5.Joc de noroc=distractie cu carti, cu zaruri etc.,care angajeaza de obicei sume de bani#Expr. A juca un joc mare ori a-si pune capul in joc= a intreprinde o actiune riscanta.A descoperi jocul cuiva=a-i surprinde intentiile ascunse.A face jocul cuiva=a servi interesele cuiva.A fi in joc=a fi intr-o imprejurare critica#(Concr)Totalitatea obiectelor care formeaza un ansamblu, un set folosit in practicarea unui joc.6(Tehn)Deplasarea maxima pe o directie data intre doua piese ansamblate.7.Model simplificat si formal al unei situatii, construit pentru a face posibila analiza pe cale matematica a acestei situatii.# Teoria jocurilor=o teorie matematica a situatiilor conflictuale, in care doua sau mai multe persoane au scopuri, tendinte contrare.
Din lat. jocus
Johan Huizinga, defineste jocul in felul urmator:
"Sub unghiul formei, se poate deci defini jocul, pe scurt, ca o actiune libera inteleasa ca fictiva si situata in afara vietii obisnuite,in stare cu toate acestea,sa absoarba totalmente jucatorul ca o actiune golita de orice interes material si de orice utilitate; care se executa intr-un timp si intr-un spatiu special circumscrise,se desfasoara ordonat, dupa reguli date si creeaza in viata relatii de grup,inconjurandu-se de obicei de mister sau accentuand prin deghizare ciudatenia lor fata de lumea obisnuita".Tot el mai da si urmatoarea definitie:"Jocul este o actiune sau o activitate voluntara, executata in anumite limite fixe de timp si de loc, urmand o regula liber consimtita, dar absolt impreioasa, avand un scop in sine, insolita de un sentiment de tensiune si de veselie si de constiinta de a fi altfel decat in viata obisnuita."
Atat in operele literare cat si in vorbirea curenta se folosesc multe expresii cu cuvintele "joc" si "joaca": "a juca strans", "a juca frumos", "a-si arata jocul", "a-si pune viata in joc', "a-i face jocul cuiva", "a se juca cu focul", "a juca ultima carte", "a-si bate joc", "a descoperi jocul cuiva", "a fi in joc" etc.
L a jocuri nu poti gasi un criteriu al clasificarii lor.Nu poti opune jocurilor de carti celor de indemanare sau a opune jocurile de societate celor de pe stadion.Criterii de repartitie pot fi: instrumentul jocului, calitatea pe care o pretinde, numarul jucatorilor, atmosfera partidei si locul unde se disputa. Cand este vorba de un pariu sau de loterie, de ruleta sau bacara, jucatorul nu face nimic, el asteapta hotararea sortilor.Dimpotriva, boxerul, atletul care alearga, jucatorul de sah sau de tintar, folosesc totul pentru a castiga .
Animalele se joca intocmai ca si oamenii.Catelusii se invita unii pe altii la joaca printr-un soi de atitudini si gesturi ceremoniale.ei respecta regula ca nu trebuie sa-i muste de urechi pe camarazii lor de joaca.Psihologia si fiziologia se ocupa de observarea, descrierea si explicarea jocului animalelor, al copiilor si al oamenilor adulti.ele cauta sa stabileasca natura si semnificatia jocului si sa indice locul lui in planul vietii.Toate explicatiile date jocului pornesc de la presupunerea ca jocul are loc de dragul unei realitati, ca serveste unei anumite finalitati biologice.
Natura-pare sa spuna mintea logica-ar fi putut se le dea progeniturilor sale toate acele functii folositoare-descarcarea energiei de prisos, destinderea dupa incordare, pregatirea pentru cerintele vietii si compensarea pentru ceea ce nu sa realizat-si sub forma unor practici si reactii pur matematice.Dar nu : ea ne-a dat jocul, cu incordarea lui, cu bucuria lui, cu hazul lui.
Psihologii recunosc ca jocurile au un rol capital in istoria afirmarii personalitatii la copil si in formarea caracterului sau.Jocuri de forta, de dexteritate, de calcul-sunt exercitii si antrenament.ele fac trupul mai viguros, mai suplu si mai rezistent, vederea mai patrunzatoare, simtul pipaitului mai subtil, spiritul mai metodic sau mai ingenios.Fiecare joc intareste, stimuleaza o anumita energie fizica sau intelectuala.Prin intermediul placerii sau al obstinatiei, el face sa para usor ceea ce la inceput era dificil sau obositor.Contrar celor ce se afirma uneori , jocul nu este ucenicia muncii.El nu anticipeaza decat aparent activitatile adultului.Baiatul care se joaca de-a caii sau de-a trenul nu se pregateste deloc sa devina calaret sau mecanic de locomotiva, nici bucatareasa, fetita care prepara in farfurii presupuse mancaruri fictive drese cu mirodenii iluzorii.
