Oamenii au fost constienti din cele mai vechi timpuri de varietatea si de pluralitatea comportamentelor umane. In anul 450 i.Cr., Hipocrate distingea patru temperamente diferite - o ipoteza pe care mai tarziu au preluat-o si alti specialisti. Insa abia C. G. Jung a adus argumente mai consistente in sprijinul acestei teorii, in cartea sa Tipuri psihologice.
Savantul elvetian sustinea ca oamenii au anumite trasaturi specifice care pot fi identificate cu usurinta. Cartea lui Jung, desi acopera o mica parte din preocuparile sale, a reprezentat o baza solida pentru diversele studii de mai tarziu.
Printre cei care au recunoscut valoarea ei s-a numarat si Katherine Myers din Statele Unite, care a gasit acolo confirmarea propriilor ei teorii. Katherine Myers era de multa vreme fascinata de diferentele psihologice dintre indivizi, iar teoriile lui Jung au incurajat-o si stimulat-o sa-si continue cercetarile.
Desi nu erau psihologi, Katherine si fiica ei Isabel au studiat teoriile lei Jung timp de patruzeci de ani, cu atentie si rabdare, in ciuda dificultatilor si lipsei de recunoastere. La sfarsitul acestei perioade, in 1962, au formulat un chestionar care permitea clasificarea si identificarea a saisprezece tipuri de personalitate. Chestionarul a fost numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (Myers-Briggs Type Indicator - MBTI).
La inceput, ideea tipurilor nu a fost primita cu prea mare entuziasm, dar in 1972 s-a infiintat in Florida un centru oficial de cercetare in domeniu, numit Center for the Application of Psychological Type (CAPT). Aceasta institutie, care isi propune sa stranga informatii si date despre tipuri de personalitate, s-a constituit cu vremea intr-un centru mondial. Din 1975 Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs este publicat in Statele Unite de catre Consulting Psychologists Press. Treptat, el a fost unanim recunoscut, iar interesul in privinta informatiilor pe care le contine a crescut considerabil, mai ales in perioada anilor '60. Tipologia respectiva se poate aplica oricarui individ, indiferent de zona culturala din care provine.
In ultimii ani, profesorul american David Keirsey a adus cea mai substantiala contributie la studiul tipurilor. Urmand, timp de aproape patruzeci de ani o metoda proprie de investigatie, el a conceput o teorie despre temperament care simplifica mult Indicatorul Myers-Briggs. Keirsey sustine ca cele saisprezece tipuri initiale - altminteri greu de retinut - pot fi grupate in patru temperamente de baza si da indicatii precise pentru identificarea acestora.
Nota distinctiva a oricarei personalitati este data de caracteristicile ei dominante. Dintre toate caracteristicile pe care le detine un individ, el prefera sa le foloseasca in mod constant pe cele mai bine conturate, numite predispozitii. Celelalte caracteristici, mai putin dezvoltate, sunt oarecum neglijate in comparatie cu acestea. Predispozitiile definesc variatele aspecte (sau functii) pe care le imbraca interactia individului cu lumea. Urmatoarele patru perechi de caracteristici (sau predispozitii) vor forma tipul de personalitate pe care il reprezinta persoana respectiva.
Caracteristicile de baza ale personalitatii:
Extravertirea (e) si introvertirea (i)- legate de preferinta noastra pentru lumea exterioara, respectiv interioara.
Functia senzoriala (S) si cea intuitiva (I)- legate de modul in care asimilam informatii despre lumea inconjuratoare.
Functia reflexiva (R) si cea afectiva (A) - legate de procesul prin care luam decizii.
Functia juducativa (J) si cea perceptiva (P) - legate de preferinta noastra pentru un stil de viata mai organizat, respectiv mai flexibil.
Extravertitul Introvertitul
-- Prefera sa lucreze impreuna cu alti -- Ii place, din cand in cand, compania
oameni si se simte nefericit cand e singur. oamenilor, dar are nevoie si de momen-
Doreste compania oamenilor si in momen- te de singuratate in care sa citeasca, sa
tele de destindere. mediteze sau pur si simplu sa aiba
liniste.
-- Se simte bine intr-un grup si este in ge- -- Prefera grupurile mici si contactele
neral vorbaret si prietenos. Perioadele prea cu cate un singur om. O companie prea
lungi de singuratate pot sa-l deprime. numeroasa il oboseste si-l vlaguieste.
-- Cere noutati despre toata lumea; este -- Asteapta sa primeasca noutati de la
interesat de tot ce inseamna lume exteri- ceilalti. E mai interesat de lumea interi-
oara. oara a reflectiei decat de lumea exteri-
oara.
-- Este de obicei deschis si se imprietenes- -- Este rezervat si are uneori dificultati
te usor; cunoaste multa lume. de comunicare. Isi face mai greu priete-
ni, dar se simte foarte legat de ei.
