AVAN - LIMINARII
MODELUL EFABIL
MODELUL SIDIAR
MODELUL HIPSOGEN
MODELUL ALOHTON
BIBLIO - MAPA
AVAN - LIMINARII
Personalitatea de grup e o sintagma frumoasa dar trista pentru ca ea suscita fara sa convinga interesul general. Impedimentul a devenit (raliat) cu timpul atu.
Bourdeau afirma ca-n evolutia societatii Habitus-ul reflecta principiul transformarii raporturilor de forte in raporturi de semnificatie (legitime).
Vointa sociala - pentru Ferdinand Tonnies - se explica prin Gemeinschaft - Comunitatea (Vointa Organica - Fiecare apare de la Sine) si Gesselschaft - Societatea (Vointa Reflexiva - Fiecare se afirma pentru Sine).
A defini societatea ca un ansamblu de sisteme de relatii impune - dupa Alain Touraine - excluderea posibilitatii ca ea sa fie considerata produs al unei idei / intentii / valori. Panteismul stipuleaza un Dumnezeu meta-scient iar deismul promoveaza ratiunea meta-ectenica. Pavel - constata Jean Delumeau - este apostolul paganilor. Cu el incepe prin renuntarea la postul negru elenizarea crestinismului sau procesul de afiliere a credintei la gandire.
Spiritul uman se simte - dupa Bacon - amenintat de :
- idolii tribului (opiniile preconcepute si iluziile simturilor)
- idolii pesterii (factorii personali)
- idolii forului (definitiile si explicatiile favorabile expresiilor improprii si controverselor sterile)
- idolii teatrului
Raporturile sociale - crede Wiese - se cer investite in relatii inter-umane (unire / cooperare / emulatie) si complexe (masa / grupul / colectivitatea abstracta
/ institutiile cu rol coeziv). Formele de socializare sunt functie de raportul valoric instituit intre normele prototip si cele de natura ercitiva :
- pozitiva / concordanta
- pozitiva / discordanta
- negativa / concordanta
- negativa / discordanta
Institutiile Totale - constata Goffman - sunt medii de viata ce impun
subiectului un mod de existenta auster (armata) / penitent (puscaria).
Moreno - influentat de Bergson si Freud - afirma ca spontaneitatea / creativitatea reflecta sursa relatiilor dintre indivizi. Modelul comportamental are rol identitar
pentru subiect insa provoaca acestuia frustrare deoarece nu i se acorda licit forme
de exprimare a atractiilor / repulsiilor. Copiii din medii eterogene stabilesc mai
usor raporturi alogene cu ceilalti minori decat o fac adultii intre ei.
Müllman distingea 3 etape in constituirea sectei :
- ivirea unui profet (liderul de opinie)
- formarea grupului (mediul de recrutare / validare a conceptelor actant)
- adeziunea populatiei (colportarea si defensa ideilor)
Un rol important in proliferarea sectelor il are criza sistemului de valori.
Fenomenele Seekers (trans-ectenicul) si Zombi (gnoseo-pareza) sunt specifice psihologiei sectei. Adeziunea la secta este facultativa dar in principiu ireversibila. Viziunea proprie asupra lumii deriva dintr-un sistem religios anvergural. Primul sectant a fost insusi Adam. Secta individualizata prin caracterul disident si societatea se presupun pentru a se condamna reciproc.
Inter-actiunile umane - observa Winch - revendica modelul cultural / normativ pentru a facilita traducerea exclusiv prin idei / limbaj a relatiilor sociale.
Neo-retorica se impune printr-un discurs juridic / persuasiv / epidictic (valorile care fac sau invoca subiectul asertiv sunt admise de emitator si receptor).
Legile psiho-lingvistice - dupa Zipf - articuleaza influenta sociala :
- numarul cuvintelor ce se intalnesc cu o anumita frecventa este invers
proportional patratului acestei frecvente
- frecventa unui cuvant este invers proportionala rangului sau in ierarhia frecventei verbale
- cuvintele cele mai frecvente sunt cele mai scurte
- numarul de semnificatii ale unui cuvant se leaga printr-un raport constant de frecventa sa
Identitatea - crede Lipiansky - oscileaza inefemer intre alteritatea radicala si
similaritatea totala. Modelul deductiv-nomologic atesta cum unele notiuni usor de
apropiat nu totdeauna pot fi privite impreuna.
C1 C2 C3 . . . Ck (conditiile antecedente)
Explanans
L1 L2 L3 . . . Lr (legi generale)
E (concluzia si descrierea fenomenului explicat) - Explanandum
Explicatiile se valideaza contingental :
- non-stiintifice (subiective)
- pre-stiintifice (reducerea la familiar) (analogia) (eliptoide)
- nomologice (legea e unul din termenii explicatiei si nu explicatia insasi)
- etionome (premisele unui rationament nu sunt cauze ale unei concluzii)
- teleologice (conditionarea nu mai e antecedenta ci postcedenta)
- genetice (fazele succesiunii)
- didactice
Argumentele privesc afabil rationamentul demonstrativ (premise adevarate via deductie) / dialectic (premise probabile via inductie) / eristic (premise extra-realistice).
Retorica privita ca antiteza a dialecticii depaseste si apare din conflictul ideologic. Inferentele inductive (fizica si chimia) se autentifica prin cele deductive (matematica si logica). Intuitia e un rationament cu premise inconstiente. Deductia face diferenta intre exemplu si ilustrare (atuul / confirmarea argumentului).
