. 6000 i.H. : Aparitia ceramicii in spatiul romanesc.
. Mil. VI-II i.H. : Se remarca mai multe culturi succesive, printre care: Cris-Starcevo (mil. VI-V i.H.), Hamangia (mil. IV-II i.H.), Cucuteni (mil. IV-III i.H.), Monteoru (mil. II i.H.).
. 1000 i.H. : Daco-getii se desprind din masa triburilor trace, incepand sa-si contureze un profil de civilizatie distincta.
. Sec. IX i.H. : Scitii se aseaza in cateva locuri, mai ales in Dobrogea, de unde si numele Dobrogei din timpul Imp. Roman de Scythia Minor.
. Sec.VII-VI i.H. : Grecii impanzesc tarmul Marii Negre (Pont Euxin) cu colonii grecesti. Sunt constituite cetatile grecesti Istros (Histria) si Tomis, ambele creatii ale colonistilor din Milet (oras din Asia Mica), oras ce detinea 90 de colonii la Marea Neagra.
. 657 i.H. : Cetatea ionica Milet creaza colonia Istros (Histria), la sud de gurile Dunarii.
. 600 i.H. : Pe teritoriul Romaniei (Tarnavele si Muntii Apuseni) patrund agatarsii, o ramura a scitilor.
. Sec.VI i.H. : Apar getii timpurii la nord de Dunare.
. 514 i.H. : Darius I (rege persan) face o expeditie in Dobrogea pentru pedepsirea scitilor. Herodot scrie despre geti ca fiind "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci''.
. Sec. IV i.H. : Grecii din Heracleea Pontica intemeiaza colonia Callatis pe malul Pontului Euxin.
. 350 i.H. : Celtii patrund in zona actualei Transilvanii. Daco-getii opun rezistenta armata, dar dupa doua secole de convietuire pasnica ii asimileaza.
. 339 i.H. : Getii se opun trecerii in Dobrogea a scitului Ateas.
. 335 i.H. : Alexandru Macedon intreprinde o expeditie de 24 de ore la nord de Dunare.
. 326 i.H. : Pe cand Alexandru Macedon se afla in culmea succeselor sale din Asia, strategul Zopyron, guvernatorul Traciei, cauta sa-si intinda autoritatea la nord de gurile Dunarii. La intoarcere, este surprins de o mare oaste a uniunii triburilor gete si ucis impreuna cu toate trupele care il insoteau.
. 300-290 i.H. : Organizarea statala a lui Dromichaites, rege get. Razboaiele acestuia cu macedonenii (Lysimach (292 i.H.) si fiul sau Agatocles (300 i.H.)), pe care le castiga..
. 280 i.H. : Invazia galatilor, un val al vastei migratii celtice.
. 200 i.H. : Regele geto-dac Oroles opreste patrunderea in spatiul transilvanean a bastarnilor. O inscriptie de la Histria aminteste de un rege din stanga Dunarii, Rhemaxos, devenit protector al coloniilor grecesti.
. 82 i.H. : Regatul lui Burebista (pana in 44 i.H.).
. 74 i.H. : Generalul roman Curio ajunge la Dunare cu trupele sale, dar nu trece fluviul, "de teama codrilor intunecosi", cum spune Florus.
. 59 i.H. : Unificarea triburilor getice sub conducerea lui Burebista si cu ajutorul marelui preot Deceneu. Burebista zdrobeste triburile celtice din vest (boii si tauriscii), granitele statului sau ajungand pana la Dunarea Mijlocie si in Muntii Slovaciei.
. 48 i.H. : Se declara conflictul dintre Pompeius si Caesar. Burebista intervine in treburile interne ale statului roman, in favoarea lui Pompeius, care pare mai puternic. Curand dupa infrangerea lui Caesar la Dyrrachium, Burebista trimite la Heraclea Lyncestis in Macedonia pe Acornion, devenit diplomatul sau, pentru a negocia o alianta cu Pompeius. Dar la Pharsalos (pe 9 august), armata lui Caesar il invinge pe Pompeius, care se refugiaza apoi in Egipt, unde este asasinat din ordinul lui Ptolemeu al XIV-lea.
. 44 i.H. : Imparatul roman Caesar pregateste o campanie militara de pedepire a lui Burebista. Nu mai are loc, deoarece Burebista moare in urma unui complot, care duce la destramarea Daciei. In continuare, Dacia este condusa de Deceneu, Comosicus, Scoryllus (tatal lui Decebal), Cotiso si Dicomes. La Idele lui Marte (15 martie), Caesar este asasinat.
. 8-17 i.H. : Exilul poetului roman Ovidius la Tomis.
. 4 d.H. : Generalul roman Sextus Aelius Catus stramuta in sudul Dunarii 50000 de geti din campia munteana.
. 46 d.H. : Toata Dobrogea (Regatul Odrizilor) e anexata provinciei romane Moesia.
. 69 d.H. : Dacii devasteaza regiunile Moesiei, in lipsa armatei romane plecate in Italia in ajutorul lui Vespasian.
. 85 d.H. : Regele dac Duras-Diurpaneus (69-87 d.H.) ataca si prada Moesia (provincie romana din sudul Dunarii). Romanii sunt invinsi, iar guvernatorul Moesiei, Oppius Sabinus, decapitat.
