organizarea productiei

ORGANIZAREA PRODUCTIEI

CERCETAREA PRIVIND ASPECTELE IMPORTANTE IN ALEGEREA VIITORULUI LOC DE MUNCA, PENTRU STUDENTII FACULTATII DE CONSTRUCTII DE MASINI, UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ - NAPOCA

Introducere

Este rezultatul unei cercetari realizate in perioada mai-iunie 2008, avand ca scop determinarea opiniei studentilor Facultatii de Constructii de Masini privind: performanta muncii si diferita aspecte ale organizarii muncii, aspectele importante pentru alegerea locului de munca, satisfactia muncii si devotamentul fata de firma angajatoare .

Se prezinta principalele rezultate referitoare la aspectele pe care corespondenti le considera importante in alegerea viitorului de munca, propunanduse un model ce poate fi utilizat pentru estimarea factorilor importanti pentru devotamentul fata de firma.

2.Metodologie

2.1.Chestionarul - instrumental cercetarii

Instrumental cercetarii pentru culegerea datelor a fost chestionarul. O prima varianta a fost elaborata si pretestata in septembrie 2006 ( Firescu 2006 ). Pretestarea chestionarului a scos in evidenta oportunitatea unor modificari constand fie in reformularea unor intrebari, fie in reorganizarea acestora sau completarea lor cu noi variante de raspuns.

In ceea ce priveste important ape care diferite aspecte o au in alegerea locului de munca (tema acestei lucrari) subiectii au raspuns la patru intrebari. Prima a fost scara de diferentiere a importantei (1: deloc important, 5: foarte important) si a rugat respondentii sa noteze importanta acordata pentru sase aspecte enumerate(AS, FB, SC, R, R, I- Tabelul 1). A doua intrebare a fost deschisa, cerand subiectilor sa noteze, in ordinea importantei, trei valori pe care le-ar aprecia la viitorul loc de munca. A treia intrebare a folosit la diferentiala semantica(1:deloc, 3-foarte mult) si a rugat respondentii sa aprecieze masura in care patru aspecte enumerate(SFM, SPM, AM, A-tabelul 1)iar determina sa fie devotai firmei angajatoare. Pe baza datelor provenite din esantion sa estimat apoi parametrii a trei modele de regresie ce urmaresc identificarea factorilor determinanti pentru: alegerea locului de munca viitor, satisfactia muncii si devotamentul fata de firma angajatoare. 

2.2.Respondentii

Populatia vizata a fost alcatuita din studenti la Facultatea de Constructii de Masini , Universitatea Tshnica din Cluj-Napoca cat si in extensiile Bistrita ,Alba Iulia si Satu Mare.

Sa optat pentru esantionarea prin grupuri (metoda cluster), "familiile" fiind reprezentate de specializari din cadrul facultatii(inginerie economica industriala, inginerie industriala si roboti industriali), grupate pe ani de studiu. Chestionarul a fost autoadministrat si distribuit intr-un moment in care toti studentii specializarilor selectate ar fi trebuit sa fie prezenti (la ultima ora de laborator sau dupa un examen), cercetarea putand fi astfel exhaustiva.

Respondentii au fost 64 % de gen masculin si 36% de gen feminin. Grupati dupa anul de studiu au fost : 50 % studenti in anul I , 8,25 % studenti in anul II , 22% studenti in anul III , 8,25 % studenti in anul IV si 11,5 % studenti in anul V. In  ceea ce priveste intrebarile referitoare la aspectele importante in alegerea viitorului loc de munca, la prima intrebare au raspuns 358 de studenti, in timp ce raspunsul celei de a doua intrebari a fost completat de 256 dintre respondenti.

2.3.Prelucrarea datelor

Chestionarele au fost prelucrate cu SPSS 10.0 sub Windows. Pentru analiza SPSS a raspunsurilor la prima intrebare au definit sase variabile, carora le-am atasat stichetele VM, C, S, PL, MF si respectiv TP (tab.1). Pentru analiza raspunsurilor la cea de a doua intrebare am definit 22 de variabile, notate V1 - V22. Acestea au corespuns celor 22 de "grupe de valori" rezultate in urma gruparii cuvintelor sau expresiilor notate de corespondenti(tab 3).

3.Rezultate

3.1.Ipoteze si cercetarii

Ipotezele cercetarii priviind aspectele importante pentru studentii Facultatii de Constructii de Masini in alegerea viitorului loc de munca au fost :

H01 - Majoritatea respondentilor apreciaza cele sase aspecte enumerate ca fiind importante sau foarte importante in alegerea locului de munca.

H02 - Maoritatea studentilor apreciaza ca fiind important in alegerea locului de munca "confortul locului de munca".

H03 Maoritatea studentilor apreciaza ca fiind importante pentru alegerea locului de munca "varietatea muncii" si " transmiterea publica a preocuparii firmei pentru angajati si performanta muncii lor".

