Viata Intra-uterina
Fecundatia - procesul de fuziune dintre cei 23 de cromozomi ai spermatozoidului si cei 23 de cromozomi ai ovulului.
Etapa Embrionara
30 de ore - celula-ou e clivata.
3 zile - celula ou - zigotul - se divide in 16 celule.
5 zile - oul clivat prezinta 3 foite embrionare. Astfel din ectoderm se formeaza apoi celulele pielii, sistemul glandular, parul, unghiile, organele senzoriale si sistemul nervos . Din mezoderm vor aparea muschii, structurile profunde ale pielii, sistemul excretor. In fine din ectoderm vor lua nastere organele interne (plamanii, glanda tiroida, timusul si glandele salivare). Zigotul migreaza din trompa uterina in uter.
1 saptamana - zigotul capata o noua identitate - blastocist.
10 zile - volumul embrionului creste de 8000 de ori iar dimetrul de 20 de ori.
14 zile - se constituie celulele Stem - fiecare in parte e capabila sa editeze memoria protogenetica a individului.
3 saptamani - Ritmul de Multiplicare a celulei nervoase e de 20 000 de neuroni pe minut.
4 saptamani - embrionul de 3 mm secreta hormoni speciali care impiedica menstra mamei.
5 saptamani - inima incepe sa bata. Embrionul isi dezvolta placenta si bursa amniotica. Placenta se fixeaza in peretii uterului pentru a-si extrage oxigenul si substantele nutritive din organismul mamei. Nutritia este histotrofa - hranirea se face din secretia mucoasei interne si din substantele sacului vitelin.
7 saptamani - se formeaza ochii / limba / gura. Embrionul initiaza primele reactii motrice. Ficatul e capabil sa produca celulele din sange.
9 saptamani - embrionul ajunge fetus de 2,5 cm cu toate organele corpului formate. Mainile si picioarele isi dezvolta degetele. Dintii incep sa se structureze in interiorul gingiilor.
10 saptamani - degetele sunt inca unite prin membrane.
11 saptamani - fetusul de peste 7 cm inoata bine in oceanul amniotic.
12 saptamani - Ritmul de Multiplicare a celulei nervoase atinge 30 000 de neuroni pe minut. Pleoapele unite se dezvolta peste ochii deja complet formati. Corzile vocale sunt finalizate. Se constata plansul tacit. Se suge degetul. Apar unghiile.
Etapa Fetala Precoce
16 saptamani - fetusul de 14 cm la nevoie sughita. Sunt formate genele si sprancenele. Limba e acum dotata cu papile gustative. Cel mai mult se dezvolta sistemul muscular. Se finalizeaza procesul organo-genezei.
20 de saptamani - osificarea pleaca de la o matrice cartilaginoasa.
Fetusul de 21 cm poate auzi sunete din exterior. Buricele degetelor dispun de amprente.
24 de saptamani - fetusul de 33 cm e protejat la nivelul pielii cu par fin de o centura neoderma. Copilul inspira si expira lichidul amniotic prin plamanii deja formati.
26 de saptamani - surasul si plansul se interfereaza. Fatul casca.
Etapa Fetala Tardiva
28 de saptamani - exista 6 straturi in alcatuirea scoartei cerebrale. Dupa 2 luni si jumatate post-fecundatie si pana la nastere nutritia devine hematotrofa - hranirea are loc prin sangele matern care trece in organismul pruncului prin cordonul ombilical.
38 de saptamani - apar hormonii ce vor declansa travaliul.
Viata Extra-uterina
Exista aproximativ 100 de trilioane de celule in organism. La nastere volumul creierului nu e dezvoltat decat in proportie de 25 % !
Genomul uman contine 3164,7 milioane de baze chimice . Benzile de ADN continute intr-o singura celula daca ar fi rulate la maximum pentru a fi surprinse rectiliniu atunci ar ajunge la 2 m. Daca toate benzile de ADN aflate in fiecare celula a corpului ar fi suturate s-ar parcurge ipotetic de peste 600 de ori distanta Terra - Soare.
Pentru a scrie codul intregului genom uman o persoana ar trebui sa tasteze 60 de cuvinte in fiecare ora din cele 8 zilnic timp de aproape 50 de ani. Un bloc de ADN anhidratat avand gabaritul unui cub sub 1 mm poate capta tot atata informatie cat un 3lion de CD-uri. Fiecare om din 10 va dezvolta o tulburare genetica mostenita intr-un anumit moment al vietii sale. Nu toate avariile genetice sunt in detrimentul sanatatii. In anemia celulelor in forma de semiluna o copie a celulei izoforme confera organismului rezistenta la malarie. Campurile magnetice produc avorturi spontane. Nou-nascutul are urme de meconiu neodermal. Perimetrul craniului natal - 34 cm.
