Razvan si Vidra - drama romantica
Drama este o piesa de teatru cu un continut grav, tratat uneori intr-o maniera comica, ceea ce permite amestecul celor doua categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul si tragicul. Drama este o specie moderna a genului dramatic, rezultat al unei mai mari libertati de creatie. In drama se regasesc mai multe curente literare printre care si romantismul. Romantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al XIX-lea, in Anglia, Germania si Franta.
Piesa "Razvan si Vidra" este o drama romantinca care urmareste destinul lui Razvan, evoluand de la conditia sa de tigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. In aceasta piesa intalnim mai multe trasaturi ale romantismului cum ar fi evaziunea in trecut, istorie sau traditie, Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin si de la un studiu istoric consacrat lui Razvan de Nicolae Balcescu. Intalnim motivul destinului care aminteste de tragedia greaca antica: "Tu! Da, tu esti o unealta a puterii fara nume,
Care tese nevazuta toate lucrurile-n lume,
Astfel c-ades muritorul, bun ca blandul mielusel
Face rele peste, far' s-o stie singur el!". La nivel artistic predomina antiteza, procedeu specific romantismului, antiteza pe care o putem observa foarte bine intre Razvan si Zbierea, personaje care in final isi gasesc sfarsitul impreuna datorita aceluiasi motiv: dorinta de putere si lacomia: "Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, sa fiu intocmai ca Sbierea?
Eu cu cinstea si mandria, el cu prada si averea!
Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni in gramezi? - Ce-mi foloseste domnia? Pe-amandoi aci ne vezi
Praf, pulbere si cenusa! Nebuni, ce din lacomie,
El pentr-o biata lescaie, eu pentr-un ceas de mandrie". Mai intalnim deasemenea si comparatia romantica "O fapta cat de frumoasa, ca o floare cu otrava,
Tainuieste cateodata pieirea cea mai grozava! " Este intalnit si umorul popular: "Bre! Ce de mai boierime! Doi jupani s-o jupaneasa!
Parca-i la curtea domneasca!
O adunatura aleasa!", proverbul popular: "Fie paine cat de rea,
Tot mai dulce mi se pare, cand o stiu din tara mea", dar si versuri cu valoare de pamflet social: "Astfel si boierul asta e painjinul satul,
Gata sa-si mai dreaga cursa, tot strigand ca nu-i destul!" si versuri de factura populara: "Moartea-i mireasa
Normantu-i casa,
Viermii sunt nasi,
Hai la vrajmasi! " In aceasta piesa apare si motivul romantic al visului prevestitor: "Visul meu! Grozavul vis!
Si de ce eu stau aicim cand Razvan infrunta focul?
Dati-mi arma! Langa dansul, in primejdie mi-e locul ". Alaturi de acest motiv il intalnim si pe acela al sortii schimbatoare: "Necrutand nimica-n lume, nestiind nimica sfant,
Uitam ca viata-i o punte dintre leagan si mormant!".
La nivelul personajelor intalnim eroi romantici, eroi exceptionali in situatii exceptionale: Razvan este dominat de trasaturi puternice de caracter. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: inzestrat cu calitati de exceptie, de care este constient, dar neputiincios in afirmarea lor, pentru ca drama Razvan si Vidra este, in primul rand, dupa cum spunea G. Calinescu, drama individului apasat de prejudecata publica: "Eu, tigan! Eu o, Jupane!
Decat, vai, decat amar,
Mai dulce-i spanzuratoarea
Nu mai astept in zadar!" Comportamentul si faptele sale arata insusiri alese: stiutor de carte: "Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvat scrisoare
sarbeasca si romaneasca, incat ajunsei de mic
In casa mitropoliei cel mai istet gramatic ", cinstea: "Mama, buna maiculita, din mormant ar tresari
De-ar sti ca in pieptu-mi se misca pacatul de-a talhari", generozitatea, cutezanta in lupta pentru dreptate si curajul raspunderii: "El nu-i vinovat sarmanul; cantecul fcut-am eu;
L-am scris, l-am lipit si pace!"
Suflet generos, Razvan se comporta dupa legile morale nescrise ale haiducilor. Cand e prins Zbierea, din cauza caruia fusese facut "rob pentr-un galben", Razvan il iarta: "Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau
E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau!"
Avantul romantic al personajului se impleteste cu clasicismul constructiei realizata intr-o structura unitara echilibrata.
In opera "Razvan si Vidra" se mai regasesc si alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. Romantismul promoveaza alaturi de poezia lirica sau proza si dramaturgia, creand astfel noi specii printre care si drama.
Prin incercarea de a reda culoarea locala si atmosfera epocii, prin alegerea unor personaje care intruchipeaza caractere puternice, dominate de cate o pasiune devoratoare, care ii sustin pe parcursul devenirii lor, dar le provoaca in final infrangerea si chiar tendinta de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul, cu trasaturile individuale care umanizeaza personajele, Razvan si Vidra este o piesa romantica, desi apare, intr-un moment cand curentul romantic incepea sa dispara.
Piesa apeleaza la o serie de conventii si teme cunoscute in literatura romantica, pe care autorul le dispune in cadrul unei existente istorice reale, cum ar fi: tea saracului imbogatit din intamplare,care refuza bogatia, a stapanului devenit robul robului sau,a celui dispretuit care se ridicadatorita meritelor sale proprii, sau tema razbunarii prin bunatate.
Toate aceste sunt teme romantice prin faptul ca includ elementul caracteristic al antitezei, al contrastului dintre doua situatii.
Pentru descrierea si realizarea scenica a acestor situatii dramatice romantice, autorul utilizeaza frecvent procedee retorice, in general declamative si bazate pe exagerari, pe o viziune hiperbolica a realitatii, toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic, si facand din Razvan si Vidra o drama romantica.