-- Acumuleaza energie din contactele cu -- Se "realimenteaza" din surse interi-
oamenii, dar isi epuizeaza repede rezervele. oare de energie; are tendinta sa-si eco-
nomiseasca energia in s-o cheltuiasca.
-- De obicei, discuta deschis cu cei din jur, -- Cand se afla intr-un grup, are nevoie
isi exprima sentimentele si vorbeste cu de timp de gandire inainte de a-si spu-
placere la telefon. ne opinia. In general nu intervine in
conversatia celorlalti. Este posibil sa
nu-i placa sa vorbeasca la telefon.
-- Este impulsiv; intai actioneaza, apoi -- Prefera sa gandeasca inainte de a
gandeste. actiona; uneori nu actioneaza la mo-
mentul oportun.
-- Vorbeste cu usurinta despre el insusi si -- Este mai greu de cunoscut, caci isi
isi exprima parerile fara retineri. Compania ascunde calitatile. Compania extrover-
introvertitilor ii produce o senzatie de dis- titilor ii trezeste un sentiment dureros.
confort, intrucat ii displace tacerea.
Senzorialul Intuitivul
-- Realist, cu simt practic, rezonabil. - Are imaginatie, e inchlinat spre reflec-
tie.
-- Se conformeaza instructiunilor; atent la -- Uneori nu se conformeaza instructi-
detalii. unilor; actioneaza pe neasteptate; nu e atent la detalii.
-- Ia lucrurile asa cum sunt; face uz de -- Inventiv; ii plac schimbarile si varie-
metode deja verificate. tatea.
-- Da mare importanta trecutului, crede ca --Da mare importanta viitorului si crede
orice decizie trebuie sa se bazeze pe expe- ca deciziile trebuie luate in functie de
rienta trecuta. posibilitatile ulterioare.
-- Se implica in tot ce se intampla acum si --Poate parea absent. Caci nu e intersat
este "cu picioarele pe pamant"; stie sa se de ce se intampla acum, ci de ceea ce
bucure de clipa prezenta. s-ar putea intampla; are "capul in nori".
-- Crede ca datele concrete sunt impor- -- Interesat mai ales de idei si posibilita-
tante si trebuie exploatate; in general, do- ti; se intampla sa neglijeze date concrete
meniul posibilului nu-l intereseaza. importante.
-- Are tot timpul ceva de facut si asta il --Are tot timpul in minte idei si proiecte.
relaxeaza.
-- Esential pentru el este sa se simta util. - Esential pentru el este sa creeze.
-- Observa detaliile, dar uneori nu are -- Vede mai curand intregul decat
perspectiva intregului. detaliile si poate sa nu aiba simt de ob-
servatie.
-- Adesea, ii considera pe intuitivi cam -- Adesea, ii considera pe senzoriali
inconsecventi, lipsiti de simt practic si cam plicticosi si incapabili sa priceapa
nerealisti. o idee.
Reflexivul Afectivul
-- Ia decizii sub influenta ratiunii; este -- Ia decizii sub influenta sentimentelor;
impersonal si obiectiv cand alege. tine cont de valorile subiective si perso-
nale cand alege.
-- Priveste lucrurile din unghi logic si ratio- --Priveste lucrurile din unghiul nevoilor
nal. umane; crede ca acestea trebuie sa pri-
ze intodeauna.
-- Bun analist, are principii ferme. - Simpatia si armonia dintre oameni
sunt pentru el esentiale.
-- Reactioneaza emotional la fel ca un afec- -- Isi exteriorizeaza sentimentele.
tiv, dar pentru ca nu se exteriorizeaza
multi il cred insensibil.
-- E devotat firmei sau companiei in cadrul -- Este devotat sefului si colegilor de
careia lucreaza; este capabil sa faca fata serviciu; se simte implicat in majorita-
oricarei situatii fara sa se implice emotio- tea situatiilor si incerca sa mentina ar-
nal. monia in relatiile umane.
-- In majoritatea cazurilor, ramane ferm pe -- In majoritatea cazurilor, se lasa
pozitie. convins de doleantele oamenilor.
-- Crede de obicei ca afectivii sunt cofuzi si -- Crede de obicei ca reflexivii sunt
ilogici. Calculati si fara inima.
Judicativul Perceptivul
-- Prefera sa duca lucrurile la bun sfarsit. - Prefera sa lase lucrurile sa decurga
firesc, o data cu fluxul vietii.
-- Isi fixeaza termene-limita si le respecta; -- Termenele-limita nu-i folosesc decat
se conformeaza programului stabilit. ca sa-si aminteasca ce-ar trebui facut;
aduce frecvent schimbari programului initial.