72 de ore - copilul poate pierde cca 10% din greutatea natala - 2500 g. Talia natala e de 49 cm. Reactioneaza la figura umana si e sensibil la lumina. Suspensia ventrala nu permite controlul asupra pozitiei capului. Copilul neo-natal are cel mai frecvent ochii albastri intrucat irisul nu dispune inca de melanocite. Treptat insa acestia produc pigmenti care determina si explica schimbarea culorii irisului. Pruncul intoarce capul dintr-o parte in cealalta.
3 saptamani - apare suferinta.
1 luna - ridica pieptul. Membrele inferioare sunt destinse. Tine capul in suspensie ventrala cateva secunde. Emite sunete laringiene. Se constata reflexul de mers si de-apucare prin flectarea degetelor in pumn. Priveste persoane si urmareste obiecte cinetice. E atent la fata mamei atunci cand aceasta ii vorbeste. Comuta privirea in directia sunetului. Plange la foame si disconfort. Face miscari atunci cand i se vorbeste sau zambeste.
11/2 luna - apar lacrimile.
2 luni - localizeaza si fixeaza obiectele. Recunoaste figura mamei. Apar surasul si placerea. Emite vocale solitare. E atent cand i se vorbeste. Zambeste la contacte sociale.
3 luni - intinde mana spre jucarie dar nu o nimereste. Apare rasul si se constata mimica dezolarii. Urmareste miscarile propriilor maini. Localizeaza directia sunetului. Via sunete articulate se manifesta ganguritul. Pana sa coboare laringele cu cca. 3 cm copilul in acelasi timp emite sunete si degluteaza.
Reflexul hidrocinetic al pruncului se explica prin experienta ancorata intrauterin in oceanul amniotic.
4 luni - greutatea se dubleaza in raport cu cea natala. Pozitia capului e ferma iar mainile se-ating in joaca. Nu poate ridica jucariile pe care le scapa din maini.
Rade in hohote sau cascada. Manifesta suparare si furie la contuzionarea sau sistarea contactului social. Mimica si gestica tradeaza placerea.
5 luni - apar anxietatea si agresivitatea. Se sprijina in antebrate si isi duce piciorul la gura. Tine spatele drept. Duce obiectele la gura cu ambele maini. Stropeste cu apa. Intinde bratele spre biberon. Cauta cu privirea obiectul de joaca atunci cand il scapa. Retine in mana un obiect si priveste la altul. Mama devine persoana privilegiata. Deosebeste persoanele straine de celelalte.
6 luni - volumul creierului atinge 50% din valoarea definitiva. Zambeste imaginii din oglinda. Incearca sa recupereze obiectul pierdut. Surade persoanei cunoscute. Trece repede de la plans la ras. Imita mimica anturajului.
7 luni - se sprijina pe-o mana si se rostogoleste. Ridica spontan capul. Duce mancarea la gura cu-o singura mana. Transfera un cub dintr-o mana in cealalta. Spune Ba sau Da ori Ea. Vrea sa fie cu mama si-n bratele ei in momentele de relaxare ori avanictemerale.
Un grup de cercetatori de la Universitatea Tūrku din Finlanda a descoperit ca, daca bebelusilor adormiti li se creeaza un mediu cu anumite sunete, in dimineata urmatoare ei le vor recunoaste. Una din explicatiile date de medici acestui fenomen este aceea ca bebelusii nu-si debranseaza creierul atunci cand dorm, asa cum se intampla in cazul adultilor. La o varsta precoce se stie faptul ca intuitia si instinctele actioneaza in mod prioritar, pentru ca lipsesc experientele si elementele care structureaza o judecata analitica a puiului de om. Dar bebelusii raman conectati in mare masura la stimulii externi - sunet, lumina, miros, contactul fizic - pentru a acumula experiente in mod continuu, dincolo de bariera ciclului veghe-somn.
Pe masura ce omul se indreapta spre maturitate, trecand prin copilarie si adolescenta, emisfera stanga a creierului e stimulata prioritar (memorie, analiza, strategie, logica), in detrimentul emisferei drepte (instinct, intuitie, creativitate). Astfel, la adulti in timpul somnului creierul se deconecteaza de la realitate, ceea ce permite ES sa se refaca. In locul ei este activata ED - somnul e una din metodele de anihilare a discernamantului, alaturi de stres puternic, consum de droguri si bauturi alcoolice. Gandirea alternativa e putin productiv / unilateral / infirm.