. 87 d.H. : Batranul rege Duras-Diurpaneus cedeaza tronul nepotului sau, Decebal. Imparatul roman Domitian refuza pacea lui Decebal. Armata romana trece Dunarea, inaintand pe Valea Oltului; dar in defileul Turnu-Rosu este invinsa, generalul-comandant Cornelius Fuscus este ucis si multi romani cad prizonieri. Astfel, legiunea a V-a Alaudae este nimicita, iar Decebal ia ca trofeu steagul acestei legiuni.
. 88 d.H. : Armata romana (condusa deTettius Iulianus) castiga o batalie cu dacii, la Tapae.
. 89 d.H. : Se incheie pacea cu Roma, in care regele dac Decebal apare ca un aliat al Romei (condusa de Domitian), primind, printre altele, si mesteri romani constructori de masini de razboi.
. 101-102 d.H. : Imparatul roman Traian (Marcus Ulpius Traianus) conduce campania de cucerire a Daciei. Decebal este infrant in mai multe randuri (prima batalie data la Tapae), fiind nevoit sa ceara pace.
. 105 d.H. : Decebal nu respecta toate conditiile pacii cu romanii. In vara, Traian porneste contra dacilor cu o armata mai numeroasa ca in primul razboi, trece podul de piatra de peste Dunare construit de arhitectul Apollodor din Damasc (in 103 d.H., la Drobeta, 1100m lungime), si devasteaza cetatile din Muntii Orastiei.
. 106 d.H. : Dupa asediul si capitularea Sarmizegetusei (centrul regatului dac), Decebal se retrage cu un grup de razboinici in munti. Este urmarit, si pentru a nu cadea prizonier, se sinucide. Capul ii este dus ca trofeu la Roma. Dacia devine provincie romana.
. 106-271 d.H. : Perioada de romanizare a provinciei romane Dacia.
. 108-110 d.H. : Este intemeiata capitala provinciei, orasul Ulpia Traiana, de catre primul guvernator al Daciei Decimus Terentius Scaurianus. Ulpia Traiana este numita de la Hadrian (117-138) incepand si Sarmizegetusa (numele intreg fiind: Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa).
. 109 d.H. : Este construit monumentul roman Tropaeum Traiani de la Adamclisi.
. 113 d.H. : Inaugurarea Columnei lui Traian, construita in Forumul lui Traian de catre Apollodor din Damasc si inalta de 40 m, o cronica in imagini a celor doua razboaie daco-romane.
. 117 d.H. : Pe 11 august, imparatul Traian moare la Seliunt (in Cilicia).
. 117-118 d.H. : Rascoala dacilor neresemnati cu supunerea.
. 138-180 d.H. : Mai multe atacuri ale dacilor liberi si ale uniunilor de triburi in frunte cu marcomanii asupra provinciei Dacia. Armata provinciei este nevoita sa duca impotriva lor un razboi sistematic intre anii 156-157. In cele din urma dacii liberi sunt aruncati peste limes-ul de pe vaile Somesului.
. 167-168 d.H. : Teritoriul celor doua Dacii (Dacia Inferior si Dacia Superior) este divizatin trei provincii: Dacia Malvensis (Oltenia), cu capitala la Malva (Romula); Dacia Apulensis (Banatul si sudul Transilvaniei), cu capitala la Apulum (Alba Iulia), si Dacia Porolissensis (nordul Transilvaniei), cu capitala la Porolissum (Moigrad).
. 242-245 d.H. : Carpii patrund in Dacia. Invaziile sunt respinse de Gordian al III-lea si Filip Arabul.
. 248 d.H. : Dobrogea este invadata de o importanta coalitie de goti, carpi, taifali, bastarni, hasdingi, condusa de regii goti Argaithus si Gunterichus.
. 250-275 d.H. : Numeroase valuri ale migratorilor: goti, bastarni, carpi, etc.
. 267 d.H. : Cetatea Histria este cucerita si devastata pana la nimicire de catre goti.
. 271-275 d.H. : Retragerea aureliana la sudul Dunarii si abandonarea provinciei romane Dacia, ramasa cu o populatie romanizata.
EPOCA DE TRECERE LA FEUDALISM
. 313 : Religia crestina este recunoscuta oficial la Edictul din Milano.
. 323 : Vizigotii, care patrund in Moldova si in Muntenia, apar ca federati (aliati barbari) ai Imperiului Roman.
. 328 : Podul de piatra peste Dunare de la Sucidava este construit din ordinul lui Constantin cel Mare.
. 332 : Constantin cel Mare incheie un tratat cu gotii si taifalii din Dacia, conferindu-le statutul de aliati.
. 376 : Gotii sunt zdrobiti de huni, imprejurare ce va determina o emigrare masiva a lor in sudul Dunarii (batalia de la Adrianopol contra bizantinilor in 378). Hunii se stabilesc in Campia Ungara, la vest de Tisa, dar mai raman si in Muntenia, timp de 80 de ani.
. 448 : In relatarea soliei sale la Attila (conducatorul hunilor), Priscus din Panion, care trece si prin Banat, aminteste de sate aflate sub stapanirea in stapanirea membrilor familiei conducatorului hun sau a dregatorilor sai; este vorba de aszari locuite de autohtonii supusi de huni, carora le dadeau tributuri si le prestau slujbe.
. Sec.VI : Asezarea slavilor in Moldova si Muntenia. Procesul continua si in secolele VII-IX.
. 587 : Dobrogea este devastata, avarii izbutind sa cucereasca si sa distruga pentru totdeauna orase ca Tropaeum si Zaldapa in Scythia, Durostorum si Marcianopolis in Moesia.
. 602 : Prabusirea apararii la Dunare (limesul danubian) a Imperiului bizantin.
