Mor inainte de a iesi din copilarie Ruxandra, Maria si Vasile. Caminarul, om cu dragoste de carte, isi trimite baietii si chiar o fata, Aglaia, sa faca studii la Cernauti, in Transilvania, iar Serban si poetul la universitatile germane. Astazi Ipotestiul este loc de pelerinaj pentru iubitorii scrisului eminescian.
1858-1860
Se inscrie in octombrie 1858 in clasa a
III-a la Scoala primara National Hauptschule (Scoala primara ortodoxa orientala) din Cernauti. Frecventeaza aici si clasa a IV-a in anul scolar 1859
1860.
Nu cunoastem unde face primele doua clase primare, probabil intr-un pension particular. Are ca invatatori pe Ioan Litviniuc si Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experienta, invatatorii sai participa la viata culturala si intocmesc manuale scolare. Termina scoala primara cu rezultate bune la invatatura. Nu s-a simtit legat, afectiv, de invatatorii sai si nu-i evoca in scrierile sale.
1860-1863
Se inscrie in septembrie 1860 la Ober Gymnasium, liceul german din Cernauti, infiintat in 1808, singura institutie de invatamant liceal la acea data in Bucovina anexata de Imperiul habsburgic in 1775. Se impune in cursul anilor prin buna organizare administrativa si marea severitate in procesul de invatamant. Profesorii se recrutau, cu precadere, din Austria, intocmesc studii si colaboreaza la publicatiile vremii. Se infiinteaza si o catedra de romana, destul de tarziu, dupa 1848. Este ocupata de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu romanesc, in patru tomuri, tiparit la Viena intre 1862 si 1865, cea dintai istorie a literaturii romane in texte. Frecventeaza cursurile la Ober Gymnasium si fratii sai, Serban, Nicolae, Gheorghe si Ilie. Termina clasa I cu rezultate bune la invatatura. Nu are nota la romana pe primul semestru si este clasificat de Miron Calinescu, erudit in istoria bisericii ortodoxe romane. Se inscrie in septembrie 1861 in clasa a II-a si are profesor de romana pe I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, culegator din creatie populara si autor de studii de Tinuta academica. Il califica, in amandoua semestrele, cu note maxime la romana. Obtine insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner, latina si la Johann Haiduk, pe amandoua semestrele, la matematica. Mai tarziu va marturisi ca indepartarea sa de matematica se datora metodei rele de predare. Se inscrie in septembrie 1862 din nou in clasa a II-a, frecventeaza cursurile numai primul semestru si se retrage, cum se arata in catalog, ca "privatist " (elev-particular). Are note foarte bune la toate materiile. I. G. Sbiera ii da la romana calificativul "vorzüglich " (eminent).
Este remarcat de Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie, ca un elev cu insusiri exceptionale. Poet, prozator si ziarist, Ernst Rudolf Neubauer va fi primul director al liceului german din Radauti infiintat in 1872. Inceteaza din viata Ilie, in 28 decembrie in Spitalul ostirii din Bucuresti. Face primele clase la Ober Gymnasium din Cernauti, clasa a IV-a la Liceul romano-catolic din Sibiu si se inscrie in septembrie 1861 la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti; pierde prin moartea lui Ilie pe cel mai aproape dintre fratii sai.
1864-1865
Demersuri la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sa obtina o bursa pentru continuarea studiilor; nu sunt incununate de succes. Se angajeaza in noiembrie 1864 la Consiliul Permanent Judetean Botosani "scriitor al cancelariei sale ".
Face corespondenta si intocmeste actele oficiale. Are coleg pe George Manea Foxaneanu, care il numeste Mihael Eminescu probabil pentru preocuparile literare. Isi da demisia in 5 martie 1865 si o motiveaza prin "dorinta de a urma studiile colegiale din Gimnaziul Plenariu din Bucovina ".
Destinul il va conduce pe alte drumuri.
1866
Inceteaza din viata la Cernauti in 12
24 ianuarie Aron Pumnul, carturar si mare personalitate a luptei nationale in Bucovina sub stapanirea austriaca. I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul, intocmeste impreuna cu cativa elevi o brosura omagiala Lacramioarele invataceilor gimnasisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat intr-a 12
24 ianuarie 1866; este difuzata in timpul ceremonialului funebru. Brosura cuprinde sapte poezii, toate fara titlu, cinci semnate: M. Eminoviciu (privatist), St. Stefureac (cl. VI), I. Ieremievici (cl. V) iar E. Franzos si Ehrlih publica in germana. Poeziile nesemnate apartin, probabil, lui I. G. Sbiera. Aron Pumnul este in poezia de debut a lui Eminescu, La moartea lui Aron Pumnul, cum o intituleaza editorii "geniul mare al desteptarii " Bucovinei. Cadenta si fluiditatea unor versuri ne dau dreptul sa presupunem ca nu era la intaia poezie. Tot acum trimite Familiei din Pesta poezia
"De-as avea ", care se publica in numarul din 25 februarie
19 martie 1866. Iosif Vulcan, redactorul revistei, o insoteste cu o nota redactionala. "Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele incercari poetice ne-a surprins placut. " Poezia e semnata: M. Eminescu, cum va proceda de aici inainte. O familie cu numele Eminescu se afla in comuna Lupu, de langa Blaj si un elev cu acest nume frecventeaza cursurile la liceul din Blaj. Intreprinde in aprilie-octombrie prima calatorie in Transilvania pe urmele strabunilor sai. Il insoteste pe Ioan Neamtu din Feldru, elev la Scoala reala greco-ortodoxa din Cernauti. Intra in Transilvania prin pasul Tihuta, coboara pe Valea Somesului si ajunge la Dej de unde ii scrie lui Iosif Vulcan ca se afla in drum spre Blaj. La sfarsitul lui mai ajunge la Targu-Mures, ii cunoaste pe Ioan Cotta si Teodor Cojocaru, studenti la teologie si calatoresc impreuna pana la Blaj.