Emisferele Cerebrale - principalele specializari :
E C - S E C - D
Capacitate lingvistica dezvoltata
Are nevoie de cuvinte
Respecta sintaxa
Spirit logic-analitic-rational
Ia decizii si le executa
Atentie focalizata
Constiinta timpului
Limbaj digital
Nevoia de explicatie
Gandire secventiala Capacitate lingvistica paupera
Construieste imagini
Priveste aspecte non-verbale / para-verbale
Sintaxa vizuala
Sintaxa fonica
Atentie difuza
Non-temporal
Limbaj analogic
Se sprijina pe intuitie
Holognosie
La copii - pana la o anumita varsta - creierul ramane, in timpul somnului, conectat la stimulii externi, ceea ce inseamna ca bebelusii acceseaza concomitent serviciile ambelor emisfere ale creierului. In starea de veghe se pastreaza acelasi tip de gandire izocrona - mult mai productiva si mai vasta.
Si totusi, cand se produce fisura ? In ce punct cronologic se manifesta trecerea la gandirea alternativa ? Acest proces negativ incepe odata cu intrarea copilului in sistemul educational institutionalizat, unde - in mod eronat - se stimuleaza o gandire analitica, ceea ce provoaca un grav dezechilibru in personalitatea, comportamentul si modul de a rationa si relationa al omului din viitor.
8 luni - apare bucuria. Cuvintele sunt transate sau macelarite. Elementele izofone sunt iterate - MA-MA si TA-TA. Teama fata de persoanele alogene e manifesta. Revendica prezenta mamei. E capabil de furie pentru a obtine sau refuza ceva. Plange cand e certat si se bucura atunci cand i se vorbeste frumos.
9 luni - adopta si speculeaza pozitia sarpelui. Cauta si descopera obiectele
ascunse. Se ridica singur in picioare. Arata un obiect cu aratatorul.
Pronunta un cuvant cu sens. Bea din cana. Se exprima prin gestica.
Imita Marche - Arriere.
10 luni - greutatea in raport cu cea natala se tripleaza. Proteinele produc ascensarea cerintelor energetice cu 30 % si a grasimilor cu 14 %. Glucidele raspund si ele printr-o augmentare de 5 %.
Asculta ceasul. Reactioneaza cand i se pronunta numele. Suge policele.
1 an - copilul cu un volum al creierului de 60% din valoarea celui definitiv se ridica si face cativa pasi dar cade. Se deplaseaza sprijinindu-se in mani si picioare. Merge tinut de-o mana. Rade cand isi vede chipul in oglinda. Vrea sa-l atinga dar nu-l recunoaste inca. Reuseste sa emita sunete carora li se da sau recunoaste un sens . Loveste mingea si selecteaza jocurile. Imita cainele sau vaca si ceasul. Manipuleaza lingurita.
1 an si 3 luni - merge singur. Se catara pe scari. Sta in genunchi. Cladeste un turn din 2 cuburi. Traseaza o linie cu creionul. Priveste atent imaginile tomice. Manifesta cateva dorinte sau necesitati. Se hraneste singur cu lingurita. Isi imbratiseaza parintii.
11/2 an - copilul e sigur pe mersul lui. Construieste un turn din 3 cuburi. Il intereseaza pozele. Sare pe ambele picioare. Fuge cu dificultate. Rasfoieste cartea ventiland 2 pagini deodata. Arata 2 parti ale corpului. Executa 2 ordine elementare. Cunoaste semnificatia a 10 cuvinte. Vorbeste despre el la alta persoana. Numeste poze. Identifica mai multe parti ale corpului. Formeaza propozitii simple. Ajuta la stransul jucariilor. Se echipeaza singur.
2 ani - volumul creierului atinge 75% din valoarea definitiva iar capul copilului reprezinta 1/5 din corp. Rasfoieste o carte fila cu fila. Deseneaza cercul si linia verticala. Realizarea unui turn cere 6 cuburi. Numeste 4 parti ale corpului. Executa 4 ordine simple. Exerseaza Marche - Arriere. Alearga. Cere hrana si de baut. Spune cand vrea sa mearga la toaleta. Repeta cuvintele mamei.
21/2 ani - apare controlul sfincterial. Merge pe varfurile picioarelor. Copilul sare. Construieste un turn din 8 cuburi. Tine creionul strans in pumn. Realizeaza diferentele de sex. Numeste 7 ilustrate cromate si obiecte uzuale. Totodata numeste o culoare. Foloseste pronumele Eu si isi descopera numele intreg.
