Asadar,daca motivatia poate fi considerata "motorul" vietii noastre psihice.Afectivitatea constituie suportul sau energetic
"combustibilul" sau si totodata ecoul sau rezonanta in subiect a stimulilor ce actioneaza din exterior sau din interior,in functie de starea internaa individului la unmoment dat.Afectivitatea reflecta relatia subiectului cu obiectul,ceea ce justifica de ce acelasi obiect
provoaca trairi afective diferite.De exemplu,vizita unei persoane cunoscute te poate bucura atunci cand ai nevoie de comunicare dar te poate irita atunci cand este mai puternica trebuinta de odihna.
Fiind o entitate in acelasi timp biologica,psihica si sociala,omul normal se caracterizeaza printr-o multitudine de trebuinte,motive,interese,convingeri,etc,pe care insa nu si le poatesatisface integral si imediat,fapt ce-i provoaca o diversitate de trairi afective mai simple sau mai complexe,pozitive sau negative,trecatoare sau de durata,etc.Prin urmare,coexistenta celor doua categorii de fenomene psihice este evidenta si obligatorie.
Din perspectiva ontogenetica,motivatia si afectivitatea,care au o baza innascuta,evolueaza de la forme mai simple la forme mai complexe si variate sub influenta conditiilor de mediu social--cultural,la trebuintele organice,biologice,se adauga treptat cele de securitate,afiliere,stima si autorealizare,dupa cum arata piramida trebuintelor realizata de psihologul american Abraham Maslow.
Toate aceste tipuri de trebuinte pot semnaliza la un moment dat un deficit, o stare de saturatie sau suprasaturatie,ceea ce provoaca trairi afective diferite:fie insatisfactie,neplacere,fie incantare,placere sau de zgomot.
Motivatia se exprima in emotie,dar si emotiile se repercuteaza asupra motivelor,declansand actiunea.Acest din urma aspect este in general cunoscut,de exemplu,in domeniul comertului cand,prin realizarea de ambalaje si prezentari de produse "emotionante"(afectogene) se vizeaza si chiar se realizeaza de multe ori crearea trebuintei de a poseda respectivele produse si,deci,declansarea actiunii de cumparare a lor.
Ingemanarea celor doua fenomene a facut ca ele sa fie diferite unul prin celalat astfel,procesele afective au fost considerate "procese afective,condensate,cristalizate",aceasta pentru ca unel motivei-au dat nastere in urma acumularii unor trairi afective pozitive care tind sa se repete,provocand o stare de tensiune interna ce se cere satisfacuta,in timp ce altele se formeaza prin trairea unei sau unor emotii negative ce genereaza actiuni de evitare,respingere..de exemplu nevoia de a asculta genul de muzica preferat,in timp ce este satisfacuta,provoaca placere,bucurie,dar aceasta nevoie insasi a luat nastere tocmai prin condensarea bucuriilor traite anterior,la ascultarea respectivei muzici,care daca n-ar fi fost auzita,nici nu ar fi provocat aparitia unei asemenea trebuinte.Acest exemplu conduce la ideea dependentei trebuintelor specifice umane(materiale,spirituale )de mediul socio-cultural
si istoric in care individul creste si se dezvolta.Trebuintele si valorile mediului in care traieste ii sunt inoculate sau le interiorizeaza trecandu-le prin filtrul propriei personalitati dar totodata individul isi dezvolta o gama variata de trairi afective ca si diferite modalitati de exprimare a acestora.Prin urmare,saracia sau bogatia ca si calitatea influentelor sociale asupra fiecarei personalitati c soldeaza cu dezvoltarea unui sistem mai simplu sau mai complex de trebuinte si trairi afective,astfel se explica de ce unii oamnei sunt fericiti,multumiti daca au ce manca si ce bea,in timp ce altii traiesc toata viata sentimentul neimplinirii care ii determina sa caute permanent frumosul,dreptatea,etc.
Satisfacerea sau nesatisfacerea trebuintelor,insotite de trairi afective corespunzatoare,depind,asadar de corelarea factorilor interni cu cei externi de unde rezulta struncturi motivationale si afective diferite la fiecare om in parte,astfel incat caracteristicile celor doua fenomene psihice in sinteza cu altele,dau nastere trasaturilor de personalitate ce sunt definitorii pentru orice om.
