Aptitudinile sunt fie ereditare fie se dezvolta in cursul unei activitaai in funcaie de mediu æi de educaaie.
Dezvoltarea economica fiind un proces de creare de noi cerinae, sta la baza unui proces de creare de noi aptitudini. In aceste condiaii ne intereseaza posibilitatea de a prevedea reuæita profesionala plecand de la constatarea existenaei anumitor aptitudini. Reuæita profesionala nu este determinata de o aptitudine izolata, generala sau speciala, ci de un grup de aptitudini, dar æi de cunoætinae, deprinderi, interese, atitudini æi motivaaie.
O forma superioara de manifestare a aptitudinilor este talentul.
Talentul se defineæte ca ansamblul dispoziaiilor funcaionale, ereditare æi a sistemelor operaaionale dobandite ce mijlocesc performanae deosebite æi realizari originale in activitate (P. Popescu - Neveanu , 1978).
Forma cea mai inalta de dezvoltare a aptitudinilor care se manifesta intr-o activitate creatoare de insemnatate istorica o constituie geniul.
Tipuri de aptitudini:
generale:
memoria
spiritul de observaaie
atenaia
inteligenaa
speciale:
aptitudini tehnice
aptitudini psihomotorii
aptitudini senzoriale
aptitudini speciale
aptitudini de conducere æi de organizare
Temperamentul:
Forma de manifestare a personalitaaii sub, aspectul energiei, rapiditaaii regularitaaii æi intensitaaii proceselor psihice. Este latura dinamica a personalitaaii cu influenaa asupra caracterului.
Clasificarea clasica desemneaza patru tipuri de temperamente:
1. Sangvinic - rapiditate, vioiciune, calm, intensitate a emoaiilor æi superficialitate a sentimentelor, nazuita spre schimbare, instabilitate a intereselor æi inclinaaiilor, distribuaie æi comutare uæoara a atenaiei, maxima adaptabilitate, rezistenaa, menainere a rezistenaei æi echilibrului psihic.
2. Flegmatic - calm, lentoare, slaba reactivitate afectiva, durabilitatea sentimentelor, rabdare naturala, inclinaaie spre rutina, refuz pentru schimbari.
3. Melancolic - capacitate de lucru redusa in condiaii de suprasolicitare, slaba rezistenaa neuropsihica, sensibilitate acuta.
4. Coleric - nestapanire se sine, impulsivitate, agitaaie tumultozitate, nerabdare, explozivitate emoaionala, oscilaai intre activism impetuos æi depresie, inclinaaie spre stari de alarma æi angoasa.
Caracterul sau trasaturile de caracter
Reprezinta motivele æi scopurile acaiunilor omului faaa de munca æi societate, sau faaa de sine insuæi.
G. Allport clasifica trasaturile de caracter in:
- trasaturi cardinale (1-2) - trasaturi persistente, dominante æi reprezentative pentru subiectul in cauza;
- trasaturi centrale sau principale (20-30) - definesc profilul persoanei;
- trasaturi secundare - foarte numeroase, puain clare æi au o existenaa minora æi latenta.
PERSONALITATEA MANAGERULUI
Prin personalitate se inaelege, de obicei, "subiectul uman" considerat ca unitate bio-psiho-sociala, ca purtator al funcaiilor epistemice, pragmatice æi axiologice. Psihologia considera personalitatea ca un macrosistem al invarianailor informaaionali æi operaaionali, ce se exprima constant in conduita æi sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect" (cf. Paul Popescu-Neveanu, Dicaionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureæti, 1978, p. 532-533).
Personalitatea este o trasatura ce se dezvolta in componentele sale majore in jurul varstei se 5 ani. Freud a identificat 4 surse majore de tensiune: procesul de dezvoltare psihologica, frustrarile, conflictele æi ameninaarile. Procesul de reducere a acestor tensiuni este considerat cheia dezvoltarii personalitaaii(Freud 1949).
Personalitatea individului este o trasatura care se dezvolta permanent in timp, sub incidenaa tuturor factorilor de mediu, sociali, culturali æi educaaionali cu care omul vine in contact de-a lungul dezvoltarii sale.
Personalitatea manageriala nu este un dat æi nu poate fi asimilata in baza exclusiva a unor deprinderi cognitive. Ea se construieæte treptat, in timp, practica efectiva avand un rol deosebit de important in conturarea æi definitivarea acesteia.
Psihologia manageriala studiaza personalitatea managerului din perspectiva realizarii funcaiilor sale: prevederea, decizia, organizarea, comanda, coordonarea æi controlul.