Caracterizam laconic pe celalalt dar protestam energic atunci cand suntem asimilati circumstantelor favorabile unui verdict lapidar remis de Alter la adresa propriei noastre persoane.
Neutralitatea axiologica - remarca Weber - impune ca sociologia sa renunte la judecatile de valoare. Legile sunt vectorul actiunii constiente / deciziei formale
/ deliberate. Prin urmare ele accepta facil ameliorarea ori substitutia in raport cu
traditiile si moravurile societatii. Normele care nu se confunda cu opinia comuna sunt rationale iar moravurile meta-rationale. Institutionalizarea si ritualizarea normelor se
fac prin interiorizare / stabilirea unui sistem de sanctiuni.
Procesele anomice califica - dupa Szczepanski - entropia unui sistem social.
Taxonomia Hobhouse priveste epivolutia umanitatii :
- gandirea articulata / societatea pre-literara
- proto-stiinta / Orientul
- reflectia / Orientul
- gandirea sistematica si critica / Grecia
- gandirea stiintifica moderna / detenta - sec. XVII
Producerea / difuzarea / acceptarea / exploatarea / consecintele inovatiei reflecta si gestioneaza descoperiri ce privesc - patrunzator - experienta individului raportata la memoria sintala.
Gnoso-taxia Spengler intereseaza cultura antica (obiectul solitar) / occidentala (infinitul 3-dimensional) / araba (pestera sau bolta) / egipteana (labirintul) / chineza (natura) / ruseasca (infinitul).
Omenirea la Raspantie a realizat ca Eul nu opereaza niciodata direct asupra
realitatii, ci - constata Mesarović & Pestel - prin intermediul unui model mintal in absenta caruia actioneaza doar tropismele si instinctele.
Factorii biologici sau psihologici care intervin in declansarea sau gestionarea comportamentului sunt produsul unui mediu care a modelat individul. Subiectul se
enunta prin Genotip dar se traduce sau investeste prin Fenotip.
Principiul Identitatii A = A atribuit lui Heidegger este magistral interpretat de Lazurca - a fi identic cu tine se traduce prin a da viata raportului apeland la o instanta intermediara care implica prezenta reala / imaginara a unui Alter.
Din inconstient, socialul traverseaza ferm intra-psihicul si-l structureaza. Mecanismele defensive convoaca realitatea cognitiva a persoanei in cea sintala prin proceduri de cinetizare / dislocare a datelor eventive ce fac sau restaureaza obiectul constiintei.
Fringenta Mintala se enunta sintal prin Modele de Adaptare inter-umana la care persoana tinde sa se raporteze eligibil intr-o serie de circumstante ineligibile.
MODELUL EFABIL
Un lider ce poseda carisma - arata Gustave le Bon - poate face ca masele sa actioneze hipnotic - inconstientul sintal determina individul sa ignore ratiunea
propriului Eu in favoarea si sub tutela comportamentului meta-personal. Multimea este alcatuita din mai multi indivizi care isi pierd sau rateaza in mare obiectul constiintei
de sine. Membrii unei astfel de comunitati se supun Legii Unitatii Mentale a multimilor, care spune ca toti indivizii din grup au tendinta de a-si ignora propriile sisteme de
valori si incep sa se ghideze exclusiv dupa normele grupului respectiv. Intre
membrii care o alcatuiesc are loc o uniformizare a reactiilor - Legea Pantasarii.
Grupul gestioneaza un sentiment de siguranta la care individul accede inaleatoriu. Masele sunt impulsive, versatile si iritabile. Prin urmare ele pot trece de la o stare sau emotie la una antagonica intr-o penurie explicativa foarte pertinenta pentru aceasta. Deoarece sunt impulsive se poate motiva si atitudinea lor profund non-rascibila.
Masele sunt foarte credule - sentimentele pot fi usor induse. Faptele reale sunt permutate cu halucinatii si reprezentari ecto-veridice si care tind sa se se puna in acord si esenta
cu sistemul grupului. Violenta unor astfel de sentimente este de cele mai multe ori agabaritica din cauza lacunei de responsabilitate la nivel individual. Grupul este intolerant, autoritar si de cele mai multe ori conservator in convingerile sale. Moralitatea este si ea - in asemenea circumstante - decrementata. Multimile sunt capabile sa faca
insa si acte de sacrificiu, mai mari decat cele pe care le-ar putea realiza un individ izolat
dar aceste exercitii de Ethos nu sunt vectorul unui proces evaluativ personal, ci al impulsivitatii / sentimentului de siguranta pe care il remite under-liminal grupul.
Teoria instaurata pe relatia Stimul - Contagiune Mentala aduce in atentie
liderul care trebuie sa hipnotizeze masele pentru ca acestea sa ajunga automat
la Fereastra constiintei colective unde fiecare poate cadea de la inaltimea
asteptarilor intr-un anonimat sinergic - Sindromul lui Elpenor. Individul si
persoana lui nu mai se reprezinta in aceeasi identitate. Subiectul isi catapulteaza autoritatea Supra-Eu-ului in imaginea de Sine a liderului.
Atunci cand masele au puterea intervine haosul din cauza entropiei de sistem
pe care ele insele sunt cladite. Criteriul scopului unic nu e complet si deci se enunta infirm pentru definitia data. Sintal oamenii sunt mai degraba convocati decat uniti prin modul comun de-a specula realizarea unor interese adesea antagonice - instigatorii / naivii.