H04 - Mai putin de 60% dintre studenti noteaza "valorile financiare" printre cele mai importante trei valori pe care le-ar aprecia la viitorul loc de munca.

3.2.Verificarea ipotezelor

Pentru determinarea scorului mediu obtinut de fiecare dintre cele sase aspecte enumerate la intrebarea 1 am aplicat testul Z (tab 1), acesta fiind semnificativ pentru un nivel Sig.>0,05. putem afirma, cu o incredere de 95 %, ca scorul mediu pentru fiecare din aspectele specificate este mai mare de 3,6. In concluzie ipoteza H01 se confirma

Pentru verificarea ipotezelor H02 si H03 se aplica testul ANOVA . Nivelul de seminificatie pentrutestul de egalitate  a variabilelor VM , C si TP este Sig.>0,05(tab 2). Statistica test F este mica (F = 1,843, F=0,197, respectiv F = 2,055), iar Sig.> 0,05. Asadar, pentru aspecte variabile, ipoteza nula de egalitate a mediilor pe grupe nu se respinge, putand afirma cu o eroare de 5% ca mediile calculate la nivelul anilor de studii nu difera semnificativ.

Tabelul 1.Aspecte importante in alegerea locului de munca - scor mediu obtinut de cele sase aspecte enumerate.

Tabelul 2. Aspecte importante in alegerea locului de munca- testarea egalitatii mediilor, grupate dupa an de studiu.

Test of homogenity of variance

ANOVA

Rezultatul referitor la importanta acordata "varietatii muncii", "confortul la locull de munca" si " transmiterii publice a preocuparii firmei pentru angajati si performanta munci lor" poate fi extins la intreaga populatie - studentii Facultatii de Constructii de Masini. In concluzie H02 si H03 se confirma.

Cea dea doua intrebare adresata subiectilor, cu referire la aspectele importante in alegerea locului de munca, a fost deschisa. Am grupat raspunsurile in 22 de grupe de "grupe de valori"(tabelul 3). Folosind ca metoda scara ordinala am acordat punctajele :

3-locul 1 in ordinea importantei valorii;

2-locul 2 in ordinea importantei valorii;

1-locul 3 in ordinea importantei valorii'

0-nementionarea valorii.

Utilizand analiza cluster, am clasificat valorile pe care respondentii le-au notat, dendograma obtinuta fiind prezentata in figura 1. Dendograma a fost obtinuta folosind ca indice de proximitate patratul distantei euclidiene, iar evaluarea distantei intre grupe s-a facut prin metoda inlatuirii medii.

Se observa ca se formeaza trei clase:

Clasa 1 , ce contine valoarea V1 - financiar;

Clasa 2, ce contine valoarea V2 - estetica locului de munca;

Clasa 3, ce contine valorile:V11-climatul emotional, V5-cinste, V4-colegialitate;

Pentru verificarea ipotezei H04 am aplicat testul ANOVA, semnificativ pentru un nivel Sig.>0,05. Putem afirma cu o incredere mai mare  de 95% ca mediile calculate la nivelul anilor de studii nu difera semnificativ. Asadar , rezultatul referitor la importanta pe care respondentii o acorda "valorile financiare" poate fi extins la intreaga populatie - studentii Facultatii de Constructii de Masini.

Tabelul 3. Grupe de valori apreciate de respondenti la locul de munca.

Pentru stabilirea proportiei studentilor care au enumerat , printre valorile pe care le-ar aprecia la viitorul loc de munca, pe unul din primele trei locuri, valorile financiare , am aplicat formulele 3.1 si 3.2 (pentru calculul erorii standard : Sq si limitelor intervalului  de incredere : Li si Ls ). Pentru f=0,496 si n=256(tabelul 4), am determinat Sq=0,0312, Li=0,4348 si Ls=0,5571.

Sq=√f(1-f)/n (3.1), Li=f-1,96Sq Ls=f+1,96Sq (3.2)

Unde f=estimatia proportiei

n=volumul esnationului

Putem afirma cu o incredere de 95% ca procentul studentilor care at enumera printre valorile pe care le-ar aprecia la viitorul loc de munca, pe primele trei locuri, valorile financiare este cuprins intre 43% si 55,7%. In concluzie, H04 se confirma.

Tabelu 4. Valori apreciate la locul de munca : statistica.

Descriptive statistics

4.Partea a II -a . Analiza legaturiolor statistice

4.1. Pe scurt despre modelarea statistica

Modelarea economico- matematica este folosita in management "ca alternativa la experimentul utilizat in stiintele exacte" (Ratiu-Suciu, 2002). Scopul elaborarii unui model econometric este, printre altele, acela de a explica o situatie existenta.

Fenomenele aflate sub influenta unui numar mare de factori, de cauze, sunt cu atat mai complexe cu cat, pe de o parte, relatiile de cauzalitate se manifesta cu intensitati diferite si in sensuri diferite, iar pe de alta parte, unii factori sunt greu de cuantificat sau exprimat. Aceste fenomene pot fi cunoscute prin utilizarea metodelor statistice(Pecican, 1994). Modelul statistic este "o veriga intermediara intre teorie si practica" (Ghita, 2005), putand fi utilizat pentru verificarea de ipoteze si pentru simularea diferitelor aspecte ale legaturilor existente intr-un set de variabile.

