De exemplu, Austria a anexat Oltenia temporar (1718-1793), precum si Nordul Moldovei, numit Bucovina (1775-1918).
Dupa razboiul ruso-turc din 1806-1812, Rusia a anexat partea de rasarit a Moldovei, teritoriul dintre raurile Prut si Nistru, numit mai tarziu Basarabia (1812-1918).
Basarabia a fost cedata imperiului tarist prin pacea de la Bucuresti din 1812, care
punea capat razboiului ruso-turc debutat cu sase ani in urma la 1806. Acest razboi
nenorocit a carui miza au constituit-o la un moment dat Tarile Romane in intregime
s-a incheiat intr-un mod foarte bizar, cel putin in raport cu conjunctura
internationala din momentul semnarii tratatului de pace. De-a lungul razboiului
turcii trecusera prin momente foarte dificile dar au rezistat, as zice eroic,
injonctiunilor teritoriale rusesti care nu se limitau la Basarabia, ci vizau ambele
Principate. Momentul critic l-a constituit perioada in care Napoleon si Alexandru I
s-au inteles la Tilsit si la Erfurt. Ori, incepand cu 1810 a intervenit o ruptura intre
Rusia si Franta cauzata de refuzul Rusiei de a respecta blocada comerciala
decretata de Napoleon impotriva Angliei.
Aceasta ruptura a evoluat pana la razboiul din vara lui 1812 cand Napoleon a invadat Rusia. Ori, la data negocierilor si a semnarii tratatului de
pace ruso-turc de la Bucuresti (16-28 mai 1812) iminenta invadarii Rusiei de catre francezi era de notorietate europeana. "In asemene imprejurari intelegem prea bine cat de mare era interesul Rusiei de a incheie pace cu Turcia si inca o pace cu folos ; ceea ce nu se intelege tot atat de usor ester cum Turcia care putea sa folosesa atat de minunat noua dusmanie izbucnita intre Franta si Rusia, se indupleca la o pace care rasluia iarasi o bucata din imparatia sa, cand numai cu putina taraganare ar fi putut-o pune in stare de a cere ea ceva de la rusi pentru incetarea dusmaniilor.