Subliniind contrastui dintre ceea ce vrea sa para personajul ( "un domn ", un tanar educat) si ceea ce este el in realitate (un copil obraznic, lipsit de educate).
Universul operei. Expozitiunea
Elev cu rezultate slabe la invatatura, "tanarul Goe " este dus la Bucuresti, cu prilejul sarbatorii nationale de la 10 Mai, ca sa nu mai ramana repetent si anul acela. Cele trei doamne care-l insotesc cu o deosebita grija, oferindu-i aceasta nemeritata recompensa, sunt: mamitica, mam 'mare si tanti Mita.
Baiatul poarta un frumos costum de marinar, palarie de paie cu inscriptia "Le Formidable " si sub panglica palariei, biletui de calatorie infipt cochet de tanti Mita fiindca "asa tin barbatii biletul ".
Asteapta nerabdator sosirea trenului, pe peronul garii din urbea X. Nerabdator si obisnuit sa porunceasca si sa i se faca pe plac, Goe comanda incruntat ca trenul sa soseasca mai repede. Mam 'mare incearca sa-l linisteasca, sarutandu-l pe "puisor " si potrivindu-i incantata palaria: "Vezi ce bine-i sade lui - zice mam 'mare - cu costumul de marinel? "
In admiratia declarata a doamnelor, "tanarul Goe " le intrerupe cu obraznicie si fara menajamente "discutia filologica ", facandu-le "proaste " si corectandu-le, dar intr-un mod gresit, cu termenul "mariner ".
In contrast cu situatia sa de repetent, mam 'mare recunoaste cu admiratie "cultura " nepotului: "Apoi de! n-a invatat toata lumea carte ca d-ta! ", iar tanti Mita i se alatura numindu-l "procopsit " (destept, toba de carte).
Intriga
Trenul soseste, doamnele isi gasesc locuri in compartiment, iar Goe ramane pe coridor "cu barbatii ".
Desfasurarea actiunii
Avertizat prieteneste de un tanar bine intentional sa nu mai scoata capul pe fereastra, copilul ii raspunde obraznic, refuzand cu incapatanare sa ia in seama sfatul primit. Este parca jignit de modul in care i se adresase ( "mititelule ") si de gestui ocrotitor de a-l trage putin inapoi, nelasindu-l sa faca ce vrea: "Ce treaba ai tu, uratule? "
Raspunsul jignitor al baiatului, necuviincios de a se stramba la strain sunt urmate de o purtare sfidatoare la
a celui care indraznise sa-l contrarieze: se agata cu mainile de vergeaua de alama si scoate iar capul afara.