Intensitatea legaturii dintre variabile este studiata prin analiza de corelatia, in timp ce analiza de regresie este folosita pentru:

estimarea valori unei variabile dependenta(efect) tinand cont de valorile altor variabile independente (cauze);

evaluarea masurarii in care efectul poate fi explicat prin cauza sau un set de cauze;

identificarea unui set de cauze ce trebuie luate in considerare pentru estimarea efectului.

Tabelul 5. Aspecte importante pentru satisfactia muncii - testarea egalitatii mediilor, grupate dupa an de studiu

ANOVA

Test of homogenity of variances

Tabelul 6. Aspecte importante pentru devotamentul fata de firma angajatoare - testarea egalitatii mediilor, grupare dupa an de studiu

ANOVA

Test of homogenity

O data rezolvate problemele de identificare a existentei, sensului si formei legeturii dintre variabile se poate aproxima modelul de regresie, rezultatul ei conducand la identificarea rolului fiecarei variabile. Dupa ce parametrii modelului de regresie au fost estimati, in urmatoarele etape se testeaza seminificatia statistica a modelului si a parametrilor de regresie, apoi se analizeaza factorii reziduali.

Pentru testarea semnificatiei statistice si a validitatii modelului se verifica:

daca variabilele sunt puternic interconectate sau o variabila independenta poate fi explicata printr-o combinatie liniara a celorlalte variabile independente incluse in model : diagnosticul de coliniaritate.

Semnificatia modelului (testul z) si semnificatia raportului dispersiilor(testul Fisher) : validitatea modelului.

Influenta altor factori reziduali neinclusi in model si eroarea standard a estimarii.

4.2. Elaborarea modelelor

Elaborarea modelelor a fost precedata de analiza de corelatie, in urma careia au fost identificate variabilele independente selectate pentru a fi incluse ina anliza de regresie multipla in SPSS. In tabelul urmator sunt prezentate codurile variabilelor incluse in analiza.

Tabelul 7.Codurile variabilelor utilizate in analiza de regresie.

Selectia variabilelor indepente care exprima optim variatia variabilei dependente s-a facut prin " eliminarea pas cu pas " (Backward), procedeu ce consta in introducerea in model a tuturor variabilelor, apoi eliminarea la fiecare pas a variabilelor independente care sunt cel mai slab predictor.

4.2.1.Modelarea aspectelor ce determina devotamentul fata de firma angajatoare

I.   Modelul SFM : Importanta acordata cunoasterii scopului si finalitatii muncii. In tabelul urmator este prezentat acest model :

Tabelul 8. Sumarul modelului SFM

Testarea validitatii modelului de regresie SFM:

Modelul s-a dovedit a fi valid deoarece valoarea calculata a testului F a fost F=19,916, pentru un nivel de semnificatie Sig.<0,05.

Modelul explica 21,2% din variatia totala a variabilei SFM (R2=0,212). Restul de 78,8% este influentata de alti factori reziduali neinclusi in model, eroarea standard a estimarii fiind 0,57.

II.   Modelul SPM : importanta acordata satisfactiei profesionale oferite de munca, este reprezentata in tabelul urmator :

Tabelul 9. Sumarul modelului SPM

Testarea validitatii modelului  de regresie SPM :

Modelul s-a dovedit a fi valid deoarece valoarea calculata  a testului F a fost F=16,178, pentru un nivel de semnificatie Sig.<0,05.

Modelul explica 17,7% din variatia totala a variabilei SPM (R2=0,177). Restul de 82,3% este influentata de alti factori reziduali neinclusi in model, eroarea standard a estimari fiind 0,51.

III.   Modelul  AM : importanta acordata aprecieri muncii fiecarui angajat

Tabelul 10. Sumarul modelului AM

Testarea validitatii modelului de regresie AM:

Modelul s-a dovedit valid deoarece valoarea calculata a testului F a fost F=18,201, pentru un nivel de seminificatie Sig.<0,05.

Modelul explica 23,6% din variatia totala a variabilei AM (R2=0,236). Restul de 76,4% este influentata de alti factori reziduali neinclusi in model, eroarea standard a estimarii fiind 0,62.

IV.   Modelul A : importanta acordata armoniei la locul de munca

Tabelul 11. Sumarul modelului A

5.Scurta concluzie

Majoritatea studentilor considera "conortul locului de munca" foarte important pentru alegerea viitorului loc de munca, in timp ce " varietatea muncii" si "transmiterea publica a preocuparii firmei pentru angajati" sunt importante.

Contrar asteptarilor, mai putin de 60% dintre studenti ar enumera, pe primele trei locuri ca importanta pentru valorile pentru valorile pe care le-ar aprecia la viitorul loc de munca, valorile financiare.