Sadoveanu este cel care introduce in literatura romana specia romanului de inspiratie istorica. In evolutia acestei se pot surprinde cateva perioade semnificative: romanele de inceput precum "Soimii" realizeaza o evocare istorica in spirit romantic punandu-se accent asupra trasaturilor de caracter ale personajelor si urmarindu-se intamplari spectaculoase pe fundalul unei istorii neguroase si pline de neprevazut. Scriitorul are mai putin vedere imaginea unei epoci, axandu-se asupra unor elemente pline de spectaculos si neprevazut, in spiritul romanului european. In a doua etapa, cand se refera la perioada de echilibru si progres in istoria Moldovei, documentarea este riguroasa iar atmosfera de epoca este redata in chip veridic. Este cazul epocii de gloria a lui Stefan cel Mare, aceasta fiind una din putinele perioade de afirmare a energiilor creatoare ale neamului. In concordanta evocare istorica este ampla, totala, lucru refelctat de romanul fluviu "Fratii Jderi". Perioada urmatoare este una de decadere, de involutie, reflectate de opere precum "Neamul Soimarestilor" si "Vremea Ducai-Voda". Evocarea se invaluie intr-un aer de balada si legenda, in prim plan ies personaje cu trasaturi alese dar care nu au forta sa readuca lucrurile pe fagas normal. E o perioada tulbure de spoliere crancena a poporului, de lupte pentru putere cu consecinte nefate. In spiritul viziunii lui Dimitrie Cantemir, autorul are in vedre momente de stralucire si de decadere, de crestere si de descrestere, specifice eviolutiei istorice.
E un roman cu o constructie ampla, echilibrata, urmarind un fir narativ bine conturat (2 teme---tema social-istorica si tema erotica). Actiunea romanului se petrece in Moldova di a doua jumatate a secolului al-17-lea in periada domniei lui Geogie Duca-Voda, personaj al carui caracter isi impune amprenta asupra vietii sociale si politice a tarii in mod nefast.
