Tiodifenilamina, Phenothiasinum
Generalitati
Fenotiazina este o substanta cristalina, colorata in galben verzui pana la verde cenusiu, cu miros slab caracteristic, fara gust. Se topeste la 180-185 grade. Este practice insolubila in apa, solubila in alcool, eter, cloroform, acetona. Se intrebuinteaza in special in medicina veterinara ca antihelmintic si insecticid. Se mai poate folosi si ca antiseptic urinar. In schimb este o substanta de la care deriva o serie de medicamente importante, cu actiune neuropsihica (derivatii fenotiazinici)
Derivatii fenotiazinici (neurolepticele)
Neurolepticele constituie o clasa farmacoterapeutica a carei caracteristica majora consta in geneza efectelor antipsihotice. Utilizarea lor clinica a permis obtinerea unor succese remarcabile in terapia afectiunilor psihice. Neurolepticele au utilizari si in alte domenii ale terapiei, respective in medicina interna, neurology, anesteziologie.
Din punct de vedere structural neurolepticele se pot clasa in :
Fenotiazine
Tioxanteni
Sutirofenone
Indoli
Dibenioxazepine
Prima fenotiazina neuroleptica a fost clorpromazina, sintetizata in Franta in 1950 si folosita in terapia psihiatrica din 1952. Cu acest medicament a inceput era terapiei moderne antipsihotice. In functie de natura catenei atasate nucleului fenotiazinic ele se pot clasifica in:
compusi cu catena aminoalchilica:
-promazina (Romtiazin)
-clorpromazina (Clordelazin, Largactil, Plegomazin)
-triflupromazina (Vesprim)
-levomepromazina (Nozinan)
compusi cu catena laterala piperidinica:
-tioridazina (Melleril)
-periciazina (Neuleptil)
- mesoridazina (Serentil)
-piperacetazina (Quide)
compusi cu catena laterala piperazinica
- trifluoperazina (Stelazine)
- tioproperazina (Mjeptil)
- acetofenazina (Tindal)
- perfenazina (Trilafon)
- proclorperazina (Emetiral)
- flufenazina (Prolixin)
- carfenazina (Proketazine)
Se stie ca fenotiazinele neuroleptice blocheaza o serie de receptori farmacologici, si in primul rand pe cei dopaminergici ( dar si ( adrenergici , serotoninergici, colinergici etc. )
Toxicocinetica - dupa absorbtie fenotiazinele difuzeaza repede in toate tesuturile. Biotransformarea are loc rapid si intens la nivelul sisitemului triciclic cu formarea sulfoxizilor si a metabolitilor fenolici. Unii metaboliti sunt activi biologici si altii inactivi. Se elimina rapid pe cale renala. Eliminarea este diferentiata in functie de derivat. Trec bariera placentara.
Simptomatologia - intoxicatie acuta se manifesta prin tulburarinervoase (somnolenta ataxie tremuraturi, contractii musculare, mai rar convulsii urmate de coma) abolirea reflexelor si hipotermie, mioza, tulburari respiratorii, cardiocirculatorii.
Tratament - se efectueaza spalaturi stomacale sau se provoaca voma. Se administreaza purgative (ulei de ricin) Epurarea renala se face prin diureza fortata. De asemenea se combat convulsiile si starea de agitatie, precum si insuficienta respiratory si circulatory acuta.
Identificare
Se face pe corp delict, voma, spalatura stomacala prin extractie cloroformica alcalina
O sol. alcoolica de fenotiazina la tratare cu 10 picaturi apa de brom si agitare se coloreaza intens in rosu.
La tratare cu o picatura de clorura ferica, solutia alcoolica de fenotiazina se coloreaza intens in verde.
Reziduul de la extractia alcalina se trateaza cu o picatura de acid azotic fumans, apare o coloratie rosie. Amestecul se dilueaza cu 50 ml apa apare o tulbureala. La 1 ml din aceasta solutie se adauga 1 ml solutie sulfat feros, 1 ml acid clorhidric diluat si 0.10 grame pulbere de zinc, incalzind amestecul la fierbere. Apare o coloratie violeta.
Toxicitate
Actiunea ei antihelmintica nu este insa suficient de puternica pentru a justifica utilizarea ei, avand in vedere riscurile de intoxicatie la care expune.
