China a fost constransa intr-un rastimp scurt la o serie de cedari, consfintite prin tratate. Prin tratatul de la Nankin (1842), care punea capat razboiului opiumului, Anglia obtinea Hong Kongul si deschiderea unor numeroase porturi pentru comertul European. Au urmat noi tratate prin care, alaturi de Anglia, obtineau avantaj
e asemanatoare si alte state. In 1861, pe fondul revoltei taipinilor, europenii obtineau noi concesii: o politica vamala conforma cu interesele lor, anumite scutiri de taxe si impozite, drepturi de concesionare. Rezultatul a fost transformarea Chinei intr-o semicolonie impartita in zone de influenta. Specificul evolutiei societatii chineze in aceasta perioada reflecta o mare rezistenta fata de tendintele modernizatoare ale europenilor. Imparateasa Ti-Si s-a opus tuturor tentativelor de reforma, adoptand o atitudine duplicitara in privinta dorintei reale de progress.
